KorAP: Find »[drukola/base=periferie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...177 >

4,422 matches

Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626

subminat partidul, hărțuit între aripile de dreapta și de stînga. Excesele Tories-ilor au provocat o trezire bruscă a populației britanice, care, în Scoția, beneficiază în mod egal de SNP. III. Concluzii Pe lîngă marea diversitate culturală, partidele care militează în favoarea periferiilor constituie o familie tot atît de omogenă ca și cea a partidelor muncitorești. Cele trei tipuri diferite de "periferism" corespund, de fapt, unor momente istorice distincte. Populismul naționalist, democratic și religios este rodul curentului romantic și postromantic al ultimului secol

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
de "periferism" corespund, de fapt, unor momente istorice distincte. Populismul naționalist, democratic și religios este rodul curentului romantic și postromantic al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
de tip spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi și mîndri. Ea se caracterizează prin prezența centriștilor care nu mai sînt creștin-democrați, ci agrarieni. d) Clivajul centru / periferie afectează periferiile: Islanda, Irlanda, Malta dar și Corsica. Acest clivaj nu amenință mai puțin țările eterogene sau cele cu un Stat slab: Belgia, Spania, Italia, constituind, prin cele două laturi, piedica actuală în bipolarizare, caracter pe care-l împarte cu

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
spiritual. c) Se mai poate încă repera traseul care se estompează încetul cu încetul al unei Europe a țăranilor liberi și mîndri. Ea se caracterizează prin prezența centriștilor care nu mai sînt creștin-democrați, ci agrarieni. d) Clivajul centru / periferie afectează periferiile: Islanda, Irlanda, Malta dar și Corsica. Acest clivaj nu amenință mai puțin țările eterogene sau cele cu un Stat slab: Belgia, Spania, Italia, constituind, prin cele două laturi, piedica actuală în bipolarizare, caracter pe care-l împarte cu mișcarea ecologistă

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
aplicînd paradigma lui Rokkan, sesizăm clar două aspecte. În primul rînd, modelul se aplică acestor țări la fel ca și altor state din Europa Occidentală, regăsind aici cele patru clivaje. În al doilea rînd, ele prezintă, după modelul Scandinaviei sau periferiilor maritime, trăsături care permit delimitarea unei regiuni bine profilate. Aceste trăsături sînt: importanța clivajelor urban / rural și centru / periferie. 1. Importanța clivajului urban / rural. Europa grupului Vișegrad împarte împreună cu Scandinavia faptul de a avea sau de a fi avut partide

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
și altor state din Europa Occidentală, regăsind aici cele patru clivaje. În al doilea rînd, ele prezintă, după modelul Scandinaviei sau periferiilor maritime, trăsături care permit delimitarea unei regiuni bine profilate. Aceste trăsături sînt: importanța clivajelor urban / rural și centru / periferie. 1. Importanța clivajului urban / rural. Europa grupului Vișegrad împarte împreună cu Scandinavia faptul de a avea sau de a fi avut partide agrariene. Ungaria a fost singura țară care a avut un partid ce apăra interesele populației urbane, mișcarea poglar, ce

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
tradiției țărănești. În fond, nuanța este de natură istorică: țăranii liberi din Finlanda, Islanda și Suedia se deosebesc de vechii șerbi. Europa Central-Răsăriteană a fost marcată de menținerea unei a doua iobăgii în avantajul marilor domenii. 2. Importanța clivajului centru / periferie. Dacă Boemia, Ungaria și Polonia au fost regate de prestigiu sub Vechiul Regim, atît "Trezirea naționalităților" cît și revoluția industrială le-au găsit incluse în marile imperii multinaționale. În cazul țărilor ca Irlanda, Islanda sau Malta țări cu ieșire la

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
cît și revoluția industrială le-au găsit incluse în marile imperii multinaționale. În cazul țărilor ca Irlanda, Islanda sau Malta țări cu ieșire la mare Statul este de factură mai recentă și rămîne marcat de lupta pentru independență: clivajul centru / periferie este deci, în mod logic, de o mare importanță. În concluzie, staliniștii s-au folosit de periferia Europei Occidentale în avantajul războiului rece10. Regimul politic și economic pe care l-au impus trebuie luat în considerație pentru a putea înțelege

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
Islanda sau Malta țări cu ieșire la mare Statul este de factură mai recentă și rămîne marcat de lupta pentru independență: clivajul centru / periferie este deci, în mod logic, de o mare importanță. În concluzie, staliniștii s-au folosit de periferia Europei Occidentale în avantajul războiului rece10. Regimul politic și economic pe care l-au impus trebuie luat în considerație pentru a putea înțelege dezvoltarea recentă a noilor partide politice. Înțelegerea lor cere o extindere a modelului lui Rokkan. II. Revoluția

