3,039 matches
-
am semnalat cu respect și-n Dreptatea vremii. Subiectul filmului este simplu, pe Înțelesul poporului: o familie muncitorească (Fane, Lucreția și copiii) se zbate-n blînd definitiv dereglata tranziție care de la o vreme a dobîndit Înălțimi uluitoare tocmai pe niște plaiuri cu oameni plați, domoli, cu o frică moderată și pașnică de Dumnezeu și insondabil, Înălțimi identice cu cele ale cărților scriitoarelor de limbă engleză unde se descrie pe larg orgasmul miresei. De aici neînțelegeri, necazuri, ochi bulbucați, zbierete și politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
vedeta. Ca orgasmul piftiei, cînd tremură gelatina pe ea. Nu mă miră că place publicului băștinaș, care-i mort după piftie, caltaboși și alte simboluri ale unei nopți de dragoste adevărată. În varianta modernă a baladei pe-un picior de plai, criticii literari prevăd că oaia va fi Înlocuită cu porcul, ciobanii-i vor face de petrecanie, gura de rai va molfăi, și vine Crăciunul. Am căzut În interior. În exterior, sub influența underground (Kusturica) a Parfumului lui Sskind, declarat neconștientizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fi babii aștia! Doarmi... fărâ nici o grijâ! Perechea din stânga lui, probabil proaspăt căsătoriți, se sorbeau din priviri, absenți la tot ce era în jurul lor. Își purtă raza privirilor spre fereastra vagonului, urmărind defilarea dealurilor împodobite cu verdeață din belșug. Iubea plaiurile moldovene și se lăuda cu ele deși nu se născuse prin aceste locuri. Acum îl lovise necazul. Nu se putea împăca cu gândul că fiica lui va rămâne nevăzătoare. Nenorocirea asta i se părea de nesuportat. Brusc, fu smuls din
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
însuși pe nesimțite, neștiind că, în curând, soarta lui o să ia alte întorsături, încât îl vor podidi lacrimile, atunci când va evoca refrenul despre mazăre și slănină. Chiar după un interval considerabil de timp, revenind, din prizonierat și din străinătățuri, în plaiurile Goldanei, Iuga băgă de seamă că, prin nu se știe ce afinități neverosimile, era în stare să suspine și să lăcrimeze, atunci când fredona, improvizând în limba aceea anevoioasă a invalizilor de război din Klosterholtzen. Despre năravul lui Iuga, deja supranumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bogat, chiaburul Petrea Păun, nu-i lăsase colectivistului Nicanor Galan decât sămânța de pepeni, fără precise indicații teoretice și fără o minuțioasă metodologie. Totul, cu intenția de a amâna cultivarea desfășurată a cucurbitaceelor în Baisa, până la eventuala lui reîntoarcere, pe plaiurile Goldanei. În urma acestor critici, o aversiune abundentă, față de cel plecat, chiaburul Petrea Păun ceva straniu și nefiresc se târnosi în aer, combinându-se cu o senzație unanimă, de factura următoare: jertfirea Pepenoaicei, în umilitoarele condiții din mijlocul drumului de țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
stilistică a autoarei, reperabilă și în lucrările prezentate în CD-ul intitulat Portret musical, demască constanța și fidelitatea față de formele culturii muzicale tradiționale - sonată, lied, rondo, o predilecție pentru timbru cât mai apropiat de pastoral, reconfigurând astfel atât de personal plaiurile mioritice, mereu demonstrând apartenența la spațiul spiritual românesc. Compact discul de față debutează cu Rugăciunile regelui David, op. 77 (1998), pentru bas- solo, harpă și percuție, dedicat solistului Paul Basacopol, ciclul inspirat din textul a patru psalmi davidici: 37, 85
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
mereu revoltaților milenariști. Chipul său de boem ajuns la vârsta senectuții, corespondența vijelioasă și dezinhibată de pe messenger cu domnișoare mai mult sau mai puțin bovarice și o serie de poeme (cam) fără perdea, publicate în anii din urmă în revista "Plai cu boi", dar și în mult mai sobra România literară, i-au adus, pe lângă reputația câștigată într-o jumătate de secol de carieră poetică și respectul unor autori altminteri cât se poate de circumspecți cu literatura română scrisă până la ei
Erotica antierotică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8380_a_9705]
-
