3,841 matches
-
îmi este îndesat în buzunar), un pliant al firmei Sallo din Giurgiu care fabrică, printre alte accesorii decorative, și „troițe pentru grădini”. Seamănă pe undeva cu mini- altarele de sacrificiu din culturile neolitice. Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și eșarfe din bumbac. Pelerinii din capitală par a fi mult mai nerăbdători, mai grăbiți să-și atingă scopul ultim, atingerea raclei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe undeva cu mini- altarele de sacrificiu din culturile neolitice. Spre deosebire de Iași, la București, vânzătorii ambulanți propun pelerinilor și maieuri de corp („pentru atins de raclă”, după cum o spune nonșalant vânzătoarea romă) și nu doar batiste și eșarfe din bumbac. Pelerinii din capitală par a fi mult mai nerăbdători, mai grăbiți să-și atingă scopul ultim, atingerea raclei, și mai puțin preocupați de ansamblul pelerinajului, de bucuria de a fi prezenți aici. Foarte răspândită practica de a „ține rândul” membrilor familiei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
obicei prin fața camerelor de luat vederi la pelerinaj sunt mult mai negativ percepuți decât la Iași, chiar agresiv antipatizați. Dacă în capitala Moldovei ei erau percepuți ca un fel de „calamitate blândă”, o probă în plus „pentru a încerca răbdarea pelerinului”, după cum spuneau femeile de la țară, aici rândul, coada, face corp comun în exercițiul de distanțare. Atunci când o „coloană oficială” sau personalități cunoscute trec prin fața raclei, rândul fierbe de nemulțumire, se aud replici scrâșnite printre dinți. Invitații, câte două-trei persoane, sunt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
La rândul lor, jandarmii ce asigură paza sesizează ceea ce se întâmplă, nemulțumirea celor aflați în rând față de cerșetori, încearcă să vorbească pe un ton calm, dar deloc natural, spunând „stați liniștiți, ne ocupăm noi, nu faceți scandal”. Cu toate acestea, pelerinii nu se revoltă împotriva baletului necontenit al cerșetorilor, se dau tăcuți la o parte într-o primă fază, apoi mormăie nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, după ce aceștia s-au îndepărtat. Rareori am văzut (ca să nu spun niciodată) pelerini care să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toate acestea, pelerinii nu se revoltă împotriva baletului necontenit al cerșetorilor, se dau tăcuți la o parte într-o primă fază, apoi mormăie nemulțumiți de ceea ce se întâmplă, după ce aceștia s-au îndepărtat. Rareori am văzut (ca să nu spun niciodată) pelerini care să ia atitudine împotriva genului acestuia de cerșetori agresivi, ce- și exploatează la maxim stigmatele corporale, la București sau la alte pelerinaje. Una dintre cele mai pregnante amintiri pe care le am de la acest rând a fost aceea a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reamintește o alta, reperată acum ceva vreme, într-un album dedicat arhitecturii sacre din lumea întreagă. Undeva în Sri Lanka, în jurul unei „stupa” rotunde ca un sân și pictate integral în alb (de altfel, este asociată simbolic laptelui matern) mai mulți pelerini laici serveau „consultații spirituale” din partea călugărilor budiști. Atitudinea lor, vizibilă în fotografie, era aceeași cu cea a tinerilor de astăzi : abandon, ascultare atentă, comuniune, bucuria descoperirii. Chiar lângă intrarea de la metrou, se află abandonate câteva farfurii de plastic cu resturi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nu există forțe de ordine, cu excepția a doi gardieni publici plictisiți și apatici, obișnuiți ai cartierului după felul în care se salută cu toată lumea prezentă. Rândul de așteptare se întinde prin parcul din jur, până către stația terminus de tramvai ; pelerinii deja prezenți remarcă și ei cu voce tare absența forțelor de ordine și a gardurilor de protecție. Oamenii se așază la rând în mod natural ; nu știu de ce, totuși atmosfera de aici îmi aduce aminte și ea de cozile la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
târziu, în jurul orei 12.00, își face apariția o vânzătoare de lumânări, din acelea cumpărate la kilogram din supermarket. Se așază „strategic” într-un soi de buclă a rândului, astfel încât să beneficieze de maximum de atenție și de contact cu pelerinii. Nu știu cum a scăpat de sub supravegherea zonei. La ora la care am ajuns, nu se vindeau nici batiste, maiouri de corp sau alte obiecte de vestimentație dedicate contactului și „preluării” sacrului înmagazinat în raclele Sfântului Nicolae. Un pelerinaj încă foarte tânăr
