4,801 matches
-
literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele și cântecele lui se găseau în manualele școlare și aveau circulație, datorită simplității și elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria națională, sub înrâurirea lui V.Alecsandri, și din tradiția populară. A versificat și câteva basme, culese din împrejurimile Sucevei, și a încercat să compună o epopee în douăsprezece cânturi, Descălecarea lui Dragoș în Moldova, cu
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
unui relativ interes pentru astfel de periodice. Autorul care furnizează materialul necesar era însuși directorul N. Andryescu-Bogdan, poet și prozator totodată. Versurile sale erotice (De-ai fi un angel, Pe un album, Sânul ei, Șarada ș.a.) sunt rizibile. Câteva poezii patriotice (Buciumul român, În România, canțoneta Dorobanțul Stan) se inspiră din războiul de la 1877-1878. Mai înzestrat pentru proză, el tipărește în C. de l. un roman „original”, în maniera lui Al. Dumas, intitulat Trandafir, și mai multe nuvele, dintre care Noaptea
CABINETUL DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285982_a_287311]
-
țintă”, dreptcredinciosul și-ar dori să pipăie, arghezian, bolta ce adăpostește misterul veșnic. Un murmur de vecernie îngână, în ora de descumpăniri și de nădejdi, „cântecul lăuntric”. Pe lângă psalmi, a mai compus sonete, versuri laice, adumbrite de „gânduri necăjite”, poezii patriotice și stihuri pentru copii. În 1940, i se anunța volumul de versuri Pe treptele Altarului. Proza, de un tezism ireductibil, reia mereu aceeași schemă, a binelui care învinge răul, fiorul curat al revelației curmând la vreme ispita căderii în prihană
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
cu imagini ale ținutului natal, surprins într-o ambianță specifică, plină de culoare și dinamism. Copleșit, totuși, de autoritatea unor înaintași (V. Alecsandri, M. Eminescu ș.a.), el lasă rareori să răzbată și un timbru mai personal. Rețin, prin intensitatea elanului patriotic, poemele din Păstori de timpuri, ciclu evocator al unei istorii aureolate de mit și legendă. Nu lipsesc nici versurile de inspirație biblică în care, în pofida unor tonalități adecvate, nu se ating zonele de profunzime ale modelului. Poetul a lăsat și
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
lui E. Pottier îi aparține, de altfel). Părăsindu-și, spre 1900, alter egoul romantic și protestatar, se îndreaptă către noile modele: sămănătorist, simbolist apoi, în poezie, evoluția e însă sinuoasă; alteori, regăsind în făgașul poemului popular o vigoare ingenuă. Poezii patriotice și didactice, puse sub un generic evocativ, celebrau fruntariile reîntregite, într-o a doua culegere, imprimată la distanță în timp: Cântări de luptă și de biruință (1919). Din anunțatele Cântece de odinioară și din Psalmi noi, izbutește să publice numai
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
muzical-literare care a cunoscut un mare avânt în vreme: cântecul de masă. Despre cine și cum a contribuit la mobilizarea maselor prin cântec, scrie Mihu Dragomir 21: „Succesele obținute, în ultimul timp, de compozitorii noștri, umplu de bucurie și mândrie patriotică inimile tuturor oamenilor muncii din țara noastră (...). Printre cei care simt, în primul rând, o mare bucurie sunt și poeții care luptă, cu arme atât de apropiate, pe același front (...). Astăzi, terenul celor mai vii colaborări de acest fel este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și artistică”, „Revista noastră” și „Luceafărul”. Trece apoi la „Neamul românesc” și „Neamul românesc literar”. Până la război mai tipărește versuri și cronici de artă plastică în „Arta română”, „Flacăra”, „Vremea”. La cotidianul „România”, în 1917, este autor de stihuri mobilizatoare, patriotice, iar la rubrica intitulată „Carnetul unui pribeag”, folosind semnătura Ac., poate și pseudonimul Idem, scrie note critice, uneori adevărate pamflete, precum și articole izvorâte din obida și suferințele acelor zile de restriște. Tot la Iași mai colaborează la „Unirea”, apoi, după