șapte stâlpi ai înțepeciunii", de T. E. Lawrence; Mircea Cărtărescu: "Însemnare a călătoriei mele", de Dinicu Golescu; H.-R. Patapievici: "Biblioteca din Alexandria", de Petre Sălcudeanu; Dan C. Mihăilescu: "Jocurile D/Taniei", de Anton Holban"; Tania Radu: "Dan, căpitan de plai", de Vasile Alecsandri; Gabriel Dimisianu: "În absența stăpânilor", de Nicolae Breban; Ioana Pârvulescu: "Iarna bărbaților", de Ștefan Bănulescu; Ioan Stanomir: "The Federalist Papers"; Adriana Bittel: "Harun și marea de povești", de Salman Rushdie; Alex. Ștefănescu: "Tache de catifea", de Ștefan
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
se bate pe Argeș cu rușii, precum a fost gata a se bate în Bulgaria cu turcii. Pe când o generație coruptă, fără de mândrie și statornicie, formează publicul privitor, oștirea, această singură reprezentantă a poporului românesc adevărat, cum este el la plaiuri și la șes, dovedește încă urmele unor virtuți cari în restul societății s-au pierdut. E drept că toată organizarea noastră politică, tot aparatul de legi și instituții introduse cu deridicata, toată neîngrijirea de pîn-acuma pentru clasa agricolă română tind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altfel singura noastră "tradiție" (Blaga, 1969, p. 223). Esența identitară a românismului rezidă așadar în matricea stilistică dezvăluită de Blaga. În arhitectura categorială a matricei stilistice românești, două axe structurale capătă valențe determinative: i) orizontul spațial al "infinitului ondulat" al plaiului cu ritmicile sale suișui și coborâșuri în alternanțele de relief ale căruia prinde viață doina ca expresie muzicală sublimă a sufletului românesc (p. 47). Acesta este "spațiul mioritic" ca viziune spațială specifică și cadru spațial inconștient al spiritualității noastre etnice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care după vechile așezăminte ale țării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toți aceștia îi orânduia Domnii din grecii lor... Caimacamul Craiovei cu toată suita lui și cu toată oștirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plășilor, vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român printre dânșii... Mitropolitul {EminescuOpXII 285} țării, câteșitrei episcopii, toți arhiereii, toți egumenii monăstirilor erau greci; în școalele domnești toți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
CONFLICT... "] În privirea pretinsului conflict de graniță din Ardeal ziarul unguresc "Nemere " comunică următoarele: La 10 august primarul orașului Berecic vesti pe prefectul comitatului Trei scaune că pe o parte a unui munte revindicat care formează proprietatea orașului Berecic, pe plaiul numit Baltin sau Ianorog, România ridică un pichet și-l ocupă cu soldați. Acest pichet s-ar afla 3500 de pași dincoace de linia graniței. Prefectul comitatului Trei scaune raportează telegrafic în aceeași zi încă ministrului de interne despre starea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici o altă dregătorie care, după vechile așezăminte ale țării, aveau sub dânsele trupe înarmate, ci pe toți aceștia 'i rânduia Domnul din grecii lui. Caimacamul Craiovei cu toată suita și cu toată oștirea trebuiau să fie greci, zapcii plășilor, vătașii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român... Mitropolitul țării, câteșitrei episcopii României, toți egumenii monastirilor erau greci; în școalele domnești profesorii - greci. Negoțul din toată țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
texte omagiale Ion Irimescu, Ion Apetroaie, Vasile Popovici, Ion Neagoe, arhitectul și pictorul Alexandru Clavel și scriitorul englez Aldous Huxley (Rodica Dimitriu, Gânduri despre Aldous Huxley). Rubricile „Artă plastică”, „Viața cărților”, „Tribuna școlară”, „Lumea copiilor” și „Pe-un picior de plai”oferă informații despre evenimente culturale, literare și didactice curente ș.a. Alți colaboratori: Dimitrie Costea, Dan Hatmanu, Ionel Oancea, Alexandru Radu, Leonida Maniu, Maria Platon, Gheorghe Macarie, Ștefan S. Gorovei, Virgil Cuțitaru și, la rubrica de umor, Margareta Faifer, George Petrone
VIAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
abia în 1928 la „Junimea literară”), și editorial cu placheta Echinox în odăjdii, în 1933. A mai colaborat la „Basarabia literară”, „Frize”, „Rânduiala”, „Dacia rediviva”, „Dreapta”, „Carnet literar” (Buzău), „Viața”, „Gazeta literară”, „Munca”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Societatea de mâine”, „Orion”, „Plai”, „Azi”, „Îndrumarea”, „Dacia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”. A semnat și Almir, Nicu, Nicu Rândunel, Nestor Deleanu, Oreste, t.c.g. Apreciat ca unul din poeții valoroși pe care i-a dat Bucovina în perioada interbelică, V.
