3,103 matches
-
o lume întreagă se învârte în jurul lui Eliade, îl propune, îl susține, îl provoacă, iar el acceptă, când activ, când pasiv, acest joc, patronând enigmatic suite de demersuri fără finalitate. În aproape perfectă concordanță cu această tramă incertă, nici întrebarea plănuită de Culianu pentru un nefinalizat interviu nu a primit un răspuns public: „Sunteți, probabil, unul din ultimii oameni care sunt în același timp și umaniști. Sunteți nu numai acceptat ca savant și scriitor, dar vă aflați în culmea gloriei. De ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
danubian, publicată în două volume la prestigioasa editură E.J. Brill - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum (EPRO, 13), I. The Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden, 1976. 3. La vremea respectivă, Wikander plănuia un ciclu de cercetări asupra lui Mithra - pe lângă Études deja publicate, anticipa probabil o necesară dezvoltare a concluziilor referitoare la cultele danubiene ale „cavalerului” și legăturile cu cele dedicate lui Mithra, cărora li s-ar fi alăturat două alte micromonografii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Eine wortgeschichtliche Untersuchung”, MO 26/27 (1932-33); „Kir³ta”, MO 30 (1936); „Ved. krivi”, AO 16 (1936); „Jarl Charpentier (Obituary notice)”, IHQ 12 (1936); „Ved. barháñ³-”, BSOS 9 (1937); „Zagreus och Dionysos”, Religion och Bibel 2 (1943). În anii ’40, Wikander plănuia împreună cu el o colecție de studii indo-iraniene, Quæstiones indo-iranicæ, din care nu a apărut decât primul volum, V³yu, Lund, 1941. Al doilea ar fi trebuit să poarte semnătura lui Rönnow, dar nu a mai fost publicat. În Arhiva SW există
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cunoști? E Gheorghiță, băiatul tău!" Era mai înalt decît mine..." Vina lui Vasile Iordăchescu (n. 1924), agricultor din Vîrfu Cîmpului, fiind sergent în termen, a înjurat în timpul orei de educație politică înjurătură fără legătură cu politica. Speriat de comunism, a plănuit cu alții să treacă granița. Va fi arestat pe 3 aprilie 1948, împreună cu alți 41, toți bănuiți că ar vrea să fugă din țară. Vasile Iordăchescu văzînd "tratamentul" la care erau supuși camarazii săi își recunoaște vina așa că scapă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
țină de cuvînt. Poetul să cînte, așa cum a promis-o în repetate stihuri, munca, omul muncii, viața și faptele lui, țara cea nouă etc. Să le cînte, nu să le proclame necesitatea de a fi cîntate. Căci în timp ce poetul tot plănuiește și cheamă să se cînte aceste realități, milioane de oameni ai muncii au schimbat în fiecare clipă fața acestei realități, le-au purtat înainte, în neîncetate salturi. Așadar stropul de talent cum spui d-ta există, orientarea ideologică nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
bântuia nopți la rând, nelăsându-l să închidă ochii nici măcar preț de câteva secunde. Pentru că micuțul Cristi îi promisese în atâtea rânduri că o să-l facă mândru, dacă va alege calea lui, și nu cariera de inginer, așa cum i-o plănuiseră părinții. Seara, când toți erau acasă și Cristi se juca în camera lui de-a orchestra, creând în mintea sa fragedă viori, contrabasuri și cine știe ce instrumente, unele nici măcar inventate, din linguri, mături și polonice, dacă taică-su intra și-l
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cel mai de preț om care-i rămă- sese în viață, singura femeie care îl iubea atât de mult și care părea tot timpul să-l înțeleagă atât de bine, a priceput că drumul lui de a fi inginer, așa cum plănuise tot timpul cu tată-su, se năruise în fața visurilor tânărului Cristian, a dat crezare planurilor sale de a veni la București și de a cânta la Operă. L-a susținut din greu pentru mutarea în marele oraș și intrarea la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Dar bulevardul era atât de aglomerat, încât n-am putut să trag lângă ei, pe nici o bandă. Nu-mi amintesc dacă copiii spuneam ceva sau nu (făceam abstracție de orice altceva), dar am luat mobilul și am format numărul ei (plănuisem oricum s-o sun de la mall în timp ce copiii ar fi fost la cinema) și chiar în starea asta de panică, de gelozie - m-am simțit vinovat, ca întotdeauna când o sunam, pentru că memorasem numărul lui Aimee Light, dar încă mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