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sunt camere de luat vederi, reporteri sau care de reportaj pentru transmisiuni în direct, așa cum este cazul la marile pelerinaje la care am asistat până acum. Rândul. Dacă la pelerinajul din Dealul Patriarhiei, Sfântul Dimitrie cel Nou, erau (încă) vizibili pelerinii din mediul rural, cu felul lor diferit de a se îmbrăca, discuta, mânca, aici avem de-a face cu un pelerinaj 100% urban, cu dominantă feminină. Media de vârstă este de 58-65 de ani. Participanții sunt veseli, destinși, aș putea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
serviciu prin telefonul mobil, invitând-o și pe aceasta să vină repede, pentru că ea s-a oferit să-i țină rândul. „Doar ce cobori, vii, te-ai închinat și ai plecat, nu durează mai mult de jumătate de oră.” Alți pelerini citesc preocupați acatistul Sfântului Ierarh Nicolae sau alte cărți de rugăciuni, de format mic, ușor transportabile. Rândul este foarte viu, foarte animat, se „intră și se iese” din ordinea sa necontenit, mișcare favorizată și de lipsa gardurilor de protecție. După
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unei mâini cu degetele întinse, destul de asemănător cu „relicvariile” de extracție catolică din Europa Occidentală. Au câștigat astfel în „prestanță” moaștele, în spațiu și dimensiune ? Tipul acesta de raclă, mult mai „ortodoxă” ca prezentare, este oare mai bine acceptat de pelerini ? Este vorba de o donație individuală sau de un efort colectiv al parohiei? Ultima etapă a ritualului, înainte de atingerea raclei, constă în depunerea unei candele de stearină pe o masă mare, din PAL melaminat. Pe masă sunt expuse mai multe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
raclă stă un bărbat solid, cam de 60 de ani, îmbrăcat în civil, cu haine groase, se vede că este pregătit să înfrunte frigul asociat unei așteptări îndelun gate. Pare de-al casei, este foarte sigur pe el, se adresează pelerinilor dornici de întâlnirea cu sacrul: „Mai repede, mai repede, nu zăbovim, ne grăbim, nu atingem obiecte voluminoase de raclă” și alte asemenea îndemnuri. Are rolul de a asigura fluiditatea rândului, iar controlul timpului total de așteptare depinde în mare măsură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asigura fluiditatea rândului, iar controlul timpului total de așteptare depinde în mare măsură de el. Joacă rolul jandarmilor de la marile pelerinaje și, la fel ca aceștia, pare a fi foarte pătruns și conștient de importanța misiunii sale. La final, fiecare pelerin este miruit pe frunte de preot, primind în dar și o iconiță-calendar pe anul 2010 și o minusculă bucățică de vată „dată” pe la moaște, impregnată deci de sacru și de virtuți terapeutice latente. Timpul de așteptare a fost de circa
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și de oboseala extremă”, o studentă la medicină, voluntară de la Crucea Roșie. Am șansa de a asista la plecarea limuzinei negre. Binefăcătoarea sălașului se urcă în mașină la fel de maiestuos ca și la venire, însoțită de preoți, alți apropiați ai bisericii, pelerini curioși. Mașina demarează silențios pe poarta larg deschisă, însoțită de o liotă de cerșetori, o prezență obișnuită de altfel în zona în care este amplasată biserica. Un polițist comunitar încearcă fără succes să-i țină la respect, dar ei nu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
simtă un miros îmbietor, pătrunzător, inconfundabil de sarmale. O „pomană”, având ca autori o familie ce descarcă toată logistica necesară, în frunte cu o oală uriașă de inox, dintr-o autoutilitară marca Citroën. Opinii împărțite se aud în jur. Unii pelerini laudă mirosul, se bucură că vor putea mânca ceva după orele de așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce, noi suntem săraci să ne înghesuim, iar sarmalele atrag televiziunile, se știe !” Pelerinajul modelează efemer și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mânca ceva după orele de așteptare petrecute în picioare. Alții critică prezența sarmalelor. „Va fi îmbulzeală, ce, noi suntem săraci să ne înghesuim, iar sarmalele atrag televiziunile, se știe !” Pelerinajul modelează efemer și spațiul public din jurul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Pelerinii au îmbrăcat cu lumânări (candele de stearină, mai exact) câteva cruci de piatră din curte, pridvorul acesteia etc. Senzația mea finală era că aveam de-a face cu un pelerinaj tânăr, Un rând calm, ordine autoimpusă care tocmai se construiește
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autoimpusă care tocmai se construiește, se caută în permanență, negociindu-și identi tatea proprie. Un semn mi s-a părut a fi și faptul că nu existau toalete publice sau ceva asemănător, prevăzute în dispozitiv, cu toate că așteptarea și numărul de pelerini ar fi justificat folosirea lor. Foarte sugestiv, cei de la restaurantul „împinge tava”, aflat chiar vizavi, au blocat toaleta proprie cu un scaun mare, pe care era poziționat un carton mare pe care stătea scris „defect”. Dar același restaurant nu ezita
