10,871 matches
-
sunt circumscrise interrelaționărilor specifice din cadrul grupurilor de referință pentru persoanele respective). La intersecția acestor categorii identificăm și cauze mixte (în dublu sens, relevat de modul în care societatea acționează ca un emițător pe extrem de multe canale, iar individul, drept receptor pasiv sau activ al acestor stimuli ce intră în zona sa de filtrare informațională). 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor tc "10.3. Normele de grup și conformarea membrilor " Într-o cercetare pe care am efectuat-o în legătură cu importanța
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la sfârșitul anului va avea o anumită medie la școală). Managementul prin excepție se referă la leadership-ul care presupune criticism corectiv, feedback negativ și întăriri negative; acest factor se poate regăsi sub două forme: în formă activă și în formă pasivă. Forma activă presupune un lider ce urmărește greșelile și încălcarea regulilor de către membri pentru a dezvolta un comportament corectiv (profesorul care dă note mici elevilor când îi prinde cu lecția neînvățată), pe când forma pasivă presupune că liderul nu urmărește greșelile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în formă activă și în formă pasivă. Forma activă presupune un lider ce urmărește greșelile și încălcarea regulilor de către membri pentru a dezvolta un comportament corectiv (profesorul care dă note mici elevilor când îi prinde cu lecția neînvățată), pe când forma pasivă presupune că liderul nu urmărește greșelile membrilor grupului, dar atunci când o problemă nu ajunge la o rezolvare corectă el intervine corectiv (același profesor ce nu ascultă elevii pe parcursul anului, dar la sfârșit dă o lucrare de control pe care o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respectivul microgrup, reprezentând o perspectivă general valabilă în ceea ce-o privește), Goodall Jr. ne oferă o tipologie a acestora din urmă: 1) Tipul „bunului soldat” este cel care se supune politicilor și regulilor organizațiilor, fiind o persoană tradiționalistă și pasivă în interacțiunile din grup. Se oferă voluntar să strângă rezultatele grupului, face întotdeauna ceea ce se așteaptă de la el, strategia lui fiind construită astfel încât să capete răspunsuri pozitive; 2) „Altruistul” este cel care dezvoltă strategii pentru ceilalți cu costuri și sacrificii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un sistem care reprezintă informații multimedia conectate - text, imagini, audio, mișcare); cel ce învață este capabil să urmeze conexiuni între unități singulare de informații (noduri) în sensul unei structurări asociative, dar și să producă astfel de noduri (utilizatorul depășește rolul pasiv, construindu-și hipermedia). Este evident că aici vorbim despre provocarea unor noi roluri pentru actorii procesului instructiv-educativ. Dijkstra, Jonassen și Sembill (2001) numesc următoarele roluri: 1) roluri ale profesorului: - Catalizator/inspirator - trebuie să trezească curiozitatea celor care învață în colaborare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
funcțional-acțională - se referă la vizualizarea distribuirii metodelor pe intervale într-un continuum metodologic, pornind de la metodele active spre metodele interactive. Am preferat o astfel de dezvoltare, fiind cunoscută dezbaterea conform căreia nu există în mod practic metode „active” și metode „pasive”, toate metodele posedând deopotrivă un grad de pasivism și unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau, câteodată, de la un mod de aplicare/utilizare la altul al aceleiași metode. Mai mult decât atât, în relația didactică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
actori: cadrul didactic și cursantul, cel puțin unul dintre partenerii actului educațional mai sus amintiți este în măsură să dea dovadă de „activism”; de pildă în cadrul unei metode de tip expozitiv (cum ar fi o prelegere) cunoscută drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea cursanților, dar nu și a cadrului didactic. De aceea, un pol al continuumului este reprezentat de dimensiunea activă a metodelor, iar celălalt pol (spre care trebuie să tindem) urmărește dimensiunea interactivă (care presupune automat că partenerii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un alt domeniu (spre exemplu, domeniul biologic și domeniul psihologic). Se va urmări ca analogia produsă să fie descrisă incluzându-se aspecte active (cum pot fi utilizate, ce efecte se vor obține, ce schimbări se vor produce), dar și aspecte pasive (mărime, locație etc.). Această descriere obținută se va constitui într-o rampă de lansare la problema cu care vă