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
a creat o adevărată școală actoricească, având printre ucenici pe C. A. Rosetti, C. Caragiali, care îl va depăși, pe Eufrosina Popescu și C. Mihăileanu. La catedră pleda pentru o artă cu o ținută clasică și o funcție militantă și patriotică. În anul 1835, intră în redacția „Gazetei Teatrului Național”. După dizolvarea Societății Filarmonice, pleacă la Atena, unde înființează Asociația filodramatică. Înapoiat în țară, A., care aderase în 1843 la organizația politică „Frăția”, este, în timpul mișcării de la 1848, comandant al Gărzii
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
acte oficiale. Literatura beletristică era reprezentată de scrierile minore ale lui Romulus Scriban, încă elev, apoi student la Torino, debutant în A.r., de I. Ianov, D. Ralet, Gh. Tăutu, Gh. Sion, cu producții ce se înscriu în sfera poeziei patriotice, de versurile lui B. P. Hasdeu, Th. Șerbănescu, I. V. Adrian și Gh. Nichitachi, fabulist, imitator al lui AI. Donici. Aici V. Pogor traducea din Anacreon, P.-J. Cantel, P. Dupont, V. A. Urechia din satirele lui Juvenal și, din
ATENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285488_a_286817]
-
naționale și să imite modelele străine pentru a rezista concurenței. Teatrul românesc, scria Vellescu, trebuie să devină un instrument de cultură și educație, care să se adreseze tuturor claselor sociale și să trezească în conștiințele spectatorilor cele mai frumoase sentimente patriotice, precum și iubirea de libertate. Alte articole de critică literară au publicat V. A. Urechia și C. Aristia. Tot în A.r., Aristia a tipărit mai multe fragmente din traducerea Iliadei de Homer. R.Z.
ATHENEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285489_a_286818]
-
față nu se știe mai nimic! Vladimir Tismăneanu: Recomand În acest sens, cu mare căldură, lectura cărții de convorbiri dintre Rodica Chelaru și Cornel Burtică. E o carte ce conține foarte multe lucruri sincere, inclusiv naivitățile și anumite propensiuni accentuat patriotice, nu vreau să le numesc naționaliste, ale domnului Burtică. Nu am nici o problemă cu patriotismul, dar linia de demarcație Între acesta și naționalism trece prin punctul patriotismului accentuat. Patriotismul este o chestiune care trebuie exprimată de obicei În surdină și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Un antiamericanism primar și visceral, cum ar zice intelectualii parizieni. Trebuie să știi să pierzi. I-am povestit într-o zi... prietenei noastre, cum a murit Sorge. A crezut, fără doar și poate, că-i țin un curs de propagandă patriotică, poate că n-am prea știut cum să procedez. Voiam doar să-i spun că, în minutul acela de pe urmă, pe eșafod, el, cel care pierdea, cu lațul funiei petrecut deja pe după gât, a știut să învingă. Da, scoțând acel
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
jumătate a acestuia. Demne de luat în considerare sunt observațiile cu privire la destinul Școlii Ardelene în contextul Sud-Estului. Paralel cu cele mai de seamă opere ale reprezentanților zonei, de care se leagă organic, scrierile învățaților români semnifică o certă misiune național patriotică. O parte din aprecierile lui Veselin Traikov cuprinse în cartea Ideloghiceski tecenia i programi nationalnosvoboditelnite dvijenia na Balkanite do 1878 godina, în speță acelea care se referă la curentele de idei ce străbat zona, le-am socotit bine a venite
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
care, evident, nu a făcut nici o traducere). Latinii nu-l interesează! Singura excepție, după câte știu, este Laurențiu de Novae, un sfânt „proto-român” din secolul al VI-lea sau al VII-lea, căruia i-a consacrat o introducere din rațiuni... patriotice. Tradiția de care se simte atașat este aceea reprezentată de Athanasie, Chiril al Alexandriei, Părinții capadocieni, Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul, Simion Noul Teolog, Grigore Palamas și isihaștii din Filocalia sa. E vorba de aceeași Tradiție atât de dragă lui G.
