4,633 matches
-
militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției școlare. S-a făcut transparent în paginile anterioare cum prin școlarizare, alfabetizarea însemna naționalizare. Încă din pașoptism, pedagogii românismului instruiau părinții ca "dimpreună cu laptele măsii, [copiilor să li se dea] să sugă iubirea de patrie" (Aaron, 1843, p. 42). Laptele naționalist avea să fie servit, sistematic, abia în anii '80 ai secolului al XIX-lea, și nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existentă în tradiția istoriografică românească, se afirmă plenar abia acum. Este vorba despre ideea unității de destin istoric al neamului românesc. Aflați sub iluzia perceptivă produsă de "efectul înțelegerii ulterioare" (hindsight effect), privind în trecut de la înălțimea prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în fibra naționalității lor, totul conspiră pentru jucarea unui rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255 din 18, 20 și 21 iunie 1945. Bărnuțiu, S. (1870). Pedagogi'a. Iasi: Tipariulu Tribunei Române. Blaga, L. (1921). Revolta fondului nostru nelatin. Gândirea, Anul I, numărul 10, 15 septembrie, 181-182. Blaga, L. (1969). Trilogia culturii. București: Editura pentru Literatură Universală. Bogdan, I. (1894). Însemnătatea studiilor slave pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după colegii mei și după atmosfera de la cămin. Tata a simțit neliniștea mea, și sfătuit de mama, s-a dus la Liceul din Adjud, care se înființase cu un an înainte și a vorbit cu directorul să mă încadreze ca pedagog. Și așa în 1954, la 16 ani, am devenit pedagog. Unii dintre elevii din internat erau de o vârstă cu mine. Cel mai bun dintre ei era Ion Teodorașcu, născut în același an, eminent profesor universitar și fost prorector al
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
simțit neliniștea mea, și sfătuit de mama, s-a dus la Liceul din Adjud, care se înființase cu un an înainte și a vorbit cu directorul să mă încadreze ca pedagog. Și așa în 1954, la 16 ani, am devenit pedagog. Unii dintre elevii din internat erau de o vârstă cu mine. Cel mai bun dintre ei era Ion Teodorașcu, născut în același an, eminent profesor universitar și fost prorector al Univ. „Al.I.Cuza” Iași. Din luna noiembrie am devenit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Unii dintre elevii din internat erau de o vârstă cu mine. Cel mai bun dintre ei era Ion Teodorașcu, născut în același an, eminent profesor universitar și fost prorector al Univ. „Al.I.Cuza” Iași. Din luna noiembrie am devenit pedagog, cu un salariu de 309 lei pe lună și cu masa și cazarea gratuită. Misiunea mea era să urmăresc comportamentul elevilor și să asigur desfășurarea în bune condiții a activităților din cămin: liniștea, servirea meselor și programul de pregătire a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dezvoltat în mine un fel de dispreț pentru elevii care neglijau învățătura. Îmi amintesc cât de mândru eram când mi-am cumpărat, din salariul meu, un costum nou la cartelă. Totul s-a terminat prin aprilie 1955 deoarece postul de pedagog s-a desființat. Am fost grav rănit în mândria mea și am suferit mult. Am suferit mult și datorită faptului că mi se aprinsese călcâiele după o fată din clasa a VII-a, la cămin fiind cazate și elevele de la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Am început să fac copii după unele peisaje și portrete din reviste. Această preocupare a ținut multă vreme și așa am început să trec chiar la picturi în ulei. Cele câteva luni pe care le-am petrecut cu elevii în calitate de pedagog au constituit pentru mine o mare școală a vieții. Am învățat să-mi maschez timiditatea, dar și mai important, am înțeles care este rostul școlii; mi-am schimbat cu 180° atitudinea față de școală și învățătură. Revenind la Liceul din Tecuci
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
