12,546 matches
-
politică, el s-a trezit cu o condamnare de 7 ani pentru vechi contacte cu tineretul legionar, astfel că aceștia au devenit principala sa țintă, întocmai pe placul autorităților comuniste. În același timp, ambiția, vanitatea, lipsa de scrupule și cruzimea patologică l-au recomandat pentru a conduce torturile. Țurcanu nu era doar inteligent, ci și un bun psiholog, fiindcă știa cum să le vorbească victimelor sale. Pe Aurel Vișovan l-a amenințat că îi pregătește ceva special, astfel că acesta a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
psihologică. Manifestarea violenței feminine ar trebui luată în considerare, deoarece devine o componentă importantă a întăririi ciclului violenței intrafamiliale. c) Procesele de dezorganizare socială. Procesele de dezorganizare socială, mai ales la nivelul familiei, sunt asociate cu o amplificare a comportamentelor patologice ale individului, manifestate mai ales printr-o violență crescută. Violența, în acest caz, nu este indusă de anumite modele culturale, ci este generată de situația de lipsă de putere și anomie socială, modelele culturale constituind mai mult un factor de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și aplicabilitate practică. Simptomatologic și nosologic, studiul confirmă informațiile din literatura de specialitate, aducând însă informații despre specificul spațiului românesc și reliefând, prin studiul unui grup multietnic și multidenominațional, legătura dintre stil de viață, factori biologici, psihologici, socioeconomici, spirituali și patologici. Metodologie Activitatea de teren s-a desfășurat în 21 de localități din 8 județe și a presupus un efort de cercetare, material, financiar (setul de examinări paraclinice - 10 dolari/pacient), de mobilizare, deplasare și depășirea unor obstacole. În efortul nostru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trigliceridelor se corelează cu circumferința abdominală, procentul de grăsime corporală și nivelul colesterolului, lucru care confirmă acuratețea și precizia studiului nostru. Procentul (7%) hiperglicemiilor corespunde cotei în creștere a diabetului și sindromului metabolic. Numai 3% dintre subiecți au prezentat valori patologice ale ureei și doar 5% au avut valori patologice nete ale acidului uric, deși la 24% dintre cei investigați valorile s-au situat la limita superioară, între 4,5-6 mg/100 ml. Simptomatologie și morbiditate În privința structurii morbidității pe confesiuni
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
corporală și nivelul colesterolului, lucru care confirmă acuratețea și precizia studiului nostru. Procentul (7%) hiperglicemiilor corespunde cotei în creștere a diabetului și sindromului metabolic. Numai 3% dintre subiecți au prezentat valori patologice ale ureei și doar 5% au avut valori patologice nete ale acidului uric, deși la 24% dintre cei investigați valorile s-au situat la limita superioară, între 4,5-6 mg/100 ml. Simptomatologie și morbiditate În privința structurii morbidității pe confesiuni, domină monahii și AZS, fără patologie, în contrast cu pletora patologică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
patologice nete ale acidului uric, deși la 24% dintre cei investigați valorile s-au situat la limita superioară, între 4,5-6 mg/100 ml. Simptomatologie și morbiditate În privința structurii morbidității pe confesiuni, domină monahii și AZS, fără patologie, în contrast cu pletora patologică a ortodocșilor mireni și a pravoslavnicilor. Am observat că 40% dintre membrii AZS și 30% dintre monahi nu au antecedente patologice personale, în timp ce în celelalte grupuri religioase acest procent este mai mic de 20% (tabelul 2). Membrii AZS mențin procentul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mg/100 ml. Simptomatologie și morbiditate În privința structurii morbidității pe confesiuni, domină monahii și AZS, fără patologie, în contrast cu pletora patologică a ortodocșilor mireni și a pravoslavnicilor. Am observat că 40% dintre membrii AZS și 30% dintre monahi nu au antecedente patologice personale, în timp ce în celelalte grupuri religioase acest procent este mai mic de 20% (tabelul 2). Membrii AZS mențin procentul cel mai scăzut de subiecți cu două și trei patologii, în timp ce ortodocșii de rit vechi au cel mai mic procent de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
12,8) 0 (0,0) 4 (3,0) 1 (4,2) 11 (4,6) Total 47 (100%) 37 (100%) 135 (100%) 24 (100%) 243 (100%) Notă: Relația dintre numărul (0 - nici una, 1 - una, 2 - două, 3 - trei patologii) antecedentelor personale patologice (APP) și religie. Prin calculul testului χ2, s-a obținut χ2 c = 31,92; p-value < 0,001; „IS”, deci diferența este statistic înalt semnificativă; diferența este dată de frecvențele mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și religie. Prin calculul testului χ2, s-a obținut χ2 c = 31,92; p-value < 0,001; „IS”, deci diferența este statistic înalt semnificativă; diferența este dată de frecvențele mari ale non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția antecedentelor patologice personale în funcție de tipul dietei este reflectată în tabelul 3, ovo-lacto-vegetarienii având procentul cel mai mic de subiecți cu o patologie asociată. Tabelul 3. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de antecedentele personale patologice (APP) și tipul alimentației APP/Tipul alimentației Carne (%) Ovo-lacto-vegetarian (%) Veget