confruntați. Van Nostrand Reinhold ne sugerează că analogiile pot fi: (1) apropiate/directe (reprezintă o paralelă funcțională imediată în genul: a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dar la un număr mai mare de unități parcurse. Programul poate fi construit și sub forma unei cărți unde întrebarea se găsește pe o pagină, iar răspunsul pe verso. Printre avantajele instruirii programate remarcăm: - cursantul nu mai rămâne un observator pasiv (cum era condiționat de învățământul clasic), ci este implicat în mod activ în procesul de învățare; - instruirea este într-o mai mare măsură individualizată (spre exemplu, programul poate fi completat de către un cursant în două ore și de un altul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
părut mai puțin „făcut”, lipsit de schematismul și de cvasitendenționismul primului, dar și mai puțin original. Familiare le erau cititorilor atât tabloul mediului provincial, cel al târgului moldav, cu apele sale stagnante, cât și personajele principale - judecătorul Sandu Arbore, tip pasiv, incapabil de rezistență la acțiunea nefastă din afară, ale cărei efecte le discerne însă lucid, cu detașare, și bovarica Tina, fascinată de „lumea bună” care își petrece timpul pe transatlantice, în marile restaurante ori cazinouri, „lume” descoperită ei de romanele
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
țară. Obține premii ale revistelor „Tribuna” (1972), „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1977). După absolvire este profesor suplinitor la câteva licee bucureștene și instructor la Casa de Cultură a Studenților. Debutează editorial în 1984, cu volumul de versuri Exerciții de apărare pasivă. În 1987 depune actele pentru a pleca în Statele Unite ale Americii. În 1989 își exprimă adeziunea cu opiniile expuse, într-o scrisoare deschisă, de Dan Petrescu și Doina Cornea și semnează apelul scriitorilor tineri în apărarea lui Mircea Dinescu. În
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
studii critice, eseuri. În 2002 își susține doctoratul cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile din prima carte a lui S., Exerciții de apărare pasivă, sunt marcate de poetica generației optzeciste, lirica de aici putând fi definită drept „cerebrală, citadină și concretă” (Laurențiu Ulici). Sub armura poetului se identifică o structură sentimentală, nostalgică, înclinată către plasticizarea imaginii („... vigurosul trunchi al unei amiezi / Cu pistruii ploii
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
ar zice, unde, evitându-se cu obstinație limbajul tradițional, sunt rememorate evenimente și etape parcurse. Exerciții de autocunoaștere, cărțile din exil ale lui S. îi transcriu viața și îi evaluează înfrângerile, dar și refugiul în poezie. SCRIERI: Exerciții de apărare pasivă, București, 1984; Împotriva metodei, București, 1991; America! America!, Sibiu, 1994; Sfârșitul care începe, Norcross-Piatra Neamț, 1996; Peisaj cu memorie. Poeme haiku - Landscape with Memory. Haiku Poems, ed. bilingvă, tr. Daniela și Ștefan Pătru, Norcross-București, 1996; Identitatea neantului, Botoșani, 1998; Stress
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Mac Linscott Ricketts, Former Friends an Forgotten Facts, Norcross, 2003. Traduceri: Bryan S. Rennie, Reconsiderându-l pe Mircea Eliade, pref. Mac Linscott Ricketts, Norcross, 1999 (în colaborare cu Mirella Baltă și Ștefan Stoenescu). Repere bibliografice: George Arion, „Exerciții de apărare pasivă”, FLC, 1984, 22; Cristian Livescu, „Exerciții de apărare pasivă”, CRC, 1984, 35; Laurențiu Ulici, „Exerciții de apărare pasivă”, RL, 1984, 36; Constanța Buzea, „Exerciții de apărare pasivă”, AMF, 1984, 10; Radu Călin Cristea, „Exerciții de apărare pasivă”, F, 1984, 11
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
2003. Traduceri: Bryan S. Rennie, Reconsiderându-l pe Mircea Eliade, pref. Mac Linscott Ricketts, Norcross, 1999 (în colaborare cu Mirella Baltă și Ștefan Stoenescu). Repere bibliografice: George Arion, „Exerciții de apărare pasivă”, FLC, 1984, 22; Cristian Livescu, „Exerciții de apărare pasivă”, CRC, 1984, 35; Laurențiu Ulici, „Exerciții de apărare pasivă”, RL, 1984, 36; Constanța Buzea, „Exerciții de apărare pasivă”, AMF, 1984, 10; Radu Călin Cristea, „Exerciții de apărare pasivă”, F, 1984, 11; Sever Avram, Între invenție și armonie, VR, 1985, 1
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Eliade, pref. Mac Linscott Ricketts, Norcross, 1999 (în colaborare cu Mirella Baltă și Ștefan Stoenescu). Repere bibliografice: George Arion, „Exerciții de apărare pasivă”, FLC, 1984, 22; Cristian Livescu, „Exerciții de apărare pasivă”, CRC, 1984, 35; Laurențiu Ulici, „Exerciții de apărare pasivă”, RL, 1984, 36; Constanța Buzea, „Exerciții de apărare pasivă”, AMF, 1984, 10; Radu Călin Cristea, „Exerciții de apărare pasivă”, F, 1984, 11; Sever Avram, Între invenție și armonie, VR, 1985, 1; Coșovei, Pornind, 185-188; Țeposu, Istoria, 57; Paul Dugneanu, Trei