față de școală și învățătură. Revenind la Liceul din Tecuci, în toamna anului 1955, am abordat școala după o altă poziție. Am simțit în mine responsabilitatea omului care trebuie să-și facă datoria în orice activitate. M am simțit mai matur; pedagogul din mine a început să și schimbe comportamentul și în relația cu colegii și profesorii. Nu-mi mai lăsam prietenii să lâncezească și să cocheteze cu lenea și indiferența. Împreună cu colegii din clasă ne făceam temele și nu lăsam nici o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prin performanțele elevilor. Entuziasmul său m-a cuprins și pe mine și am inițiat un Cerc de fizică, la care rezolvam diferite probleme. Nu am lucrat mult deoarece a venit sfârșitul anului școlar. Descoperindu-mi potențele intelectuale și valențele de pedagog am hotărât să mă pregătesc pentru admitere la facultate. Experiența de la clasă m-a ajutat foarte mult. Nu eram hotărât la ce facultate să dau, oscilam între medicină umană, medicină veterinară și biologie. Până la urmă am optat pentru biologie. Credeam
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dar efortul dascălului ca regizor și actor este pentru fiecare oră, în funcție de profil, de interesul manifestat de elevi față de disciplină, de sintalitatea colectivului căruia dorești să-i transmiți mesajul, de nivelul de vârstă. AȚi fost modelul nostru ca didactician, psiholog, pedagog și metodist inventiv și intangibil. AȚi creionat treptele devenirii noastre ca profesori eficienți, conștientizându-ne că avem spre modelare cea mai scumpa materie primă, copilul. Este ființa care are tot potențialul de a străluci,în funcție de priceperea noastră de a-l
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
din stațiune ne-a atras atenția o broască Țestoasă de uscat care se plimba nestingherită prin iarba îngălbenită. Până atunci am văzut-o doar naturalizată în laboratorul de biologie sau în atlase. Pe lângă calitățile remarcabile de om de știință și pedagog desăvârșit, domnul profesor mai este și un talentat bucătar, pregătind cu măiestrie mai multe specii de pește, dar este și o gazdă primitoare și generoasă. Îmi lasă și acum gura apă când revăd în memorie masa plină cu 3-4 feluri
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
reale pe care le-a realizat. A făcut toate acestea fără a jigni, fără a stârni nici cea mai mică bănuială. Dimpotrivă, elevul său s-a simțit foarte onorat că profesorul sa interesat de munca sa. E. Haeckel era un pedagog desăvârșit. Știa să-și modeleze discipolii, însă avea și cultul profesorilor săi. Față de J. Müller, cu care a lansat teoria biogenetică fundamentală, avea un adevărat cult și îl prezenta studenților săi la superlativ. „Când uneori obosesc la lucru, pentru a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de asta dată fără obstacole de genul celor amintite. La câteva zile după întoarcerea de la Cluj, Itzhak a primit ordin de chemare și a fost încorporat într-un regiment de cavalerie staționat la Alba-Iulia. Eu am obținut un post de pedagog la liceul "Emanoil Gojdu", funcție fără implicații de ordin educativ, ci numai de natură disciplinară (și fără o remunerație bănească demnă de invidiat), care însă îmi asigura o ocupație timp de o jumătate de zi, îndeplinind sarcini desemnate de directorul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
raționali“, „pragma tici“, „critici“. Și patrioți. Nu ne lăsăm manipulați de fasoanele Occidentului decăzut. Iar între religie și Biserică, alegem „actualitatea“ impusă de emisiunile de știri și de micile noastre obsesii „recente“. La luptă pentru o lume mai bună Un pedagog din Canada împreună cu soția sa au hotărât să nu-și informeze prietenii asupra sexului ultimului lor copil. Copilul însuși nu trebuie să știe dacă e fată sau băiat înainte de a putea decide singur ce vrea să fie. E - spun cei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
devenim patetici. Mica bășcălie, glumița „de gașcă“, volubilitatea zglobie sunt de rigoare. Titlul conferinței, sau al comunicării, trebuie să conțină o poantă, un ce provocator, un șiretlic vesel. Nici o expunere fără o componentă de „entertainment“. O altă trăsătură caracteristică a pedagogului de școală nouă este apetitul pantomimic. Omul n-are stare, umblă neodihnit printre ascultători, e dinamic, demonstrativ, gimnastic. Îți arată ideile cu mâna, cu genunchii, cu coatele. Corpul participă năvalnic la formularea mesajului, conferința e, în bună măsură, o performanță
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cea mai intimă a națiunii și a statului. A vorbi înseamnă a decide, indirect, cu fiecare frază rostită, asupra limbii, asupra temeiurilor judiciare, asupra riturilor și asupra artelor. A fi, cu alte cuvinte, clipă de clipă, legiuitor, creator de limbă, pedagog, moralist și estet. Admit că e o povară uriașă. Nu poți fi Confucius pe perioada unui întreg mandat. Dar nici nu poți pretinde respect și legitimitate când raporturile tale cu limba pe care o vorbești sunt cele ale unui violator
