6,847 matches
-
nababul este deasupra ei. În noaptea asta știe că va fi fantastic. De prima mână. Ierburile îl fac să se exprime vocal. Nu prin cuvinte. Să urle pur și simplu. Descoperă că simte nevoia să ragă, răgete scoase din adâncul plămânilor, care-i umflă maxilarele și-i fac pieptul să răsune. Nu este normal. Cu toate astea, funcționează. Cu adevărat! Cu adevărat! Chiar funcționează! Apoi urmează un urlet final, un orgasm regal și fiecare picătură din el valorează aur. Din punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urmărit pe profesorul Chapel cum ia aer curat dimineața. Impozant și stăpân pe tot ce se află în jur, își întinde pântecele proeminent și-și deschide nările ca pe niște porți; este stăpânul generos, care permite aerului să zburde prin plămânii săi. Când și-a scos panamaua ca să-și netezească petecul de chelie, lumina i-a aruncat străluciri orbitoare. Când vântul mării i-a răvășit o șuviță de păr cărunt, aceasta a plutit ca o cunună de laur în jurul capului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de noapte-n gemănare, cu negru de ochi m-au spânzurat. Și mă dor plutirile hoinare, gânduri ninse încă mă mai dor! Ani topiți în lacrime de zare, s-au pierdut prin ceața unui zbor. De inimă sărată Mă dor plămânii, Tată, de-atâta dăruire, căci am băut absintul din cupa despărțirii. Și încă sunt puternic, același derbedeu, ce-l știi de când, părinte, n-ai somn de răul meu. Nu s-a aprins vreodată în Tine nici-o teamă și-orfan de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
meu. Nu s-a aprins vreodată în Tine nici-o teamă și-orfan de dragoste curată n-am rămas, caci tot ce-i bun divin e fără de-ndoială iar restu' nu-i al Tău ci alor cei ce-nșeală. Mă dor plămânii, Tată, de inimă sărată, de vraja amăgirii ... prăpăstios coșmar... și-ngheț în sine timpul zărindu-mi depărtarea ce nu o pot atinge căci mi-am ucis suflarea. Mă dor plămânii, Tată, de inimă sărată. Așa numita viață, ce fel de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-i al Tău ci alor cei ce-nșeală. Mă dor plămânii, Tată, de inimă sărată, de vraja amăgirii ... prăpăstios coșmar... și-ngheț în sine timpul zărindu-mi depărtarea ce nu o pot atinge căci mi-am ucis suflarea. Mă dor plămânii, Tată, de inimă sărată. Așa numita viață, ce fel de moarte-i Tată? LLELU NICOLAE VĂLĂREANU (SÂRBU) Născut la 01.01.1948 în Vălari comuna Stănești jud. Gorj, este absolvent al Facultății de Științe Economice în anul 1971 și al
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vadă rochiile noastre sofisticate. Îmi amintesc sfatul lui Fann Sora cea Mare: „Zidurile imperiale au ochi și urechi. Nu știi niciodată ce zid ascunde ochii Majestății Sale, împăratul Hsien Feng, sau ai Marii Împărătese, doamna Jin“. Simt aerul greu în plămâni. Arunc o privire în jur și mă compar cu celelalte fete. Toate avem chipurile vopsite în același stil manciurian. Pe buza de jos e un punct roșu, iar părul este înfășurat în două părți, de o parte și de alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-le“, le-a zis. Ideea era ca ei să împingă lăcustele spre tranșee, în spatele cărora era un alt grup ce urma să le umple până sus cu paie uscate. Mii de țărani dădeau din mâini și țipau cât îi țeneau plămânii, și eu eram printre ei. Am gonit lăcustele în tranșee. Odată ce au fost prinse acolo, tata a ordonat ca paiele să fie aprinse: lăcustele au fost prăjite. Le-am lovit cât de repede am putut, ca să le împiedicăm să zboare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu l-am mai auzit de ceva vreme. Aud sunetele trupului meu care se stinge. Aud cum îmi trosnește gâtul când îl întorc și îmi simt degetele de la mâini și de la picioare ca și cum ar fi lemn. Cu siguranță, orificiile din plămânii mei se fac mai mari, căci mă simt de parcă prin ei mi-ar fi trecut proiectile. Cu toate astea, trebuie să păstrăm aparențele. Atâta timp cât împăratul e în viață, el trebuie să participe la audiențe. Sar peste mese și somn, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trecut proiectile. Cu toate astea, trebuie să păstrăm aparențele. Atâta timp cât împăratul e în viață, el trebuie să participe la audiențe. Sar peste mese și somn, ca să citesc documentele și să-i ofer rezumatul lor. Vreau să fiu gâtul, inma și plămânii săi. Vreau să