3,194 matches
-
XV-lea, în descoperirea lumii noi: caravela, care apare către 1440, cu provara sa subțire și cu velatura care îi permite să atingă viteze considerabile, este vasul Marilor Descoperiri; busola, cunoscută, ce e drept, din secolul al XIII-lea, este perfecționată în secolul al XV-lea prin precizarea indicațiilor sale cu ajutorul tablelor de declinație; hărțile relativ precise, pe măsura explorărilor, nu încetează să cîștige în exactitate; în sfîrșit, astrolabul dă indicații valoroase pentru determinarea latitudinii și stabilirea poziției. În acest mod
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și afirmă că soarele nu este decît o stea printre atîtea stele. Aceste concepții provoacă "fulgerele" Inchiziției romane: el este condamnat la arderea pe rug în 1600. Aproape în același timp, danezul Tycho Brahé pune la punct cunoștințele de astronomie perfecționînd instrumentele de observație și realizînd o hartă a bolții cerești. La sfîrșitul secolului al XVI-lea, fac de asemenea progrese matematica (Simon Stevin, François Viète), mecanica (Gianbattista Benedetti), ca și descoperirile esențiale asupra magnetismului (William Gilbert). Savanții dau dovadă de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
creșterea recoltelor, mărind rapiditatea și eficacitatea arăturilor, în timp ce gunoiul de grajd crește randamentele. În sfîrșit, teh nicile de selecție a animalelor, utilizarea noilor îngrășăminte (praf de oase, marnă pentru solurile nisipoase) și a mașinilor noi (semănători, secerători, treierători) sînt toate perfecționate în cursul secolului al XVIII-lea. O adevărată "agromanie" se răspîndește în mediile intelectuale, burgheze și aristocratice. În Franța, fiziocrații devin teoreticienii noilor procedee și trasează viitorul unei umanități care, grație liberei dezvoltări a agriculturii, va putea să se elibereze
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
structurile producției industriale din Marea Britanie. Printre aceste transformări trebuie mai întîi să amintim un ansamblu de progrese materiale și tehnice. De exemplu, înlocuirea treptată a cărbunelui de pămînt cu cărbunele din lemn. La începutul secolului al XVIII-lea, Abraham Darby perfecționează cocsul pe bază de huilă, ceea ce permite folosirea lui în furnale. Folosirea huilei se dezvoltă cu atît mai mult cu cît ea se găsește din abundență în Anglia, nivelînd partea exterioară a masivelor vechi din lanțul Penninilor (Alpilor), din Țara Galilor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atrage după sine noi invenții. Este vorba, mai ales, despre mecanizare, care înlocuiește efortul uman cu munca mașinii și permite creșterea producției în proporții considerabile. Exemplul textilelor scoate în evidență înlănțuirea inovațiilor prin jocul noilor necesități create. În 1733, Kay perfecționează războiul de țesut datorită "suveicii volante", care permite realizarea unor țesături mai late, folosind mai puțină mînă de lucru. Capacitatea țesătoriei fiind de acum mai mare, crește considerabil cererea de fire de țesut, creștere la care vîrtelnița și lucrul ocazional
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aici, eforturile de a realiza o mașină de tors, care sfirșesc în 1765 prin inventarea de către Hargreaves a mașinii de tors (Jenny) cu opt broșe. În 1768, Arkwright conectează mașina la forța hidraulică, punînd la punct waterframe, în timp ce Crompton o perfecționează (1779), permițînd răsucirea firului și înfășurarea sa datorită sistemului mule jenny. Cantitatea de fire este atît de mare încît țesătorii nu reușesc să absoarbă această producție în creștere. Cartwright inventează atunci (l789) un nou război de țesut mai complex și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
metal. În sfîrșit, în acest domeniu al invențiilor nu se poate trece peste o invenție capitală, care rezolvă problema energiei: mașina cu aburi. La început, aceasta provine din pompa de apă a lui Newcomen, folosită în mine. Scoțianul Watt o perfecționează adăugîndu-i condensarea vaporilor într-un recipient specific (1769). Asociat cu Boulton, Watt continuă să o îmbunătățească pentru a o face utilizabilă în industrie. Începînd din 1783, mașina cu aburi începe să acționeze un ciocan, apoi mașinile textile. Folosirea ei se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
rolul principal. Cu această ocazie, se constată îi ce măsură metodele armatelor Revoluției sînt departe de scomrile care au stat la baza cruciadei împotriva "tiranilor". Ești de la sine înțeles că de acum înainte războiul va da naștere la âzboi. Bonaparte perfecționează în mod deosebit politica recliziționării și devine marele furnizor al fondurilor Directora-tulii. Băncile publice și casele de amanet din orașe sînt golite, în tmp ce suveranii învinși trebuie să plătească mari despăgu-biride război: înfrîngerea îl va costa pe papă mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
