2,508 matches
-
drum și neapăratele bacșișuri. Iar de nu mi le veți trimite, vor îngriji cinovnicii ruși pentru mine în vro încăpere a onorabilei poliții. Vremea pe aici e cam răcoroasă și, deși amenință pururea să ploaie, totuși nu face decât să picure din când în când. Încolo, dușmanul cel mare al singurătății mele e urâtul. Persoanele câte sunt aici nu vorbesc decât rusește sau leșește, abia vro două din ele rup câte un cuvânt nemțesc ori franțuzesc. Astfel, deși nu tocmai vorbăreț
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a trezit bine. Hai, tăticule, papă! întinde Mihai mîna și atinge creștetul fetiței. Atît i-a trebuit Cristinei! S-a luminat și începe iar să se foiască pe scaun. Mierea de albine se prelinge de pe felia de pîine cu unt, picurînd în cîteva locuri pe costumul de șoim. Mihai observă și se înfurie din nou. Fetița fuge în jurul mesei. Treci și mănîncă! îi strigă tatăl. Mă bați? întreabă Cristina, oprindu-se dincolo de masă, gata să fugă într-o parte sau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
la cele două scene mari dintre Othello si Iago (Act. 3, sc. 2) și dintre Macbeth și Lady Macbeth (Act. 1, sc. 7). În cea dentăi vrem să vedem prin mijlocul jocului mut influințele treptate ale veninului pe care Iago-l picură-n sufletul neîngrijatului Othello (arglos). Fiecare frază a lui Othello trebuie să ne-arate prin jocul lui cel mut cu care el acompaniază întrebările și reflexiunile lui Iago, atacul din ce în ce mai victorios asupra liniștei lui Othello. Jocul mut e proprie termometrul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vegetale) daca alte activități ale naturii n-ar compensa și echilibra această pierdere. Pământul însuși aburește. Din crăpăturile lui, foarte numeroase pe fața pământului, curge gaz de acid carbonic în mulțime și s-amestecă cu aerul ce-l încunjură. El picură în izvoarele de la Carlsbad, vuiește ca din niște foi suterane din tăpșanul de la Paderborn, clămpănește în buzunarul ducelui de Nassau, sperie pe călătorii nevinovați din Hundsgrotte, escită interesul geologilor chemici în peșterele de la Pyrmont și e cumplit pentru oameni și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are nas. Nu! Rahat, rahat, rahat!... Mai bine stăm acasă, spuse el cu ochii în lacrimi. Voi fi îngrozitor. Oamenii au așteptări mari de la mine acum. Era diferit când nu aveam antecedente. Bufnița mea nu are nas... Ashling deja îi picura leacul salvator pe limbă, îi masa tâmplele cu ulei de lavandă și îi împingea o rugăciune sub nas. Citește asta și, dacă nu își face efectul, trecem la Desiderata. —Aduceți-mi-l pe Buddha cel norocos, se hiperventila Ted pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a făcut prima mișcare. El? Sau ea? Tot ce știa era că au sărit dintr-odată unul către celălalt și s-a trezit lipită de el. Fața lui era acoperită de stropi și părul i se strânsese în șuvițe care picurau în ochii lui negri. Și el și-a coborât gura către a ei. Lisa era conștientă de multe lucruri: de mirosul sărat al ploii de deasupra mării, de stropii reci de pe fața ei, de căldura gurii lui și de senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
-i ceară prea mult, dar n-are de ales. Angoasa părinților noștri este o moștenire care nu se lasă așteptată: o primim Încă de cînd ne naștem. O moștenire perinatală... Apoi totul vine cu pipeta. Părinții sînt cei care ne picură angoasa, dar cei care nu ar moșteni nici un fel de angoasă ar fi tare săraci. E drăguț că Încerc să-l scuz pe tata Înduioșîndu-mă de angoasele lui, se gîndea François, dar asta nu le rezolvă pe ale mele. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
fundul în sus, ca să-ți iasă ție demonstrația. Nu te-am chemat aici ca să născocești tot felul de probleme și apoi să le dărâmi în felul sofiștilor (p. 178). Dionis cel Bătrân se teme de capacitatea filosofului de a-i picura în suflet otrava îndoielii omorându-i voința, puterea și gândurile (p. 179) și e nemulțumit când acesta îl determină să facă anumite declarații prin arta sa de a conduce discuțiile în sensul dorit de el : m-ai silit să spun
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cenușei. — Domnul Collbató a zis să nu atingem și să nu curățăm nimic, zise maica Hortensia pe un ton de dezvinovățire. Ne-am mărginit să-l punem pe sărman Într-unul din sicriele care erau pe-aici, fiindcă Începuse să picure, dar acum e gata. — Bine ați făcut. Nici o precauție e prea mare, conveni Fermín. I-am aruncat o privire disperată. El tăgădui senin, dîndu-mi a Înțelege să-l las să se ocupe de chestiune. Maica Hortensia ne conduse pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