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
cu Mirella Baltă și Ștefan Stoenescu). Repere bibliografice: George Arion, „Exerciții de apărare pasivă”, FLC, 1984, 22; Cristian Livescu, „Exerciții de apărare pasivă”, CRC, 1984, 35; Laurențiu Ulici, „Exerciții de apărare pasivă”, RL, 1984, 36; Constanța Buzea, „Exerciții de apărare pasivă”, AMF, 1984, 10; Radu Călin Cristea, „Exerciții de apărare pasivă”, F, 1984, 11; Sever Avram, Între invenție și armonie, VR, 1985, 1; Coșovei, Pornind, 185-188; Țeposu, Istoria, 57; Paul Dugneanu, Trei plus doi, „Universul cărții”, 1994, 12; Dan Stanca, Dorul
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Exerciții de apărare pasivă”, FLC, 1984, 22; Cristian Livescu, „Exerciții de apărare pasivă”, CRC, 1984, 35; Laurențiu Ulici, „Exerciții de apărare pasivă”, RL, 1984, 36; Constanța Buzea, „Exerciții de apărare pasivă”, AMF, 1984, 10; Radu Călin Cristea, „Exerciții de apărare pasivă”, F, 1984, 11; Sever Avram, Între invenție și armonie, VR, 1985, 1; Coșovei, Pornind, 185-188; Țeposu, Istoria, 57; Paul Dugneanu, Trei plus doi, „Universul cărții”, 1994, 12; Dan Stanca, Dorul de casă. Gabriel Stănescu - Sfârșitul care începe, RMB, 1997, 7
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana vertebrală); 2. suplețea specifică - solicitată în cadrul anumitor ramuri și probe sportive; 3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J.
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
3. suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani, se recomandă creșterea numărului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de deplasare rapidă cu minge. Organizarea ștafetei: Două echipe de câte 3 elevi, așezate în coloană. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Alte două echipe de câte 3 elevi așezați pe traseu, având rol de adversari pasivi. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă conduce mingea cu piciorul printre patru jaloane așezate la 1 metru distanță unul față de celălalt (1), până la un pion aflat la 6 metri de linia de start pe care elevul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu mingea și din deplasare îi va dribla pe cei trei adversari semiactivi (3) după care oprește mingea pentru primul coechipier (4) și trece la coada coloanei (5). Următorul elev din coloană reia traseul. După ce execută o echipă, elevii „adversari pasivi” se schimbă cu cei care execută. Câștigă echipa care reușește să execute corect și în timpul cel mai scurt acest traseu. Indicații metodice: Pentru elevii care stăpânesc deja driblingul din deplasare, ștafeta se poate executa adversari activi în loc de adversari semiactivi. 9
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ștafetei: Două sau mai multe echipe de câte 3 elevi, așezate în coloană. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Alte două echipe, sau mai multe, de câte 3 elevi așezați pe traseu, având rol de adversari pasivi. Primul elev din fiecare echipă are o minge la picior. Desfășurarea ștafetei: La semnalul profesorului, primul elev din fiecare echipă execută conducerea mingii cu piciorul printre trei jaloane așezate la un metru distanță unul față de altul (1) apoi, prin dribling
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasare; dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării între coechipieri. Obiective operaționale: O1 Cognitiv: să deprindă execuția driblingului din deplasare cu piciorul îndemânatic și neîndemânatic; O2 Psihomotor: să și însușească driblingul multiplu din deplasare în condiții variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: driblingul multiplu cu piciorul din deplasare în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a IV-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 30 min. învățare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 10 mingi de fotbal nr.4, jaloane, fluier, pioni, etc. Umane: elevii scutiți medical vor ajuta la pregătirea jocurilor de întrecere și a ștafetelor și pot fi adversari pasivi sau semiactivi; Regulament: regulamentul de minifotbal (regulamentul de fotbal pe teren redus, cu efectiv redus și reguli simplificate). Strategia didactică: Metode: demonstrația și explicația, exersarea, componenta ludică: jocuri didactice; Materiale: teren minifotbal, 10 mingi ușoare, 10 jaloane, fluier; Mijloace: jocuri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]