inutili, datorită educației pe care au primit-o. Educația este aceea care determină marile deosebiri între oameni.” Consecința de ordin pedagogic a acestei concepții rezidă în imensa încredere a filosofului în posibilitățile de cunoaștere ale ființei omenești, de a se perfecționa în registrul intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în domeniul cunoașterii. Ca atare, regulile și normele morale își au originea în experiența de viață și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1876). Herbartian pentru o bună perioadă a activității sale didactice, Petri și-a cristalizat o concepție pedagogică proprie, ce poate fi sintetizată în următoarele idei: educația ,,este o influențare într-adins asupra puterilor unui copil, cu scopul de a le perfecționa”; educația trebuie privită sub două aspecte: ca factor de formare a omului și umanității în general (Petri utilizează sintagma ,,educația universală”) și ca funcție de formare a omului în diverse registre ale vieții (familie, biserică, națiune), respectiv ,,educația specială”; pedagogul ardelean
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
purcede din mâinile naturii imperfect, ci cu o plecăciune numai lui înnăscută către perfecțiune.” Omul nu este o ființă perfectă, dar este una perfectibilă, nu este nici bun, nici rău de la natură, dar poartă în sine ,,sămânța” de a se perfecționa. Factorul determinant în perfecționarea omului ca om este mediul, în special mediul social, dar prin acesta Iorgovici înțelegea și educația: Dacă pruncul va crește la mână bună și îndreptătoare, va fi bun, aplecăciunea lui înnăscută către perfecțiune se va dezvălui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
asupra științei despre om * Despre sistemul industrial * Reorganizarea societății europene * Cathehismul industrialilor * Noul creștinism Învățăturile * A considerat știința ca unică modalitate de fundamentare a investigării vieții sociale, deschizând astfel drumul construirii științei pozitive (pozitivismul) pe care o va dezvolta și perfecționa colaboratorul său Auguste Comte; este printre primii gânditori care au reușit să aducă împreună fizica, fiziologia, psihologia, istoria, politica și economia în studiul societății. * Este recunoscut drept inițiatorul curentului socialist în Franța. Încercând să caracterizeze socialismul ca mod de gândire
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cu cât e mai grea. Important e să participi! ne învață profesori de bune maniere olimpice. Păi, de participat poate participa oricine. Care mai e atunci meritul personal? Câștigam așadar lupta dreaptă cu computerul mai întâi la nivelul moderate. Mă perfecționam rulând competiția până scoteam timpi ideali. Nu e totuna să-i bați pe King Edward și pe King Alfred (monstruoasa coaliție) în șase ore sau în două și un sfert. Apoi făceam același lucru la nivelul hard. Deja gluma se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ce mă privește, nici o limită după 1990. În plus, m-am perfecționat ca un pușcaș marin și mi-am văzut visul cu ochii: cu inima cât un puric, m-am înscris la arte marțiale. Acolo am învățat multe, dar mai ales cum să-mi stăpânesc nervii sau frica și cum să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
în nucleu, și pe care a numit-o chondriodiereză. Tot D. Voinov a descris și primul caz de aneuploidie în lumea animală (la coropișniță: Gryllotalpa vulgaris). Cariotipul ca atare, propus inițial încă din 1933 de către italianul A. Chiarugi, a fost perfecționat și transformat în metodă uzuală de studiu de către agronomul indonezian Joe-Hin Tijo (1919-1922), inițial la Institutul botanic din Bogar (Java), apoi, din 1948, la Saragoza și Denver (SUA), din 1957. J-H. Tijo a lucrat în laboratorul lui A. Levan, căruia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
aceste ramificații pornesc altele, fiecare cu proteinele catalitice respective, care, intrând în nucleu, acționează în sensul activării/inactivării alternative a multiplicării celulare, inclusiv a replicării ADN. De reținut că această alternanță între mesajele stai-pornește-stai-pornește reprezintă o reglare cu feed-back negativ perfecționată în cursul evoluției, fără de care viața nu ar fi posibilă. Semnalizarea Wnt are o importanță majoră în embriogeneză, dar și în apariția unor forme de cancer cum este carcinomul bazocelular (statistic cea mai răspândită formă de cancer cutanat din lume
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