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
non-APP declarate de AZS și parțial de monahi. Distribuția antecedentelor patologice personale în funcție de tipul dietei este reflectată în tabelul 3, ovo-lacto-vegetarienii având procentul cel mai mic de subiecți cu o patologie asociată. Tabelul 3. Distribuția persoanelor intervievate în funcție de antecedentele personale patologice (APP) și tipul alimentației APP/Tipul alimentației Carne (%) Ovo-lacto-vegetarian (%) Veget (%) Total (%) 0 21 (16,3) 48 (44,4) 2 (50,0) 71 (29,4) 1 77 (59,7) 46 (42,6) 2 (50,0) 125 (51,9) 2 21 (16
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
10 (7,7) 1 (1,0) 0 (0,0) 11 (4,6) Total 129 (100,0) 108 (100,0) 4 (100,0) 241 (100,0) Notă: Relația dintre numărul (0 - nici una, 1 - una, 2 - două, 3 - trei patologii) antecedentelor personale patologice (APP) și tipul alimentației. Prin calculul testului χ2, s-a obținut χ2 c = 26,75; p-value < 0,001; „IS”, deci diferența este statistic înalt semnificativă; diferența este dată de frecvențele mari ale non-APP declarate de cei cu tipul de alimentație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din localitatea Matca, județul Galați, în număr de 43, (cca 17% din lot), care sunt în totalitate AZS și ovo-lacto-vegetarieni. Este de remarcat procentul mare - 81,4% - al celor care nu prezintă simptome (tabelul 7) și al celor fără antecedente patologice heredocolaterale sau personale - 76,7% (tabelul 8). Tabelul 7. Distribuția persoanelor din localitatea Matca în funcție de numărul de simptome Nr. simptome Nr. persoane Procent (%) 0 35 81,4 1 6 14,0 2 2 4,6 Total 43 100,0 Notă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
6 Total 43 100,0 Notă: Distribuția în funcție de numărul de simptome (0 - nici unul, 1 - unul, 2 - două, 3 - trei simptome) pentru localitatea Matca, în care toate persoanele preferă alimentația ovo-lacto-vegetariană. Tabelul 8. Distribuția persoanelor din localitatea Matca în funcție de antecedente personale patologice (APP) Nr. APP Nr. persoane Procent (%) 0 33 76,7 1 6 13,9 2 4 9,4 Total 43 100,0 Notă: Distribuția în funcție de numărul de APP (0 - nici una, 1 - una, 2 - două, 3 - trei patologii) pentru localitatea Matca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
asupra copilului este consecința unei tulburări psihice a adultului abuzator. Părinții erau, uneori, pedepsiți și copilul era dus într-un centru de ocrotire a minorilor. Cu timpul, accentul nu a mai fost pus pe „părintele bolnav psihic”, ci pe relațiile patologice ce se dezvoltă între copil, părinte și societate. Pedepsirea vinovatului trebuie înlocuită cu tehnici de prevenție precoce. Abuzul societal este suma atitudinilor și valorilor societății care împiedică buna dezvoltare a copilului și se referă la: existența inegalității educaționale și de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Practic, în unele țări, minimul de subzistență se reduce la asigurarea nevoilor fundamentale (hrană, locuință, îmbrăcăminte, apă potabilă, igienă). Clarificări conceptual-metodologice Așadar, problematica abuzului asupra copilului este complexă atât sub aspectul conținutului, cât și al factorilor ce favorizează acest fenomen patologic. În definirea noțiunii de abuz trebuie să ținem cont de situația copiilor din fiecare țară, de modelul sociocultural, de indicatorii de sănătate ai populației infantile etc. În prezent, la nivel internațional se operează cu următoarele forme și definiții ale abuzului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2.2. Împotriva cui se apără eul? 24 2.3. Din ce motive se apără eul? 25 2.4. Ce înseamnă o apărare reușită? 26 2.5. Ce este o apărare adaptativă? 27 2.6. Există apărări normale și apărări patologice? 28 2.7. Cum se definesc mecanismele de apărare? 