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
cum se spune, iar Învățăceii scapă cu greu din plasa argumentelor formulate, uneori În mod strălucit, de maeștrii la școala cărora s-au format. Când vor exista istorici români (să zicem, mai puțin Învățați) care Își vor căuta strămoșii pe plaiurile Balcanilor, precum și istorici maghiari (tot așa, mai naivi și mai slab informați) care să Îi contrazică, atunci vom avea o istorie comună a Transilvaniei și la noi acasă, și nu doar În istoriografia engleză sau americană. Până atunci Însă, va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
are e un om harnic și cinstit. Pare simplu și prostesc. Poate să intre așa ceva, pe termen lung, în capul a mari mase de români ? Poate : să ne gândim la fervoarea luptei anticorupție a începutului de mileniu III pe aceste plaiuri - cât din ea este dorință de dreptate și cât ură pură față de cel care are și, prin urmare, trebuie deposedat și închis ? În ce măsură marii corupți, indiferent de vinovăția lor, de cele mai multe ori reală, sunt priviți înaintea oricărui act de justiție
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Că omul, în scurtimea existenței sale pământene, trebuie să se învrednicească și să se grăbească dacă vrea să realizeze cât mai multe din cele ce îi sunt hărăzite a le înfăptui. Și Vasile Fetescu, născut la 23 decembrie 1929 pe plaiuri botoșănene, într-o familie numeroasă, din părinții Mihai și Soltana Fetescu, avea de parcurs în viață un anevoios drum presărat cu dificultăți și încercări, unele chiar dramatice. Primii pași în dobândirea științei de carte, adică începutul începuturilor devenirii sale spirituale
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
asupra evoluției colectivelor umane ce au În stăpînire sistemul respectiv. Încercarea făcută de M. Cosniceanu de a restabili o parte din inventarul numelor de botez și de familie din Moldova este Întru totul Mircea Pilat, Dreptul la identitate onomastică, În Plai românesc, Cernăuți, mai 1999, p. 5. 33 M. Cosniceanu, Dicționar de prenume și nume de familie purtate de moldoveni, Chișinău, 1991; ediția a II-a, revăzută și completată, 1993. VALOAREA DOCUMENTARĂ A ANTROPONIMIEI Aparția, În 1932, a primelor volume din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de locțiitor al comandantului la Batalionul 24 Vânători de Munte ,,Gl. Gheorghe Avramescu”, șef de stat major și comandant al Batalionului 385 Artilerie ,,Iancu de Hunedoara”, unitate dislocată în garnizoanele Brețcu, Sighișoara și Odorheiul Secuiesc. În anul 1998 revine pe plaiuri moldave, mai precis în capitala Moldovei, în cadrul comandamentului Corpului 10 Armată „Ștefan cel Mare” Iași, unde îndeplinește diferite funcții. După o perioadă de șapte ani în care s-a ocupat în mod direct de coordonarea activităților marilor unități și unităților
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
trecutul” - definiție dată creativității de marele psihanalist J.G.Young. Misterul creativității „acest act al excelenței și demnității umane” (J. S. Bruner) a fascinat spiritul uman din timpuri imemoriale. Acest mister al creativității a fost prezent și la vechile civilizații de pe plaiurile noastre Hamangia și Cucuteni. Deosebit de elocvente în acest sens sunt „Perechea gânditoare” de la Cernavodă și cucutenianul gânditor de la Târpești. Ceea ce pentru noi astăzi este foarte simplu pentru stră-strămoșii noștri a fost extrem de complicat. Astfel stră-strămoșii noștri pre-precucutenienii au trebuit
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
1950, când mi s-a dat voie de la stăpânirea comunistă, fiindcă, spre ghinionul meu, mi se agățase o... „tinichea de coadă”: „exclus din PCR”. După mai multe articole și scurte povestiri din viața copiilor orfani, am publicat în culegerea literară „Plaiurile Bistriței” nuvela Ranița, premiată în urma unui concurs regional, despre care scriitoare Lucia Demetrius, președinta juriului, scria în motivarea Premiului I următoarele: „Nuvela are calități serioase, o acțiune condusă cu precizie și socoteală, e dramatică și te ține încordat... Cu un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
1950, când mi s-a dat voie de la stăpânirea comunistă, fiindcă, spre ghinionul meu, mi se agățase o... „tinichea de coadă”: „exclus din PCR”. După mai multe articole și scurte povestiri din viața copiilor orfani, am publicat în culegerea literară „Plaiurile Bistriței” nuvela Ranița, premiată în urma unui concurs regional, despre care scriitoare Lucia Demetrius, președinta juriului, scria în motivarea Premiului I următoarele: „Nuvela are calități serioase, o acțiune condusă cu precizie și socoteală, e dramatică și te ține încordat... Cu un
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
1927) În cadrul mișcării social democrate și socialiste au activat și oameni de cultură, scriitori sau gazetari. Una dintre personalitățile culturale ale sfârșitului de secol al - XIX -lea și începutul celui de-al - XX - lea, a fost Constantin Mille. Fiu al plaiurilor moldovenești, , născut la Iași în anul 1861, a îmbrățișat cauza clasei muncitoare, deși nu era din aceeași castă socială. Pentru a cunoaște situația muncitorilor, doleanțele lor, Constantin Mille a activat în cadrul cercurilor socialiste din Iași, orașul său natal. Apoi, va
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]