8,364 matches
-
Trebuie să facem totuși precizarea că „pedagogia prin obiective” și dezvoltarea curriculară prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12.9.3. Curriculum centrat pe zeteticătc "12.9.3. Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12.9.3. Curriculum centrat pe zeteticătc "12.9.3. Curriculum centrat pe zetetică" J.T. Tykociner (1964) a introdus în teoria curriculumului o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de dezvoltare a cunoașterii: metodologia cercetării, epistemologia etc. Zona V cuprinde (12) științele integrative: cele care integrează informațiile în sisteme explicative generale, precum ideologiile și teologiile. Zetetica pare totuși o prelungire tardivă și artificială a ideilor esențialiste și perenialiste din pedagogia americană a începutului de secol XX care, după cum se știe, nu și-au găsit aplicații semnificative în practica dezvoltării curriculare. 12.9.4. Curriculum holisttc "12.9.4. Curriculum holist" R. Titone a încercat în 1974 să construiască un „model
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și referințe bibliografice" 1. Nici literatura pedagogică românească nu a acceptat cu ușurință conceptul. L-a consemnat oficial abia în 1979 și... în mod greșit! În acest sens, vezi A. Manolache, D. Muster, I. Nica, G. Văideanu (coord.) Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. Explicația termenului curriculum a fost redactată de către V. Nicolescu, care, din perspectivă etimologică, îl traduce, forțat, prin „scurtă alergare”. În anii următori, traducerea a fost preluată de mai mulți autori români, iar consecințele au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care, din perspectivă etimologică, îl traduce, forțat, prin „scurtă alergare”. În anii următori, traducerea a fost preluată de mai mulți autori români, iar consecințele au fost ușor de anticipat (vezi p. 111). 2. I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, 1984, capitolul 8, p. 147. „Conținutul procesului de învățământ” a fost redactat de E. Blideanu, M.C. Călin și N. Oprescu. Nota de subsol de la p. 147 reproduce informațiile sumare din articolul de la p. 111 din Dicționarul de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Universitatea din București, 1984, capitolul 8, p. 147. „Conținutul procesului de învățământ” a fost redactat de E. Blideanu, M.C. Călin și N. Oprescu. Nota de subsol de la p. 147 reproduce informațiile sumare din articolul de la p. 111 din Dicționarul de pedagogie (1979) (vezi supra, nota 1). Se adaugă doar că „în ultimul timp au fost abordate numeroase teme cu dimensiuni și denumiri variate: curriculum study, curriculum construction, curriculum developement etc.”. 3. C. Cucoș, Pedagogie, Polirom, Iași, 1996. 4. Există totuși o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
articolul de la p. 111 din Dicționarul de pedagogie (1979) (vezi supra, nota 1). Se adaugă doar că „în ultimul timp au fost abordate numeroase teme cu dimensiuni și denumiri variate: curriculum study, curriculum construction, curriculum developement etc.”. 3. C. Cucoș, Pedagogie, Polirom, Iași, 1996. 4. Există totuși o excepție: S. Cristea, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998. Este un dicționar realmente generos în acceptarea neologismelor pedagogice și dedică un număr însemnat de pagini (pp. 87-94) conceptului de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a cerut permisiunea de a o face publică. 31. Studiile respective sunt publicate în mai multe numere ale Buletinului învățământului militar, care circulă exclusiv în cadrul Armatei României. Aspectele pedagogice au fost expuse în I. Jinga și E. Istrate, Manual de pedagogie, ALL, București, 2006, capitolul „Conținutul învățământului”. Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Preludii la simfonia curriculară postmodernătc "Preludii la simfonia curriculară postmodernă" 13.1. Antimodernismultc "13.1. Antimodernismul" Intrarea postmodernismului în disputele curriculare moderne a fost pregătită de o mișcare deloc timidă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
datorită lui Michael W. Apple, fost student și discipol al lui Huebner). În 1962 a avut loc un alt eveniment de cotitură. Association for Supervision and Curriculum Development (ASCD) a publicat un anuar care a devenit o lucrare clasică a pedagogiei americane. Volumul era intitulat Perceiving, Behaving, Becoming și promitea „o nouă viziune asupra educației”15. Și promisiunea era onorată în mod generos. Se năștea, într-adevăr, un nou curent pedagogic în educația și teoria curriculară americane: curentul umanist. Două dintre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a produs extincția „speciei pășuniștilor și paseiștilor”, făcând loc „futuriștilor” și „ufologilor”. Chiar și școlile păreau să fi adormit în liniștea unor curricula moderne, din ce în ce mai bine articulate, mai riguroase și mai solid întemeiate pe descoperiri ale psihologiei, sociologiei, managementului și pedagogiei. Curricula moderne au atins apogeul în acest deceniu fericit. Dar școala este prima instituție socială care ia contact cu viitorul; ea a fost prima care a presimțit dezlănțuirea uraganelor din deceniul următor. Feeria prezentului a fost întreruptă chiar spre sfârșitul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