audă din nou cântatul cocoșului și să simtă căldura soarelui. Când sunt cu Majestatea Sa, și se întâmplă ca el să fie odihnit, îi pun întrebări. Îl întreb despre originea opiului. Mie îmi pare că declinul dinastiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cât un purcel. Îi spun Majestății Sale despre cocoș și chipul i se întunecă. — Semnele Cerului sunt toate aici. Atingerea unui deget va curma existența dinastiei. Își mușcă buza de jos atât de tare, că începe să sângereze, iar din plămânii săi se aude un șuierat. Vino, Orhideea, îmi zice. Vreau să-ți spun ceva. Mă așez tăcută lângă el. Trebuie să ții minte lucrurile pe care ți le-am spus. Dacă vom avea un fiu, vreau ca tu să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
le e prea rușine să recunoască asta! Prințul Kung îmi face semn să vorbesc încet. Lui Hsien Feng i s-au îmbujorat obrajii în somn. Mai mult ca sigur că are din nou febră. Respirația îi este greoaie, de parcă în plămânii săi nu ar intra destul aer. — Fratele Domniei Voastre crede în pa kua - cele opt diagrame - și în feng shui, îi spun prințului Kung. Crede cu tărie că este protejat de zei. Kung ia o gură de ceai și remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
permit femei nemanciuriene în palat, Nuharoo a făcut în așa fel încât să le introducă ilegal. Mi-e greu să vorbesc despre durerea pe care mi-a cauzat-o acest lucru. E ca o înecare lentă: aerul îmi iese din plămâni și nu pot decât să-mi aștept moartea. — Picioarele lor micuțe în formă de lotus l-au subjugat pe Majestatea Sa, mi-a raportat An-te-hai. Doamnele au fost un dar de la guvernatorul din Soochow. Bănuiesc că lui Nuharoo nu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
phoenix sculptate pe ele. Eu și Nuharoo ne privim, realizând că două dintre ele ne sunt destinate. Pe panouri sunt cioplite numele și titlurile noastre: Aici odihnește împărăteasa Yehonala și Aici odihnește împărăteasa Nuharoo. Aerul rece îmi pătrunde în oase. Plămânii mi se umplu de mirosul pământului din adânc. Yung Lu îl aduce pe arhitectul-șef. Este un bărbat de aproape șaizeci de ani, slab și pricăjit, aproape cât un copil. Ochii lui arată inteligență, iar plecăciunile sale sunt executate într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pe de-a moaca, pe cheltuiala statului...”. Multe nopți le-a dormit pe grătaru’ țambalului, la arest. Țambalul, pentru cine nu știe, era patul fără saltea, numai cu plasă de sârmă, pe care dormeau pedepsiții. I s-a cuibărit În plămâni oftica. L-au trimis acasă mai devreme din armată și l-au scutit pe toată viața de orice serviciu militar. Hristu, vesel, făcea afaceri păguboase cu mărfuri de contrabandă. Atunci, când cu camionul răsturnat, Oaie nu se ținuse de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
untură. Aveam lacrimi pe obraz și mă simțeam Învăluit, ocrotit de bunătatea tăcută și fără margini a prietenului meu Biberu... M-am gândit să mă arunc În Dunăre, să mă scufund cât pot mai mult și brusc să trag În plămâni apă. Am Înțeles că se moare destul de repede În felul ăsta. Dar drumul către fundul apei? L-aș fi făcut sau mâinile și picioarele s-ar fi Împotrivit și m-ar fi dus singure la suprafață? În multe din coșmarurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și mai frumos decât la trezie - să găsesc uimirea și prospețimea sufletului pe care Îl aveam la vârstele de până acum. Un gol uriaș s-a căscat dureros În mine - Îl simțeam chiar și fizic, cuibărit În torace și apăsând plămânii și inima - când am dat cu ochii de curtea școlii vechi. Ce m-a Îndemnat să intru acolo nu știu. De la drum curtea nu se putea zări, căci era Înconjurată de clădirile școlii, bibliotecii sătești, căminului cultural și, de curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chingilor, gemetele Înfundate din gulerul tău și clipocitul ce străbate dinspre bețivanul care se ușurează pe zidul bibliotecii. Amintindu-mi toate acestea și Încă altele, stam ca un bou În mijlocul curții, nedumerit și cu sfârșeala din suflet apăsându-mi amarnic plămânii și inima. Cândva uriaș, locul de joacă mi se părea acum de mărimea unei batiste pe care o capeți la Înmormântare, cu un bănuț de metal cusut Într-un colț. Iar zidurile Între care era Închis Înaintau Încet, cu agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de puroi, nea Mitu sparse tăcerea cu un glas tremurat, În care cuvintele se auzeau, totuși, neînchipuit de limpede și de dureros: „Păi, tu nu ești ăla care a murit, băi taică?!”