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
două axe relevate de Rokkah funcțională și teritorială reprezintă structuri, în sensul cel mai puternic al cuvîntului. Acestea corespund dimensiunilor timp și spațiu, constituind sistemul de axe imuabil care reglează modul de percepție al fenomenelor. În cazul țărilor care reprezintă periferia orientală a Europei Occidentale, revoluția internațională a lăsat în urmă contradicții, conflicte, clivaje care au rezultat atît din modul de producție cît și din cultura non-materială. Pe de o parte, pe axa teritorială, este vorba de reconstruirea unui regim reprezentativ

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
adăugînd două noi clivaje, preponderente efectelor revoluțiilor naționale și industriale. După modelul acestora din urmă, "a treia revoluție" își exercită efectele conflictuale de-a lungul celor două axe structurale. Revoluții Naționale Industriale Internaționale Axe Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Stat / Societate civilă Minimaliști / Maximaliști Revoluția internațională cuprinde astfel, pe axa teritorial-culturală, clivajul stat / societate civilă, care pune în opoziție "partidele totalitare" cu "partidele democrate", în timp ce pe axa funcțională ea se traduce prin clivajul

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
de vedere teoretic, clivajele rezultate din revoluția națională n-ar fi trebuit să fie modificate de lunga domnie a comunismului. Să ne reamintim că acesta din urmă cuprinde, pe axa funcțională, clivajul Biserică / Stat, iar pe axa teritorial-culturală, clivajul centru / periferie. În schimb, clivajele născute din revoluția industrială au fost puternic perturbate de naționalizarea mijloacelor de producție și de eliminarea, în consecință, a burgheziei capitaliste. I. Clivajul centru / periferie În secolul trecut, problema națională constituia o miză importantă în viața politică

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
pe axa funcțională, clivajul Biserică / Stat, iar pe axa teritorial-culturală, clivajul centru / periferie. În schimb, clivajele născute din revoluția industrială au fost puternic perturbate de naționalizarea mijloacelor de producție și de eliminarea, în consecință, a burgheziei capitaliste. I. Clivajul centru / periferie În secolul trecut, problema națională constituia o miză importantă în viața politică a Europei Centrale și în țările occidentale inclusiv Finlanda care aparțineau Imperiului Rus. Numeroși marxiști, începînd chiar cu Marx, îi vor consacra o întreagă literatură, remarcîndu-se astfel Rosa

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
în țările occidentale inclusiv Finlanda care aparțineau Imperiului Rus. Numeroși marxiști, începînd chiar cu Marx, îi vor consacra o întreagă literatură, remarcîndu-se astfel Rosa Luxemburg precum și Iosif Stalin, în timp ce pentru socialiștii austrieci ea va purta denumirea de austromarxism. Clivajul centru / periferie și-a găsit principala traducere parlamentară și partizană în adunările Imperiului austro-ungar care cuprindeau partidele cehe, croate, slovene etc. Cu excepția Marelui Ducat al Finlandei care se bucura de un statut aparte, cealaltă putere care stăpînea regiunea, Imperiul Rus, nu tolera

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
și Ungaria se bucurau de o minoritate numeroasă, în timp ce regatul Serbiei, Croației, Sloveniei, devenit apoi Iugoslavia, prezenta aceeași complexitate națională ca și în cazul defunctului regat austro-ungar. Deci nu trebuie să ne mire că asistăm la apariția partidelor care apără periferia, oferind avantaje proiectelor naziste: o parte dintre aceste formațiuni nu vor rezista susținerilor Berlinului și vor accepta colaborarea cu acesta, cum a fost cazul Partidului Popular Slovac condus de Mgr Tiso. După modelul aliaților din 1918, Ordinul sovietic a pus

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
vorba de un frigider de tip sovietic, adică, se strică repede și bine. Doar Polonia mai oferă azi, ca și altă dată, o traducere completă a clivajului, prin KPN, moștenitor al naționalismului teritorial al lui Pilsudski din partea centralistă, iar din partea periferiei prin național-catolici, urmași ai lui Roman Dmowski și ai endicja, sau ai național-democraților. În fenomenul de redeșteptare a naționalismelor în Europa "Central-Răsăriteană", acordăm un loc aparte KPN-ului Konfederacja Polski Niepodleglej Confederația pentru o Polonie Independentă. În primul rînd, este