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
unui atac din partea URSS. De inspirație iugoslavă, Împrumutând și exemplele războaielor de eliberare din Lumea a Treia, teoria „războiului Întregului popor” era mai degrabă o unealtă ideologică decât o strategie militară lucrativă. Ideea conform căreia poporul Înarmat, În rîndul gărzilor patriotice sau În afara lor, ar fi putut purta un război de gherilă Împotriva forțelor convenționale ale Pactului de la Varșovia nu este doar nerealistă, dar este chiar În contradicție cu tradițiile militare românești, care, În ciuda eforturilor de recuperare teoretică Întreprinse de istoricii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
predilecție pentru poezia vieții interioare. Versurile au muzicalitate, imagini poetice sensibile, discreție în investigarea și transpunerea trăirilor sufletești. Temele preferate sunt dragostea, considerată ideal de esență divină, starea de pace, de puritate, asociată sentimentului de comunicare cu natura. Poezia sa patriotică și cântecele de revoltă atestă influențe din Octavian Goga și Aron Cotruș, dar și din lirica lui Th. Körner, din care traduce mai multe poeme, după cum în romantismul baladelor istorice se regăsesc ecouri ale lecturilor din Uhland. Sonetul ocupă, ca
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
de grup cu Ioana Em. Petrescu, Cluj-Napoca, 1991 (în colaborare cu Diana Adamek); Ioana Em. Petrescu, Cursul „Eminescu”, Cluj-Napoca, 1991, Mihai Eminescu, poet tragic, Iași, 1994, Molestarea fluturilor interzisă, postfața edit., București, 1998, Modernism / postmodernism: o ipoteză, Cluj-Napoca, 2003; Poezia patriotică românească, București, 2001; „Mihai Eminescu, poet național român”. Istoria și anatomia unui mit cultural, Cluj-Napoca, 2002. Traduceri: Marianne Mesnil, Assia Popova, Etnologul între șarpe și balaur. Eseuri de mitologie balcanică, București, 1997 (în colaborare cu Ana Mihăilescu); Charles Mauron, De la
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
Creangă, Trădarea cuvintelor, ECH, 1996, 10-12; Mariana Criș, Actualitatea discursului critic, „Azi - Supliment literar”, 1997, 10; Borbély, Xenograme, 128-129; Mircea Anghelescu, Procesul Caracostea, RL, 2000, 31; Alexandru Ruja, Un destin perdant, O, 2000, 11; Petraș, Panorama, 141-144; Al. Cistelecan, Poezia patriotică, un concept acordeon, VTRA, 2002, 3-4; Ioana Pârvulescu, Fluturele regal, RL, 2002, 27; Paul Cernat, Totuși, poezia patriotică, OC, 2002, 100; Mihaela Ursa, A patra evanghelie a eminescologiei?, ST, 2003, 4-5. D.C.M.
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
128-129; Mircea Anghelescu, Procesul Caracostea, RL, 2000, 31; Alexandru Ruja, Un destin perdant, O, 2000, 11; Petraș, Panorama, 141-144; Al. Cistelecan, Poezia patriotică, un concept acordeon, VTRA, 2002, 3-4; Ioana Pârvulescu, Fluturele regal, RL, 2002, 27; Paul Cernat, Totuși, poezia patriotică, OC, 2002, 100; Mihaela Ursa, A patra evanghelie a eminescologiei?, ST, 2003, 4-5. D.C.M.
BOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285826_a_287155]
-
iar între 1901 și 1912, la Liceul „Sf. Sava”. Următorii trei ani îi petrece la Turnu Severin, ca director al Școlii Normale. Condamnat la moarte de autoritățile germane de ocupație, pentru că admisese ca unul dintre elevi să tipărească o poezie patriotică, pedeapsa îi este comutată în muncă silnică. După război, va fi ales senator din partea ținuturilor natale. B. este unul dintre pedagogii de seamă ai României moderne. Autor, în 1878, al unui apreciat manual de pedagogie practică, a tipărit numeroase cărți
BORGOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285818_a_287147]
-
Poemul moldovenesc contemporan (1981). Studiul pe specii a fost completat cu studiul înrâuririlor folclorice (Poezia și folclorul: puncte de joncțiune, 1987) sau al unor circumstanțe istorice determinate (Prezenți în front, 1985). Autoarea plătește un anume tribut temelor oficiale bolșevice (Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, 1979). A publicat studii monografice despre lirica lui G. Meniuc (1980) și Pavel Boțu (1987), în tentativa de a descifra coordonate stilistice și individualități poetice. SCRIERI: Poezia meditativă moldovenească, Chișinău, 1977; Teoria și metodica compunerii, Chișinău
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
al poeziei, 1979). A publicat studii monografice despre lirica lui G. Meniuc (1980) și Pavel Boțu (1987), în tentativa de a descifra coordonate stilistice și individualități poetice. SCRIERI: Poezia meditativă moldovenească, Chișinău, 1977; Teoria și metodica compunerii, Chișinău, 1978; Patosul patriotic și internaționalist al poeziei, Chișinău, 1979; Cheile artei. Studiu asupra creației literare a lui George Meniuc, Chișinău, 1980; Poemul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1981; Creația lui I. Canna în școală, Chișinău, 1984; Literatura moldovenească pentru copii, Chișinău, 1984; Compunerea, Chișinău, 1985
BOTEZATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285838_a_287167]
-
întrunirile căreia se recitau versuri de V. Alecsandri, A. Mureșanu, G. Sion. Începând din 1851, B. a publicat versuri, unele dintre ele fiind meditații pe teme religioase, câteodată melodios transpuse. A folosit în celelalte poezii, dintre care unele au caracter patriotic, cu deosebire hexametrul. A recurs nu o dată la construcții bizare, care, alături de numeroasele latinisme și de ortografia latinizantă, îi fac versurile greu lizibile. În volumul Mărgăritarie sau Sentințe poetice, filosofico-moralo-estetice (1874), a prelucrat peste cinci sute de maxime aparținând lui
BRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285859_a_287188]
-
el transmite doar, prin intermediul unor personaje din istoria națională, ideile și aspirațiile generației sale, de unde și marea răspândire, în epocă, a legendelor, altfel ușor de memorat datorită versului cursiv, compoziției simplificate până la o schemă mecanică. Elogiul gestului eroic și spiritul patriotic nu pot salva textele de impresia de artificialitate dată de un limbaj inadecvat, de lipsa culorii locale, de prea bogate reminiscențe din poezia cavalerească occidentală. Rezolvarea epicului printr-un discurs, lipsa preocupării pentru individualizare - contrar intențiilor poetului - imprimă eroilor, subordonați
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Grigorie), mucenicului Artemie (de Ioan din Rhodos) etc. Pe acest fundament va fi zidită prestigioasa activitate de panegirist a lui Eftimie de Târnova, care, în strădania sa de a-i nemuri pe „martirii naționali” (cu scopuri de o profundă rezonanță patriotică și politică), a consacrat literatura hagiografică și sub unghiul originalității. Lângă hagiografie trebuie înregistrate oratoria (căci numeroasele „cuvinte” care se prefac sau se compilează erau destinate și rostirii) și epistolografia (Eftimie de Târnova a fost și un autor de scrisori
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]