CÎnd l-am auzit, am crezut că mor. Primul lucru la care m-am gîndit a fost că era vorba de o capcană a lui Fumero. Domnul Gutiérrez Fonseca se exprima Îngrijit, asemenea unui funcționar conștiincios, cu toate că ceva În plus picura În glasul lui, ceva ce el Însuși n-ar fi putut explica. Primisem telefonul În biroul domnului Cabestany. Slavă Domnului, Álvaro ieșise să ia masa și eram singură, altminteri mi-ar fi fost greu să explic lacrimile și tremurul mîinilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a mai păstrat pentru Dumnezeu decât respectul majusculei. E atâta noblețe cruntă și atâta artă în a-ți feri suferințele de văzul semenilor, în a juca rolul de cancer hazliu... Când azurul echivoc se topește în stropi de plictiseală și picură o imensitate de albastru și de dezolare, mă apăr de mine și de cer cu Mediteranele spiritului. De nefericire ne purificăm în accesele de ură sărbătorească și vastă, în care, reducând totul la nimic și-n primul rând iubirea, curățăm
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
simți cum te aduni în tine, cum creierul e parcă strâns și corpul apăsat de greutăți interne, când orice avântare moare sub glasul obscur și nelămurit al unor chemări din adâncuri negre și copleșitoare, face din tristețe o otravă care, picurând în iubire, o întunecă și o stăvilește. Iubirea este prin esență deschisă, ca o floare de primăvară. Și nu închide răcoarea tristeții petalele acestei flori? Uneori învinge iubirea, alteori tristețea; câteodată se amestecă într-un aliaj complex, provocând o stare
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a limitelor imanente ce încarcerează elanurile pasionale. O plictiseală organică se ridică până la o deznădejde a nervilor și a cărnii, din care nu se pot salva decât încercînd celelalte forme posibile de voluptăți. Atracția tuturor celorlalte forme decât cele normale picură în senzațiile viciului o neliniște tulburătoare, diversă în consecințe și complexă în agitații. În viciu, spiritul pare că a devenit sânge și se agită ca o forță imanentă în carne. Explorarea în ordinea posibilului nu se poate face fără concursul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
în terenuri luxuoase, unde fiecare încearcă din răsputeri să-și etaleze opulența. Se indispune. Și Narcissus al lui și-a ieșit din minți din cauza bucății de pământ pe care o au dincolo de Esquilin. Vecinătatea cu grădinile lui Maecenas i-a picurat otravă în suflet. Nu mai vrea să cultive zarzavaturi, cum au făcut dintotdeauna. Se zbate să o schimbe într-un fel de tărâm fermecat, cu peșteri, stânci sălbatice și alte bazaconii. Visează cu ochii deschiși la gră dinile Hespe ridelor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de invizibili“. Pentru De Angelis, totul era clar. Mediumul se hrănea din literatura aceea (aceeași din care se hrănea și colonelul) și apoi o regurgita când se afla În transă. Afacerea era Închisă, trecea la brigada Narcotice. Scrisoarea lui Belbo picura balsam de ușurare. Explicația lui De Angelis părea cea mai economicoasă. Alaltăieri-seară, În periscop, Îmi spuneam Însă că lucrurile ieșiseră bine din cu totul alt motiv: mediumul citase, e drept, ceva auzit de la Ardenti, Însă un lucru pe care revistele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ca și afară. — Dan! urlu eu Încă o dată, printre țîrÎiturile soneriei. În cele din urmă, suflînd din greu și gîfÎind, Îmi salt corpul din cadă, mă Înfășor În halatul lui Dan (singurul care Încă Îmi mai vine) și-o pornesc, picurînd toată, spre ușa de la intrare. Chiar nu aștept pe nimeni Încă un ceas de acum Încolo, poate chiar două dacă, așa cum bănuiesc, nu va apărea nimeni la ora fixată. — Bună, drăguțo, mă salută Linda cu un sărut expediat În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