am privit-o în timp ce își trecea degetele peste șuvițele mai deschise din părul ei. Și cum tot nu spunea nimic, mi-am întors privirea spre sculptura din bronz a grifonului. Tăcerea Nadinei a reușit în sfârșit să mă enerveze, așa că plănuiam un subiect de conversație inofensiv (o, dar oare nu sunt toate așa?) despre cina pe care o servise seara trecută, când tocmai spuse ceva. N-am reținut exact ce și am rugat-o să repete cuvintele rostite. Capul ei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bejul gazon, iar draperiile din 1976 din dreptul ferestrei (doar cu câteva zile în urmă) dispăruseră, iar mobile era aranjată ca atunci când ne mutasem aici. Am închis ochii și am gândit: mulțumesc. Exista un viitor (deși nu în această casă - plănuiam deja să mă mut în altă parte) și mă puteam gândi la viitor pentru că după ce devenisem atât de obișnuit ca nimic să nu funcționeze cum trebuie, în momentul acesta eram convins că totul se putea schimba. Iar transformarea casei valida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
citation> <citation author=”PAPADIMA Ovidiu” loc=”București” data =”8.I.1976”> La mulți ani! Anul nou 1976 să vă fie, Dumneavoastră și celor ce vă sunt dragi, cu sănătate, voie bună În casă, belșug pe masă și Împlinirea tuturor realizărilor plănuite În activitatea Dvoastră atât de pasionată și generoasă. Ne-a rămas vie În amintire amabilitatea și erudiția cu care ne-ați Îndreptat pașii spre trecutul literar fascinant al Fălticenilor . Ștefania și Ovidiu Papadima </citation> <citation author=”PASCU George” loc=”Iași
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Am trimis liceului un colet cu vreo 40 din lucrările mele și acum am alte 6 la diverse edituri. Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „Șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi! Și rafturi de manuscrise Își așteaptă un tipar... postum. La unele edituri nu-s puși oameni de adevărată și largă cultură și Înțelegere. Mata ce mai plănuiești? Aduni mereu, nu? Aștept câteva rânduri sămi scrii, căci totdeauna am vești interesante În misivele matale. Cu cele mai bune salutări și Încredințarea prieteniei ce-ți păstrez, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”1 decembrie 1970
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu dedicație specială Îl voi fotografia și-l voi trimite Muzeului matale. Nu mi-ai scris, cărui fapt se datorește schimbarea de direcție la liceul No. 2. Dl. Prof. Popa mi-a trimis un capitol interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
armatele Pactului de la Varșovia. Un conducător ce, nemulțumit de puterile pe care le avea - pe care numai o dictatură le poate conferi, indiferent dacă ea este militară sau „ideologică” -, dorește puterea totală pentru cine știe ce „planuri grandioase și umanitare”, ins ce plănuia, în ciuda regulilor oarecum rigide pe care Moscova sovietică le instaurase pentru acoliții ei, șefi de state comuniste europene, o renaștere a unei „monarhii comuniste”, o feudalitate ciudată, abruptă, strident anacronică, ce se baza cu un picior pe nostalgia maselor după
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
-i prindă... Și-n juru-i tragedia războiului se desfășura înfricoșată Gazda unde șade Teodor Soroca e o ființă amorezată de manierele elegante. Îi place să vorbească "ca la curtea imperială"... Asasinarea lui Stolîpin. Adevăratul autocrat al Rusiei își începe ziua plănuind nu numai orele ei ci orânduind și săptămânile și lunile viitoare... Catastrofa vine brusc și întrerupe ceasornicul inventat de marele strangulator. Cercetările poliției: prilej de a vedea felurite pături sociale: lucrători, burghezi, studențime, miniștri, curtea imperială... Cu acest prilej trebuesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bucura de respect și iubire dacă, înainte de tiare, e și "om". Eforie. Astăzi, 10 august Iubite amice, Comandamentul marinei a anunțat de asară că vremea va fi tulbure, cu o mare furtunoasă așa încât nu se poate ieși spre Portița, cum plănuisem. La ora 5 1/4 soarele răsare roș, pe o mare relativ liniștită. Spre nord zare limpede; spre sud ceață misterioasă. Vântul de uscat care a bătut cu violență noaptea cealaltă, a stat. Nici o frunză nu se mișcă în plopii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan și rolul european pe care Moldova l-a jucat, în mod efectiv, pe plan militar, nu au fost cunoscute în adevărata lor lumină de către restul Europei. Matei Corvin îndemna și el creștinătatea să organizeze o cruciadă împotriva turcilor, care plănuiau să atace centrul Europei și Italia, în strigătele lor de război fiind pomenită și Roma. Venețienii știau de la Paul Ognibene că victoria de la Vaslui nu datora nimic lui Matei. Ei îl informau pe papă că Ștefan a fost cel care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