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Foarte sugestiv, cei de la restaurantul „împinge tava”, aflat chiar vizavi, au blocat toaleta proprie cu un scaun mare, pe care era poziționat un carton mare pe care stătea scris „defect”. Dar același restaurant nu ezita să organizeze „mese festive pentru pelerini”, după cum declarau doamnele vesele și harnice ca niște albine care lucrau acolo. 2010 Mănăstirea Cernica, aprilie 11 aprilie 2010 Pelerinajul automobilelor. Costume populare, nuga și halviță. Un rând atât de liniștit. Sarmale cu rezervare. Rugăciunea prin intermediar. Sacrul și transmiterea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
parte a drumului, în pădurea din apropiere. Mai multe mașini sunt deja împotmolite, se chinuie să se detașeze de pământul lipicios, dar nimeni dintre cei ce se reped să intre în curtea mănăstirii nu dă o mână de ajutor nefericiților „pelerini de autoturism”. La intrarea în mănăstire se percepe o taxă de un leu pentru cei care doresc să intre pe patru roți în incinta spațiului sacru dintre zidurile acesteia. Paznicul (altminteri un individ posac, plictisit și foarte lent în a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
exiguității locului și a unicei alei de acces spre mănăs tire. Să nu uităm, Cernica a fost ostrov, izolat între apele lacului cu același nume. Efectul imediat al rândurilor cu timp de așteptare redus, dublat de vremea mai degrabă agreabilă : pelerinii sunt calmi, degajați, bucuroși că se găsesc acolo. De altfel, când se angajează propriu-zis în rând, majoritatea nu uită să menționeze faptul că „se așteaptă puțin, cel mult două-trei ore”. Cei care au mai fost prezenți și în alți ani
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
câțiva cerșetori întâlniți și în pelerinajele prece dente. Cel mai mult îmi place un pitic bărbos, cam pe la 40 de ani, foarte solid, care cântă cu voce puternică, baritonală, îndelung antrenată, o priceasnă despre grădina Maicii Domnului. Efectul melodiei asupra pelerinilor este imediat, cei mai mulți încep să se caute de bani, în general bancnote de un leu sau monede de cincizeci de bani, pe care bărbatul le primea cu o anumită aviditate și „naturalețe”, aș putea spune, mulțumind scurt din cap, fără
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
aminte cu exactitate că în octombrie 2009, la Iași, începuse să interpreteze Hristos a înviat, spre marea mirare a celor din jur. În această etapă pregătitoare a rândului, cei prezenți intră într-o stare specială, capătă o nouă identitate, devin „pelerini”. Toți „dau acatiste”, scriu greoi, pe foi albe de hârtie, liste lungi cu numele celor apropiați. Sunt căutate puncte de sprijin (copaci, scaune) pentru a scrie mai ușor. O femeie în vârstă scrie așezată cuminte pe un taburet de bucătărie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dați înainte sau după pe la nas sau pe la altă mizerie. Asta este cu batista. Câte vreți ? Oamenii iau mai multe, să le ajungă și pentru rude, prieteni, copii, că nu poate să vină toți aicea la pelerinaj”. Rândul „așezat”. Așteptarea, pelerinii, „hrămarii”. După circa jumătate de oră, rândul începe să se „așeze”, să-și găsească propriul ritm și viteza de înaintare. Vecinii mei apropiați din rând sunt un grup de cinci-șase tineri, 18-20 de ani, din satul Cernica. Băieți și fete
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
instalat garduri de protecție „așa cum am văzut eu că se face la alte pelerinaje pe unde am mai fost”. Urmează un răspuns tehnic, pe un ton foarte plictisit : „Lume calmă. Obiectiv sigur. Curtea largă, fără oficiali”. Creionez două tipare de pelerin, privindu-i pe cei din jurul meu, aflați în rândul acesta special de la Cernica, fără o formă fixă, oamenii intrau și ieșeau destul de liber, nefiind preocupați de faptul că își vor pierde locul, o adevărată obsesie la marile pelerinaje. Pe lângă tinerii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în rând. Pretextul este unul simplu, le spun celor din jur că mă duc să-mi cumpăr lumânări de la pangarul mănăstirii, aflat ceva mai jos, spre intrare (ceea ce am și făcut, printre altele), apoi rog să mi se țină rândul, pelerinii prezenți acceptă rugămintea cu plăcere ; aici nu există teama de a nu ajunge la raclă, paralizantă, de la Iași sau de la București. Așezat pe treptele uneia dintre scările din interiorul curții mănăstirii, încep să scriu cu sârg. V.A., doctorand în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]