moartea lui Dewey, mulți au crezut că școala americană și-a pierdut spiritul tutelar care îi îndruma pașii spre orizonturi benigne, lipsite de primejdii. Dar nu a fost așa. Locul i-a fost luat curând de un nou Mesia al pedagogiei americane - care s-a făcut cunoscut, ce-i drept, rostind o zguduitoare profeție despre soarta învățământului tradițional. Joseph J. Schwab ar fi meritat, poate, să fie considerat părintele gândirii curriculare postmoderne - dar nu i-a fost acordată această îndreptățită recunoaștere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de conținutul științific al acestora, ci și de problemele predării lor. În 1937 a părăsit Hyde Park, pentru un an, acceptând un mărunt post de fellowship în științele educației la Teachers College (Columbia University). Este perioada în care interesul pentru pedagogie s-a transformat în pasiune. La Columbia University și-a folosit cunoștințele solide de matematică și biologie efectuând investigații psihometrice și de măsurare în domeniul dezvoltării curriculare. În 1974 s-a pensionat nu doar ca profesor de natural sciences, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pasiune. La Columbia University și-a folosit cunoștințele solide de matematică și biologie efectuând investigații psihometrice și de măsurare în domeniul dezvoltării curriculare. În 1974 s-a pensionat nu doar ca profesor de natural sciences, ci și ca profesor de pedagogie (professor of education). Schwab a fost un scriitor radical și un polemist de temut. Dar, ca elev și student, a uimit prin sârguință, disciplină și respect față de magiștrii săi. Pe aceștia i-a iubit și s-a lăsat influențat de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a lăsat influențat de ei, ceea ce a contribuit enorm la formarea sa. De exemplu, i-a admirat pe Hutchins și Adler de la University of Chicago, ceea ce i-a antrenat interesul pentru fundamentarea curriculumului pe Marile Cărți (Great Books), în conformitate cu principiile pedagogiei perenialiste. La Columbia University a fost influențat de biostatisticianul Sewal Wright și de psihotehnicianul Irving Lorge, care i-au trezit pasiunea pentru măsurători educaționale și curriculare. „Părintele examinărilor psihologice”, Louis L. Thurstone, l-a atras spre „cercetări obiective bazate pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exagerată. Este însă cert că „deceniul cataclismelor curriculare americane” a fost anticipat de mintea sa sceptică și iscoditoare, ce a pus sub semnul întrebării prejudecățile behavioriste și eficientismul în plină perioadă de triumf al acestora. 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne" Două mari personalități ale „științei obiective” au pus în umbră cariera și opera de excepție ale lui Schwab, purtând cu mândrie stindardul modernismului și al gândirii pedagogiei moderne: Benjamin Bloom și Robert
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculare americane” a fost anticipat de mintea sa sceptică și iscoditoare, ce a pus sub semnul întrebării prejudecățile behavioriste și eficientismul în plină perioadă de triumf al acestora. 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne" Două mari personalități ale „științei obiective” au pus în umbră cariera și opera de excepție ale lui Schwab, purtând cu mândrie stindardul modernismului și al gândirii pedagogiei moderne: Benjamin Bloom și Robert Gagné. Într-adevăr, în anii ’70, cercetările
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
14.3. Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne" Două mari personalități ale „științei obiective” au pus în umbră cariera și opera de excepție ale lui Schwab, purtând cu mândrie stindardul modernismului și al gândirii pedagogiei moderne: Benjamin Bloom și Robert Gagné. Într-adevăr, în anii ’70, cercetările curriculare moderne au continuat, ignorând cu superbie criticile din ce în ce mai virulente. Curentul „științific”, bazat pe principiile empirismului behaviorist și ale raționalismului tylerian, a avansat imperturbabil în direcția fundamentării unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atins apogeul. Reproșului mai vechi adus acestor cercetări că s-ar cantona în „cantitativism” i s-au opus investigații pedagogice bazate pe noi tehnici de interpretare matematică, despre care s-a pretins că ar permite „analiza calitativă” a fenomenelor educaționale. Pedagogia temporalis a asimilat cu entuziasm mai ales analiza factorială despre care s-a crezut că este panaceul surprinderii nuanțelor și al fenomenelor paideutice subtile. Credința că testarea multivariată, urmată de minuțioase analize matriceale, ar conduce la surprinderea „factorilor ascunși”, cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