explicat de el însuși, atunci când afirma că: „Atât timp cât Chilia și Cetatea Albă sunt ale românilor, iar Belgradul sârbesc al ungurilor, nu vom putea învinge cu totul pe ghiauri”. Încercarea de a cucerii Belgradul eșuase în 1456. Acum, în 1476, sultanul plănuia să cucerească Chilia și Cetatea Albă; de aceea va organiza o flotă care să atace cele două cetăți. În același timp, el plănuia să ocupe toată Moldova. Dlugosz știa acest lucru, dar credea că sultanul urmărea doar înlocuirea lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
învinge cu totul pe ghiauri”. Încercarea de a cucerii Belgradul eșuase în 1456. Acum, în 1476, sultanul plănuia să cucerească Chilia și Cetatea Albă; de aceea va organiza o flotă care să atace cele două cetăți. În același timp, el plănuia să ocupe toată Moldova. Dlugosz știa acest lucru, dar credea că sultanul urmărea doar înlocuirea lui Ștefan cu fratele său Alexandru. Dar, din motive nelămurite, Alexandru fusese ucis, încât nu se mai punea problema înlocuirii lui Ștefan cel Mare cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel viitor, cu rugăciunile celor ce te cinstesc, ca să te proslăvim în veci, Amin. S-a făcut în anul 7008 [1500], iar al domniei sale anul 43”. Steagul va ajunge în cele din urmă la mănăstirea Zografu, de la Athos. Sultanul nu plănuia să atace Moldova în anul 1500. Turcii urmăreau cuceriri în Moreea și pe țărmul Adriaticii, care să-i aducă aproape de Italia. Așa se explică scrisoarea pe care Baiazid al II-lea i-o trimite lui Ștefan cel Mare, ca să încaseze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
io unde se află, că p-acolo mi-am petrecut tinerețile”. Calul planifică în detaliu toată recuzita inițiatică, diminuând rolul feciorului până la un simplu executant al gesturilor rituale. Cunoașterea prezentului este, de asemenea, completă, el fiind capabil să audă dușmanul plănuind și să-i asigure stăpânului său modalitatea de depășire a încercării. Nu numai simțul auditiv este hiperactiv, ci și cel vizual, căci vederea lui trece de aparența camuflantă: „Așa i se cade, zise calul, că nu era leoaică/ ci zmeoaică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
deschidă filiale ale unor bănci germane în Finlanda, Danemarca, Norvegia și S.U.A.. La 2 noiembrie 1914, Reichsbank a emis o circulară, către unele bănci germane cu filiale în Suedia, în care arată că ”suntem gata să sprijinim agitația și propaganda plănuită de ei [emigranții bolșevici, n. n.] în Rusia cu condiția expresă ca amintita propagandă și agitația să fie extinse la armatele active de pe front”. În septembrie 1915, Lenin a trimis cancelarului german Bethmann-Holweg un program în șapte puncte, pe baza căruia
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
anul 2007, în revista "Ramuri", într-un editorial: "Uniunea Scriitorilor nu este o fortăreață păzită strașnic de niște străjeri fioroși, o fortăreață ce se cade să fie asediată pentru a fi cucerită. Mesajul celor dinăuntru pentru cei dinafară, care tropăie plănuind un asalt sângeros, e foarte clar: cetatea nu trebuie atacată și distrusă, în ea se poate intra firesc, nu are porțile ferecate. Dar pentru reformă e nevoie de participarea ambelor părți; și cei dinăuntru să descuie poarta, dar și cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Și Întuneric s-a lăsat, O ceată de mișei Și cu Iuda Între ei L-au luat atunci cu ei Toată noaptea L-au purtat La Irod și la Pilat! Cu minciuni și viclenii Până zorii se ivi Planuri negre plănuiră Cu gând rău, ticăloșit Să fie și Răstignit! Vineri mincinoșii spuneau mereu Că a făcut Iisus mult rău Iar acum să plătească Și strigau: Să-L Răstignească! El nimic nu spunea La mulțimea ce era Și nimeni, nimeni Nu s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]