. Suplinitorul Hristu, tată de familie și bolnav de plămâni, mergea către casă și se arăta muncit de cugetări Întunecate. Răspundea la saluturi repezit, ca trezit din somn, apoi se afunda iară În gândurile cele grele. Era prima oară În viața lui când i se Întâmplase să piardă la pocherul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de limite. — A-i vorbi despre așa ceva unui cunoscător ca dumneavoastră este, probabil, același lucru cu a-l învăța Dharma pe Buddha, dar zău că ar trebui să vă îngrijiți mai bine sănătatea. Cele cinci organe interne - ficatul, inima, splina, plămânii și rinichii - se manifestă în cele cinci aspirații, cele cinci energii și cele cinci sunete. De exemplu, dacă este bolnav ficatul, vărsați lacrimi din belșug; dacă inima e vătămată, sunteți asediat de temeri, oricât de curajos ați fi în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cele cinci energii și cele cinci sunete. De exemplu, dacă este bolnav ficatul, vărsați lacrimi din belșug; dacă inima e vătămată, sunteți asediat de temeri, oricât de curajos ați fi în mod normal; dacă suferă splina, vă înfuriați ușor; dacă plămânii funcționează incorect, mintea vă e tulburată și nu aveți forța psihică de a înțelege de ce. Iar dacă vi s-au slăbit rinichii, aveți oscilații puternice ale stării de spirit. Manase privea fix chipul lui Mitsuhide. După părerea lui, Mitsuhide avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Crăciunul, cinsteau venirea pe lume a acelei fetițe atât de drăgălașe ce umpluse casa de țipete și bucurie. - Sper să fie fericită și sănătoasă, spune tata cu o expresie de îngrijorare, dar și de încântare. - După cum țipă stă bine cu plămânii, spune și Bunicul râzând fermecat de imaginea ce i-o lăsase nepoțica lui. O să fie o luptătoare. Ați văzut cum își ținea pumnișorii?... - Se agață cu disperare de lumea asta. S-a născut dimineața - început de zi. ”Bună dimineața, Marina
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
pe străzi Marele Traficant a împrăștiat heroină pe străzi Din mâna Sa îngrijită, aruncă în stânga și-n dreapta O dă gratuit la borfași Dependenții se întind pe asfalt În șir , ademeniți: bătrâni, femei și copii Înspiră în ei Inspiră-n plămâni, Un praf blestemat Al Mortii eterne, (sau nu) Intrați în sevraj, rostesc cuvinte -ncâlcite Căzuți în genunchi, cu ochi bulbucați și roșii de veghea prelungă sunt fericiți în sfârșit, că Zeul Suprem și-a coborât si-ntors a Sa față către
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93403]
-
permis un zâmbet misterios. îi văzusem chipul. Știam ce simțea pentru mine. Iar el știa că știu. Toată noaptea am fost calmă la suprafață. însă, pe dinăuntru, simțeam că fiecare părticică din mine se sufocă de-atâta fericire. Simțeam că plămânii abia mai reușeau să inhaleze aerul, inima abia îmi mai bătea, iar sângele mi se târa cu senzualitate prin vene. Aveam impresia că ritmurile mi se încetiniseră, că sentimentele mele pentru Luke aveau asupra mea efectul unui drog. Toate senzațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
era teribil de rușine din cauza ei... la orice oră din zi și din noapte... chiulea tot timpul de la serviciu... îi punea pe ceilalți să sune și să spună că e bolnavă... Dintr-odată am început să urlu cât mă țineau plămânii. Și tu? am răcnit. De când ai devenit tu așa o Albă ca Zăpada? Te-ai înverșunat așa împotriva drogurilor doar după ce ai pupat în cur pe toată lumea ca să obții promovarea aia grozavă, din cauza căreia te crezi mare și tare. —Rachel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
În mod straniu, mă simțeam responsabilă pentru faptul că Vivian țipase la ei. Însă amândoi erau ocupați să-și pună unul peste altul dosarele din fața lor. Oare nimeni nu mai era impresionat de tirada lui Vivian? Urlase cât o ținuseră plămânii! Oare oamenii ăștia aveau nervi de oțel? Cum de puteau să fie așa de calmi? Oare se obișnuiseră atât de tare cu abuzurile lui Vivian, încât nici măcar nu le mai înregistrau? Ultimul dintre gândurile astea era cel mai terifiant. — Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]