30 CAPITOLUL 2 - Liste și clasificări 36 1. Liste de mecanisme de apărare. Problema numărului lor 36 2. Mecanismele reținute și prezentate în partea a doua a acestei lucrări și definițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ani, ar avea de ce să fie invidios! Răspunsurile - numeroase și complementare - la aceste întrebări vor fi analizate detaliat în prima parte a acestei lucrări. Să subliniem totuși rolul important pe care îl joacă mecanismele de apărare în funcționarea normală și patologică a psihicului, precum și complexitatea și diversitatea lor. Grefat pe această diversitate, refuzul, adesea exprimat, al oricărei perspective exhaustive sau sistematice a condus la o terminologie destul de vagă și la o imprecizie a definițiilor, a numărului și a clasificărilor acestor mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Interesul mereu crescând pentru mecanismele de apărare are trei explicații. Mai întâi, utilizarea mecanismelor de apărare în practică se diversifică încontinuu. Dacă, la început, mecanismele de apărare au permis o mai bună înțelegere a funcționării psihicului - fie ea normală sau patologică -, ele își găsesc acum noi aplicații în practica clinică, servind drept indicatori ai funcționării psihicului la pacienții în curs de psihoterapie sau ca indici diagnostici și de evoluție în cazul tulburărilor psihopatologice. Utilizarea mecanismelor de apărare depășește însă tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
convingătoare, indispensabilă chiar. Și în așa măsură încât acum - și, fără îndoială, termenul nu e suficient de puternic - toată lumea și-l dispută! După o intrare discretă în DSM III-R, DSM-IV propune o scală a funcționării defensive, recunoscând că înțelegerea faptului patologic este imposibilă fără utilizarea conceptului „mecanism de apărare”. În același timp, noile direcții de cercetare în domeniu au rezultat din diversificarea abordărilor utilizate în studiul mecanismelor de apărare: abordarea din punctul de vedere al dezvoltării (pentru ontogeneză și perspectiva ciclului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sunt, din păcate, numeroase - cât mai clar și mai didactic posibil. Sperăm că această dublă articulare - noțiuni clasice/evoluții recente și teorie/aspecte clinice - va permite o mai bună înțelegere a unuia dintre conceptele fundamentale în studiul funcționării normale și patologice a psihicului. PRIMA PARTETC "PRIMA PARTE" Fundamentetc "Fundamente" CAPITOLUL 1TC "CAPITOLUL 1" Probleme generaletc "Probleme generale" 1. Scurt istorictc "1. Scurt istoric" Termenul „apărare” apare pentru prima dată în 1894, în „Die Abwehr-Neuropsychosen”, articol în care A. Freud își propunea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apărare” și alți termeni utilizați pentru a desemna apărarea? 2) Împotriva cui se apără eul? 3) Din ce motive se apără eul? 4) Ce înseamnă o apărare reușită? 5) Ce este o apărare adaptativă? 6) Există apărări normale și apărări patologice? 7) Cum se definesc mecanismele de apărare? 2.1. Există diferențe între termenul „mecanism de apărare” și alți termeni utilizați pentru a desemna apărarea?tc " 2.1. Există diferențe între termenul „mecanism de apărare” și alți termeni utilizați pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o întreagă varietate de lucruri și care pot fi utilizate, în anumite circumstanțe, în scopuri defensive; - mecanismele constituie însă niște instrumente care apar în vederea protejării eului și sunt utilizate în acest scop atât în situațiile normale, cât și în cele patologice. Două elemente trebuie subliniate: - cel dintâi vizează specificitatea mecanismelor de apărare, instrumente proprii apărării eului. Pentru a ilustra această specificitate, A. Freud recurge la metafora armelor și compară mecanismele de apărare cu niște arme care se definesc doar prin prisma
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
recunoaște că stările și perturbările narcisice se află probabil în legătură cu această formă de apărare specifică. Convorbirile dintre Sandler și A. Freud arată că, din motive de ordin istoric (descoperirea de către Freud a mecanismelor de apărare, cu prilejul studierii unor cazuri patologice), există o tendință cvasigenerală - pe care o atestă și teoriile Annei Freud prezentate la începutul discuției noastre dedicate distincției dintre mecanism și măsură - de a stabili o strânsă legătură între mecanismele de apărare și patologie, mai precis patologia stărilor nevrotice
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
secundară de neplăcere. 3) Teama ca intensitatea pulsiunii să nu devină excesivă. Acest motiv se întâlnește la copii și apare ulterior în anumite perioade de transformare fiziologică, precum pubertatea sau menopauza (manifestări normale), și la începutul unui puseu psihotic (manifestări patologice). Celor trei motive mai sus menționate, A. Freud le mai adaugă un al patrulea, întâlnit la adult și decurgând din nevoia de sinteză resimțită de eu. Această nevoie este legată de faptul că eul adult are nevoie de o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
autorul s-a inspirat dintr-un poem al lui Robert Frost, unde acesta descrie întâlnirea sa cu un vecin care, reparându-și gardul, îi atrage atenția că „un gard bun înseamnă vecini buni”. 2.6. Există apărări normale și apărări patologice?tc "2.6. Există apărări normale și apărări patologice?" Interesul unei asemenea întrebări este dat de anumite rațiuni istorice, mai precis, descoperirea de către Freud a primelor mecanisme de apărare la bolnavi, precum și de importanța acestor mecanisme în situațiile clinice. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]