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
educatorul, și cel educat trebuie să accepte un set de reguli, un fond de geometrie, fără de care orice efort modelator devine o negociere sterilă, o subtilă coreografie a neputinței binevoitoare. Permisivitatea practicată orbește sfârșește prin a-i sminti și pe pedagog, și pe învățăcel. La limită, actul formativ însuși poate fi pus, dilematic, sub semnul întrebării, cu rezultatul unei generale destructurări. 5. Când e vorba de onoarea proprie. Comportamentul nedemn, necinstea, slugărnicia, sperjurul nu pot fi justificate prin sofisticate palori dilematice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu atestat ai Școlii normale și trebuiau să facă proba cunoștințelor lor în materie de aritmetică, scriere, catehism și altele 121. Toate acestea vor duce treptat la sporirea numărului celor ce urmau cursurile Școlii normale din Cernăuți conduse de eminentul pedagog și om de carte, Anton de Marki 122. În condițiile instalării reacțiunii nobiliare în Monarhia de Habsburg, dar și a lipsei de receptivitate a populației locale, Vasile Balș a contribuit la întocmirea unui nou regulament școlar pentru Bucovina, în spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
internat, unde stăteau aproape numai elevi de la țară, dormitoarele și sălile de meditație aveau câte un elev din clasa a șaptea sau a opta, inclusiv în sala de mese, ei având sarcina de a păstra disciplină în aceste locații fără pedagogi. Aceștia aveau grijă că ținută să fie corespunzătoare, să fie păstrată curățenia, liniștea, respectarea orelor de masă, de meditație sau odihnă. Tot ei, îi învățau pe cei mai mici, cum să folosească tacâmurile la masă, cum să-și păstreze sănătatea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
care lucrau profesorii Școlii normale de băieți din Bacău, dascăli cu prestigiu precum Gh. Gavrilescu, Haralambie Ionescu, dr. Luca Ioan, Glodaru Constantin, Ionescu D. George, Alecu Ioan, Stoian Vasile, Pintilie Radu, la Școala de aplicație având ca director pe ilustrul pedagog Grigore Tabacaru, care au contribuit la dezvoltarea multilaterală a viitorului învățător. “Școala normală de băieți din Bacău este cea mai de seamă școală sub raportul învățământului” precizau inspectorii generali de specialitate Gh. Longinescu și I. Mitru. Aprecierile pot continua cu
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
cu cea a Ministrului C. Angelescu: “Exprim adânca mea recunoștință acestor dascăli, adevărați apostoli ai culturii care cu toate vicisitudinile timpurilor au pus tot sufletul lor de buni români la înălțarea acestei școli”. În activitatea didactică a fost un bun pedagog. Pregătinduse temeinic pentru fiecare lecție, a reușit să transmită elevilor cunoștințele prevăzute de programele școlare, respectând totodată particularitățile de vârstă ale elevilor și principiile didactice. “Domnul Marcu este pătruns de conștiința datoriei și dă importanța cuvenită instrucției și educaței integrale
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
de neam. Pentru acest motiv, dar și pentru alte calități ale sale, după absolvirea facultății, în noiembrie 1930, este ales ca președinte al Centrului Studențesc Cernăuți. Pe drumul de întoarcere spre Caransebeș se oprește pentru un an la Sibiu, ca pedagog la Internatul Arhidiecezan din Sibiu, pentru ca apoi să ajungă în București, unde începe studiile de doctorat, tot aici fiind ales ca membru în Comitetul Executiv al Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România, publicând și numeroase articole în diverse reviste
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
n’am În față nici un prototip. Paradoxal, niciunul dintre prietenii, colegii și neamurile mele nu poartă acest nume. Și totuși nimic mai simplu decât a-l comenta. Căci Popescu este, sine ira et studio, un fel de „caștravete“ din caragialescul „Pedagog de școală nouă“ adică, printr’un mic artificiu, permite abordarea nu a ce trebuie ci a ceea ce știm, doar atât sau cel mai bine... Și dau doar trei exemple. Dacă-i atașăm prenumele Candiano, la 1870 un republican „avant la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]