deoarece comunicarea între indivizii vorbitori ai aceleiași limbi presupune și transmiterea de la unul la altul a ceea ce are fiecare și lipsește partenerului de comunicare, în măsura în care acesta este interesat de a prelua fapte de limbă noi și utile pentru a-și perfecționa propria exprimare și a-și îmbogăți cunoștințele. Prin urmare, întrucît vorbitorii aceleiași limbi au diferențe în cunoașterea și în folosirea limbii, ei își transmit reciproc mijloace lingvistice, și de aceea existența impactului cauzat de limbi diferite nu poate reprezenta o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se realizează o limbă de cultură și cum se realizează cultivarea limbii: pe de o parte, o bogată creație literară (epopei, opere dramatice, creație lirică etc.) a exersat plenar posibilitățile artistice ale limbii, iar textele filozofice și științifice i-au perfecționat aptitudinile de a reda concepte, pe de altă parte, realizarea lucrărilor pentru descrierea și normarea limbii (gramatici și retorici) în care limba a fost analizată, selectată și organizată pentru a fi folosită în diferite stiluri. Acestea sînt premisele care au
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sudul Italiei și Sicilia) au fost romanizate după cîteva secole, Grecia propriu-zisă, peninsulară și insulară, nu a suferit procesul romanizării. Pe lîngă elementele culturale preluate și revalorificate mereu de europeni și pe lîngă sursa lingvistică oferită acestora pentru a-și perfecționa limbile de cultură, vechii greci au indus Europei un model de a face cultură, acela caracterizat prin delimitarea precisă a domeniilor culturale și a domeniilor spirituale, în general. Această lecție a fost însușită pe deplin de Occidentul european, îndeosebi de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dialecte, care își formaseră și ele un aspect scris (se formaseră, deci, dialecte literare), și va constitui baza pe care s-a realizat limba spaniolă literară. Treptat, această limbă literară a înlocuit, pe teritoriul spaniol, limba latină și s-a perfecționat într-un ritm intens, îmbogă-țindu-se cu mijloace preluate din latină și din arabă. Estul european a evoluat diferit de Occident în epoca medievală, astfel încît și ceea ce reprezenta moștenire comună a căpătat aici un aspect deosebit. După expansiunea triburilor slave
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Dante Alighieri, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele decenii ale veacului următor (1265-1321). Acest mare învățat al Renașterii urmărea să realizeze, pornind de la limba populară, o variantă literară a limbii italiene, perfecționată după modelul reprezentat de latina clasică. În lucrarea De vulgari eloquentia (1303-1305), Dante era preocupat îndeosebi de mijloacele de expresie poetică, considerînd că aspectul literar al limbii italiene ar fi trebuit să se realizeze prin contribuția tuturor celor paisprezece dialecte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atunci cînd ele erau exagerate. Conștient de faptul că erau necesare schimbări radicale ale limbii pentru a putea da expresie culturii majore, în primul rînd științei și filozofiei, Eminescu a înțeles că mijloacele limbii vechi și populare trebuiau îmbogățite și perfecționate sub multe aspecte, încît el a conceput limba literară ca fiind în același timp o valorificare a tradiției și o inovație în raport cu ea. De asemenea, marele poet a combătut insistent demagogia patriotardă și politicianismul categoriilor sociale care nu-i reprezentau
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ei potrivit exigențelor modernității), singura pîrghie eficientă pentru progresul social și pentru ridicarea nivelului cultural și civilizatoric, căci educația tinerei generații a fost orientată ideologic în toate domeniile și a fost limitată la informațiile reduse ale unor profesori care își perfecționau pregătirea numai în pauzele dintre ședințe. Așadar, le-a fost ușor inginerilor activiști să-și asume funcții de conducere, așa cum le-a fost ușor criticilor literari, lipsiți de exercițiul gîndirii pozitive modelate de știință, să improvizeze imaginea unui viitor strălucit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
noaptea totală, lipsită de transparență. Două infirmiere pălăvrăgesc, spălând vasele în colțul bucătăriei. Deodată, micuța blondă cu un aer puțin mai simpatic îi mărturisește colegei ei că învață nemțește și a făcut o cerere de bursă ca să plece să se perfecționeze în Germania. "Și de ce vrei să înveți nemțește?", se miră colega ei. "Ca să-l citesc pe Heidegger în original." Pasiunea filosofică a tinerei blonde o face să creadă că i-ar putea cere un serviciu: " Ești amabilă să-mi dai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
arta simulării (în genere, erau actrițe), tot ce se poate, mereu se întâmplase ca acest elev, deosebit de dotat, să ajungă să vadă în uitarea de sine taina voluptății. Doar beția trupurilor pierdute în același vis era menită să justifice, să perfecționeze, chiar să sporească tehnica. Beția, doar ea. Pentru cei interesați de tehnică, există anumite locuri deocheate. Încercase și el o dată și nu mai repetase. Lăsând deoparte temperamentul, se căsca, cred, între cei doi amanți ceva ca un decalaj istoric. Din cauza
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]