10,034 matches
-
generale ale acesteia, prin punctarea unor criterii de bază, fără de care nu poate fi definită cultura materială, de tip Dridu: 1) Potrivit pastei și a modului de fabricare s-au distins următoarele categorii ceramice: a) Ceramică având nisip în compoziția pastei, iar uneori microprundișuri. Lucrată exclusiv la roată, a fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu pete vizibile, și de miezul cenușiu. În cadrul aceleiași categorii mai există încă două variante, unele cu aspect făinos
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a fost expusă unei arderi incomplete, fapt evidențiat de culoarea vaselor: brun-roșcate, roșietice și cu pete vizibile, și de miezul cenușiu. În cadrul aceleiași categorii mai există încă două variante, unele cu aspect făinos, de culoare cenușie-neagră, altele modelate dintr-o pastă nisipoasă fină, ce conține bucățele mici de calcar, ce dau aspectul poros. Pentru întreaga Moldovă, ea reprezintă 30 %, din care un sfert s-a găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pastă nisipoasă fină, ce conține bucățele mici de calcar, ce dau aspectul poros. Pentru întreaga Moldovă, ea reprezintă 30 %, din care un sfert s-a găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a fost descoperită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona Moldovei reprezintă 50% din totalul vaselor, iar circa jumătate a fost descoperită în bazin. c) Ceramică fină, cu pastă bine frământată, fără impurități, arsă complet, de culoare cenușie, gălbui-cărămizie sau neagră. La exterior, vasele sunt lustruite cu linii ornamentate. Lucrată numai la roată, această ceramică este considerată de „lux”. Raritatea recipientelor, modelate din această pastă, explică și procentajul de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
c) Ceramică fină, cu pastă bine frământată, fără impurități, arsă complet, de culoare cenușie, gălbui-cărămizie sau neagră. La exterior, vasele sunt lustruite cu linii ornamentate. Lucrată numai la roată, această ceramică este considerată de „lux”. Raritatea recipientelor, modelate din această pastă, explică și procentajul de doar 20% din Moldova, din care aproximativ un sfert îl reprezintă vasele din așezările bazinului. d) Ceramică caolinată, lucrată la roată, de foarte bună calitate. Este o categorie foarte rară în Moldova (Florești - Bacău, Cavadinești - Galați
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
câte două-trei componente menționate în compoziția vaselor (nisip cu microprundișuri sau nisip și cioburi pisate). Totodată, trebuie subliniat că, din cele patru categorii descrise, întâlnite în Moldova, doar ultima nu include exemple din siturile cercetate în Bazinul Bârladului. Prin analiza pastei și a modului de fabricare se observă că în perioada Dridu, ceramica la mână este mai rar prezentă alături de cea executată la roată, fiind într-o continuă scădere. Conform acestor prezențe ceramice și pe baza formelor se remarcă dominația oalelor-borcan
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2) Tipologia recipientelor din așezările descoperite în Bazinul Bârladului: Tipul I: Oală, ușor înălțată, cu gura largă, umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase este din categoria a doua, iar ornamentul lor, compus din linii orizontale ori vălurite incizate, este dispus pe umeri și pe corp, uneori până aproape de fund, ultimul remarcându-se prin ștampile sau semne (Dodești, Gara-Banca) - pl. XLVIII/ 5
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5, 6. Exemple la Simila-Zorleni, Dodești Gara-Banca, Dănești - Vaslui și Lichitișeni - Bacău (pl. XLVIII/1-4, 7-11). Tipul II: Oală-borcan, ușor înălțată, cu buza puțin răsfrântă, gâtul scurt, umerii conturați și fundul subțire, cu același diametru ca și gura. Făcut din pastă de categoria a doua, acest tip de vas are variante diferențiate prin înălțimea gâtului. Exemplarele sunt de uz-casnic, cu pereții groși și având decor pe buza interioară (Dodești) - pl. XLIX/1, 2. Frecvent, ornamentația este dispusă în zona superioară și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și Drăgănești (Galați) (pl. XLIX/3-9). Tipul III: Oală, medie ca dimensiuni, cu gura largă, buza mult răsfrântă în exterior, gâtul distinct, umerii bine conturați și adesea bombați, corpul zvelt, fundul subțire și cu diametrul mai mic decât al gurii. Pasta acestor vase este specifică primei categorii, dar și celei de-a doua. Exemple la Simila-Zorleni, Dănești și Dodești (pl. L-LI). Pe baza raportului dintre buză, gât și umeri, s-au deosebit mai multe variante în inventarele siturilor din Moldova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau lipsește, umerii sunt aplatizați, corpul bombat, iar fundul mai îngust decât gura. Vasele sunt făcute din pastă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau lipsește, umerii sunt aplatizați, corpul bombat, iar fundul mai îngust decât gura. Vasele sunt făcute din pastă de categoria a doua, în principal, dar și din prima categorie, în plan secundar. Exemple în inventarele siturilor de la Dănești, Gara-Banca, Dodești și Bârlad-Prodana (pl. LII). Tipul V: Oala-borcan, de mărimi variate, cu gura largă, buza îngroșată sub formă de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Oala-borcan, de mărimi variate, cu gura largă, buza îngroșată sub formă de colac, mai rar rotunjită simplu. Gâtul este scurt ori lipsește, umerii sunt proeminenți, corpul bombat, iar fundul este plat. Unele vase dispun de torți mici, situate sub buză. Pasta acestor recipiente este fină, de culoare cenușie, specifică categoriei a treia. Mai rar s-au găsit exemplare și de culoare neagră, gălbuie sau cărămizie. Ornamentația include linii lustruite, combinate uneori cu cele incizate, dispuse pe umeri sau pe tot corpul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldova (evident, în număr redus), în asociere cu alte tipuri ceramice amintite. În acest sens, menționăm descoperirile din Bazinul Bârladului de la Dănești, Dumeștii Vechi, Dodești, Bârlad-Prodana (Vaslui) și Drăgănești (Galați) - pl. LIII/1, 2, 5-9. Tipul VI: Ulcioare, modelate din pastă fină, cenușie ori gălbuie, cu gâtul înalt, corpul bombat, înzestrat cu o toartă. Pentru zona Moldovei nu s-au găsit exemplare întregi sau care pot fi restaurate, ci doar fragmente. Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele și la Dodești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ci doar fragmente. Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele și la Dodești (pl. LIII/3, 4). Tipul VII: Căldarea (cazanul) de lut este atribuită migratorilor (pecenegi, cumani). Acest ultim tip este semnalat în arealul bazinului la Dănești (fragmente din pastă cu cioburi pisate, modelate la roată), Drăgești (fragmente decorate cu linii vălurite), Buda-Oșești și Viișoara-Todirești (Vaslui) (pl. LIV), precum și în alte așezări din Moldova (Chircești, Hlincea - Iași, Tuțcani, Bârlălești - Vaslui), de multe ori împreună cu ceramica Dridu, unele însă fără suport
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În urma analizei ceramice se observă că toate tipurile de vase, care au circulat în secolele X-XI, pe teritoriul Moldovei, s-au identificat și în așezările bazinului, cel mai puțin reprezentat fiind tipul șase. Exemplarele descoperite au fost modelate dintr-o pastă caracteristică categoriilor I-III, nefiind prezente cele din ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
așezările bazinului, cel mai puțin reprezentat fiind tipul șase. Exemplarele descoperite au fost modelate dintr-o pastă caracteristică categoriilor I-III, nefiind prezente cele din ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată în dese rânduri cu alveole (Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locali. Totuși, există și elemente decorative noi, precum liniile verticale, oblice sau punctele, nelipsite de pe corpul vaselor ulterioare acestei perioade. Între perioada preliminară și cea numită clasică a culturii Dridu există o serie de schimbări, transformări, marcate de necesitatea perfecționării pastei, a modului de execuție a vaselor, a ornamentelor, toate fiind sincronizate într-o evoluție a culturii materiale autohtone. Pe parcursul acelor secole s-au clarificat și definitivat elementele constitutive culturii Dridu, iar unul dintre ele a fost ceramica. Cercetările arheologice au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolului IX. Recipientele tipului II sunt caracteristice acestei faze, precum cele de la Spinoasa, Dănești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana și Dodești. c) a treia fază este marcată de mai multe aspecte, ilustrate prin descoperirile de la Șorogari- Iași (ceramica la roată, cu nisip în pastă, domină inventarul, iar cea cu șamotă este rară) și o parte din cele găsite la Dodești, Epureni, Vădeni și Oituz, ultimele diferențiindu-se de aspectul Șorogari, datat către finalul veacului IX - prima jumătate a secolului X. O caracteristică a acestei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aceste tendințe de afirmare a credințelor religioase se păstrează și, mai mult decât atât, se accentuează, prin înmulțirea pieselor cu caracter creștin, în special vase cu semne religioase, ca exemplu, vasele-borcan de la Gara-Banca, modelate la mână sau la roată, din pastă melanj (nisip, cioburi pisate, microprundișuri), care au pe suprafață incizate cruci (pl. XLVIII/5, 6). Un alt semn a fost interpretat ca fiind o săgeată, prezent pe un recipient de la Gara-Banca (pl. XLVIII/10), similar celui de pe o amforă bizantină
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și vasele borcan (oalele), lucrate la roată, descoperite pe întreg intervalul veacurilor VI-XI. În cazul culturii Costișa - Botoșana - Hansca prioritară era ceramica făcută cu mâna, la care se observă o evoluție. Primele, datând din secolele V-VI, aveau o pastă cu aspect grosier, datorită cioburilor pisate folosite ca degresant, arse incomplet, de culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui, iar celelalte (secolele VI-VII) aveau un aspect uniform, datorită microprundișuri, utilizate ca degresant, de culoare brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
brun-gălbuie sau cărămizie. Ornamentele vaselor din prima categorie erau rare sau lipseau; vaselor din a doua categorie li s-au aplicat ca motive decorative alveolele, crestăturile sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă, formă), care pot fi puse în legătură cu pătrunderea triburilor slave, în spațiul est-carpatic, de la sfârșitul secolului VI. Aceste indicii nu denotă că siturile respective au aparținut slavilor, întrucât pe întreg teritoriul românesc nu este atestată nici o așezare „pur slavă”. În cadrul ceramicii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la sfârșitul secolului VI. Aceste indicii nu denotă că siturile respective au aparținut slavilor, întrucât pe întreg teritoriul românesc nu este atestată nici o așezare „pur slavă”. În cadrul ceramicii specifice culturii Dridu se observă o evoluție a formelor și calității, datorită pastei omogene, arderii complete și a varietății decorurilor. În ansamblu, multe din vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
teritoriul românesc nu este atestată nici o așezare „pur slavă”. În cadrul ceramicii specifice culturii Dridu se observă o evoluție a formelor și calității, datorită pastei omogene, arderii complete și a varietății decorurilor. În ansamblu, multe din vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive decorative de la ceramica modelată la mână, specifică secolelor VII-VIII, însă la un standard calitativ ridicat. Recipientele modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin inițial ca degresant cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]