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
mai amenințător. În sfîrșit, pentru că această opoziție concentrată pe recucerirea independenței naționale pierdute exprima ireductibilitatea naționalismului polonez "istoric" față de eforturile regimului pentru a-l distruge, a-l supune sau a-l recupera. KPN procedează bine folosindu-se de clivajul centru / periferie dar pe latura lui centralistă, în timp ce ZChN, Partidul Creștin-Național, apăra un etno-naționalism bazat pe un catolicism identitar. În Republica Cehă și-a făcut apariția un partid moravian, în timp ce în Slovacia, Partidul Național Slovac, SNS, este urmașul lui Mgr Tiso, principalul

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
retorică nerealistă a distrus sensul. Clivajul Biserică / Stat a rezistat mai bine în lunga perioadă de domnie stalinistă și neostalinistă; totuși, importanța ei rămîne secundară, cu excepția Slovaciei și, într-o mai mică măsură, în Polonia și Moravia. Doar clivajul centru / periferie se impune cu o redutabilă vigoare, depășind adesea nivelul prezenței sale dintre cele două războaie mondiale, pentru a atinge importanța pe care a avut-o înainte de 1914 și în secolul trecut. Bilanțul complet al "democrațiilor sovietice" din vest ar fi

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
stîngii democratice" Oleksy-Kwasniewski, deputații Uniunii Laburiste rămîn fermi, în timp ce democrat-centriștii în materie economică din UD îi regăsesc pe "finaliștii" economiei de piață din KLD, pentru a reconstitui un front anticomunist, UL. CONCLUZII Peisajul oferit de sistemele de partide ale acestei periferii pe care o reprezintă Europa Centrală, după expresia lui Jenö Szucs, se caracterizează prin contururile sale încă vagi. Procesul de decantare a conflictelor și clivajelor în înțelesul lui Rokkan -, stabilizarea unui veritabil sistem de partide pare să nu fie nici

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
face posibilă o analiză politologică minimă, adică în Ungaria, Ceho-Slovacia și într-o măsură mai mică în Polonia, se pot trage cîteva concluzii. În raport cu partidele politice din Europa Occidentală, regiune pentru care cele patru țări studiate au constituit mult timp periferia, există atît ruptură cît și continuitate. Ruptură în sensul că mai mult de patruzeci de ani de dominare a Partidului-Stat comunist și de economie planificată au bulversat peisajul pe care-l oferea sistemul de partide. În acest sens, comunismul a

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
Democrația creștină se menține foarte bine și-și ameliorează uneori pozițiile față de perioada de după război și, în mod considerabil, față de perioada dintre cele două războaie. Dar este vorba în special de problema națională și de partidele rezultate din clivajul centru/periferie, care ocupă primul loc al scenei politice. Această situație dă culoare peisajului partizan al Europei Central-Răsăritene cu tonuri foarte cunoscute istoricilor și care ne conduc într-un trecut sperăm îndepărtat, dar întotdeauna sumbru. BIBLIOGRAFIE Avril (P.), Essais sur les partis

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
muncitorești .................................................................................. I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o reacție "productivistă"? .......................... Concluzii ..................................................................... Partidele politice din Europa central-răsăriteană ..... Geneza partidelor din Europa central-răsăriteană .................................................. I. Influența modelului

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o reacție "productivistă"? .......................... Concluzii ..................................................................... Partidele politice din Europa central-răsăriteană ..... Geneza partidelor din Europa central-răsăriteană .................................................. I. Influența modelului ............................................. II. Revoluția internațională .................................... Revenirea la vechile clivaje .................................... I. Clivajul centru / periferie .................................... II. Clivajul Stat / Biserică ...................................... III. Clivajul urban / rural ........................................ IV. Clivajul patroni / muncitori .............................. V. Concluzii ........................................................... Clivajele politice în tranziție .................................. I. Statul contra societății civile ............................... II. Clivajul din tranziția economică ........................ III. Concluzii .......................................................... Concluzii ..................................................................... Bibliografie ................................................................. 5 9 13 17 17 18 19 23

Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler (1999) [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877

se află: violența fizică (extrem de mediatizată, dar fără analize temeinice ale cauzelor care o provoacă), și respectiv faptele antisociale (care sunt foarte numeroase și pot afecta grav ambianța școlară). Violența școlară este asociată, În general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde sărăcia este pregnantă. De aceea, atunci când se vorbește despre violență În școală, se consideră drept surse favorizante factori exteriori școlii: mediul familial, mediul social, ca și factori ce țin de individ, de personalitatea lui. În același timp, școala

GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU (2016) [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]