subtile. Credința că testarea multivariată, urmată de minuțioase analize matriceale, ar conduce la surprinderea „factorilor ascunși”, cu rol motivațional și cauzal, a dezorientat mulți cercetători atașați modelului strict determinist al științelor experimentale. Curentul scientist s-a manifestat nu numai în pedagogie, ci în mai toate științele socioumane. A fost o aventură donquijotescă (neîncheiată încă!) pe care Gusdorf a calificat-o ca fiind „știința despre Om, dar fără oameni”. În chip similar, putem vorbi despre apariția, în anii ’70, a „pedagogiei fără
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în pedagogie, ci în mai toate științele socioumane. A fost o aventură donquijotescă (neîncheiată încă!) pe care Gusdorf a calificat-o ca fiind „știința despre Om, dar fără oameni”. În chip similar, putem vorbi despre apariția, în anii ’70, a „pedagogiei fără copil”. În bibliografia selectivă de la sfârșitul acestei lucrări se pot identifica numeroase studii de acest fel în care termenii copil, copii, elevi etc. sunt înlocuiți cu abstracțiunile subiect, obiect al cercetării sau, în cel mai bun caz, cu conceptul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiectivelor pedagogice a cărei descriere începuse anterior. De aceea a și fost considerată de mulți exegeți ca „epoca lui Bloom”5. Taxonomia lui Bloom a fost asemuită cu tabelul lui Mendeleev și s-a afirmat ritos că ea inaugurează nașterea pedagogiei științifice după milenii de căutări, frământări și bâjbâieli „alchimice”. Taxonomia obiectivelor pedagogice a fost, fără îndoială, o contribuție științifică majoră, care a marcat istoria pedagogiei. Dar importanța ei nu este atât de mare cât s-a sperat în anii ’70
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost asemuită cu tabelul lui Mendeleev și s-a afirmat ritos că ea inaugurează nașterea pedagogiei științifice după milenii de căutări, frământări și bâjbâieli „alchimice”. Taxonomia obiectivelor pedagogice a fost, fără îndoială, o contribuție științifică majoră, care a marcat istoria pedagogiei. Dar importanța ei nu este atât de mare cât s-a sperat în anii ’70; ea nu descrie un „tablou universal al elementelor chimice umane”, ci doar un set de limite ale posibilităților de formare umană cu ajutorul influențelor educative. Speranțele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
posibile taxonomii alternative. Pe parcursul întregului deceniu, Bloom a încercat însă să își apere și să își consolideze teoria. În 1971, a publicat - împreună cu T. Hastings și G. Madaus - Handbook of Formative and Summative Evaluation 6. Manualul limpezea problemele practice ale „pedagogiei prin obiective” și ale măsurării obiective a progreselor instruirii cu ajutorul feedbackului obținut aplicând teste docimologice riguroase. Spinoasa problemă a subiectivismului în aprecierea și evaluarea performanțelor școlare a fost, în acest fel, eliminată. Bloom nu a intuit însă că această „extirpare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
modelului său numeroase alte rezultate ale cercetărilor behavioriste dedicate învățării, năzuind să-i confere acestuia un caracter cât mai „natural”, adică mai apropiat de procesele reale de învățare spontană. În acest fel se părea că „visul de mărire științifică” al pedagogiei fusese împlinit cu aceleași metode obiective verificate ale științelor experimentale și pozitive. În aceeași perioadă s-a născut „tehnologia educației” (educational technology). Era o expresie cu vădite conotații „inginerești”, impusă de Robert Mills Gagné. Acesta publicase în 1966 ambițioasa lucrare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt incompatibile și au încercat o conciliere subtilă apelând la un tertium: paradigma mastery learning. Ambii și-au subordonat modelele descriptive principiilor acestei abordări, eminamente prescriptivă. Încă o dată „legile naturii” s-au convertit în „legi omenești”, iar destinul normativ al pedagogiei s-a împlinit, scutindu-i pe cei doi mari cercetători de o potențială polemică epistemologică. Era o cabală subtilă la care aderaseră cohorte de moderniști. Iată câțiva - dintre cei mai importanți - și operele lor - dintre cele mai reprezentative: J.H. Block
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]