rog. — Te simți bine Bruce? — Da. Sigur că mă simt bine. Uite, poți spune că nu-i treaba mea... Sunt ok... pe bune. Am trecut printr-o perioadă nasoală, Îi spunem noi, recăpătându-ne controlul asupra respirației pe când sudoarea ne picură de pe frunte. Dăm jos geamul de la portieră și o rafală Înghețată de aer pătrunde Înăuntru. Dacă vrei să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptând atitudinea-de-domnișoara-Vânător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara Pizdător. Acum aș fute-o de i-ar sări ochii din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Dar mai bine nu... Nu, onorată audiență! Cred că vă voi ține în suspans pentru moment și nu voi divulga numele acestui truc. Dar vă voi da un detaliu: atunci când Selbit se pregătea pentru acest număr, își punea asistenții să picure sânge fals pe treptele sălii pentru a-i ispiti pe trecători și pentru a-i face să cumpere bilete. Lucru care, de altfel, se și întâmpla. Savurați următoarea reprezentație! Sper că așa veți face. Căci știu cel puțin o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Vorbești chiar cu persoană cea mai potrivită. Robert-Houdin obișnuia să spună că ai nevoie de trei însușiri pentru a fi un iluzionist de succes. Dexteritate, dexteritate și, mai ales, dexteritate. În câteva secunde, o cantitate deloc neglijabilă de whisky fusese picurată în paharul lui Rhyme - într-adevăr, foarte silențios, chiar imperceptibil. Thom ar fi putut foarte bine să fie în cameră și tot nu și-ar fi dat seama. Kara adăugă apoi un pai și puse paharul în suportul special de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ne învăluie cu nostalgia ei, aducându-ne speranța că ne vom mai bucura cândva de lumina binefăcătoare a soarelui. Pretutindeni, lumina difuză se zbate în luptă cu întunericul care își etalează podoaba lui de stele. Totul e trist, căci toamna picură în sufletul fiecărui om câte un strop de tristețe, de parcă sufletele noastre ar fi și ele norii plumburii de pe cerul mohorât. Raluca Giosu, clasa a V-a C Toamna Au început să cadă ploile abundente. Așa vine totdeauna toamna. Frunzele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rândunelele... S-a dus septembrie, măturând stolurile de frunze de pe mormântul uitat. Octombrie își arde torțele arămii în valuri nesfârșite. Copacii au început să tremure când vântul s-a pornit să cânte din naiul scorburilor. Dar același octombrie mi-a picurat în suflet ochii adânci ai amintirilor de altădată. Privirea mea rătăcește peste tulpinile florilor rămase fără frunze ce stau strâmbe asemenea crucilor de lemn dintr-un cimitir. Doar unele tufănele își mai înalță capetele și apoi se strâng iarăși zgribulite
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și toți erau fericiți, gândindu-se la bulgării de zăpadă și la focul care pâlpâie în sobă. Ce frumusețe, ce bucurie a fost la ieșire! Toți zburdau pe stradă cu ghiozdanele în spate, veseli că din policandrul imens al cerului picurau mii de steluțe în zbor legănat până departe în zări. De la fereastră, un bătrân urmărea jocul cristalelor de nea și, văzând copiii atât de entuziasmați, le-a spus: Voi sărbătoriți iarna... dar sunt copii care nu au nici hăinuțe, nici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
apelor, înspre întunecatele frunzișuri, binecuvântata lună... Un argint de ninsoare cade lin dinspre bolțile cerului peste ținuturile acestea, introducându-le într-o atmosferă de vis. Și în aceste împrejurări nu poți decât să-l lași pe moș Ene să-ți picure pe gene câteva prafuri de somn și să adormi liniștit în mijlocul naturii, în mijlocul vieții, visând o poveste cu un lac, cu o lebădă, cu o steluță, cu lună, cu doi tineri... Alina Catană, clasa a VII-a C Pe malul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zbuciumându-se neîntrerupt. Eram fericită... De ce? Nu-mi dădeam prea bine seama. Simțeam înăuntrul meu ceva neobișnuit, care nu mi se mai întâmplase niciodată de când vizitam în vacanță, litoralul. Aveam impresia că singurătatea era pricina visării mele. Țărmul mării îmi picura în suflet poezia. Îmi suna în urechi zgomotul neîntrerupt al valurilor ce se frământau puternic cântându-mi parcă durerile și necazurile lor. Mă simțeam aproape de ea, de inima ei ascunsă undeva în adâncuri negre, mă străduiam să-i înțeleg povestea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
parfum amețitor pătrunde prin toți porii și ochii sunt orbiți de o lumină argintie. Pașii pornesc nesiguri pe cărărui cu sclipiri diamantine. Tărâmul acesta pare minunat, cu ape purpurii, cu sălcii pletoase și poetice, lunci cu flori liliachii peste care picură steluțe albe care-mi farmecă privirea. Ceea ce văd prin imaginație este unic. Aș vrea să mai rămân, să pornesc mai departe, să pătrund prin tainele bolții misterioase, să descopăr împărăția minunată a apelor, culcușul vântului și izvorul luminii. Dar vraja
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]