7,105 matches
-
o a doua, neogenă, când suprafețele nivelate sunt fragmentate de rețelele hidrografice. În cazul teritoriului studiat, râurile care se orientau spre nivelul de bază coborât al Crișului Repede s-au adâncit puternic, lăsând suspendate arealele dintre ele, sub formă de platouri carstice, dintre acestea, cel mai reprezentativ fiind Platoul Zece Hotare. Pe teritoriul ariei protejate, Platoul Zece Hotare reprezintă toată suprafața care se include arealului delimitat de localitatea Șuncuiuș (valea Măguran), râul Crișul Repede, localitatea Vadu Crișului și limita vestică a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
stadiu de evoluție avansat, cu un număr mare de doline, uvale, văi de doline și văi oarbe, între care apar masive carstice isolate, sub forma unor martori de eroziune carstică. În funcție de modul în care formele carstice se asamblează, platoul carstic Zece Hotare este divizat în două compartimente: un compartiment vestic, situat la vest de valea carstică Groapa Birtinului, caracterizat de dezvoltarea deosebită a dolinelor și uvalelor și un compartiment estic care ocupă tot spațiul de la Groapa Birtinului până
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
suprafață prin intermediul resurgențelor din valea Gălășenilor (situată în afara ariei de studiu) iar, cele care se pierd în subteran în compartimentul estic, ies la suprafață prin resurgența pe care o constituie peștera de la Vadu Crișului. Formele endocarstice din platoul Zece Hotare sunt reprezentate printr-un număr mare de peșteri verticale (avene) și peșteri, dintre care peștera Vadu Crișului merită menționată prin potențialul turistic și interesul științific biospeologic pe care îl posedă. Pe cuprinsul platoului, scurgerea de suprafață este aproape
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Vadu Crișului. Formele endocarstice din platoul Zece Hotare sunt reprezentate printr-un număr mare de peșteri verticale (avene) și peșteri, dintre care peștera Vadu Crișului merită menționată prin potențialul turistic și interesul științific biospeologic pe care îl posedă. Pe cuprinsul platoului, scurgerea de suprafață este aproape inexistentă, în schimb sistemele de drenaj carstic sunt bine reprezentate așa cum sunt cele din Groapa Birtinului, Izvorul din Fundătura Birtinului, Peștera Bătrânului, Peștera Vadu Crișului și resurgența de la Izbândiș. Văile carstice sunt prezente
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de grohotișuri fixate de vegetație sau nu, iar în jumătatea inferioară se constată un număr mare de izvoare plasate la diferite cote altitudinale prin care debușează în vale apele care se pierd în dolinele și uvalele ce se găsesc pe platourile situate de o parte și alta a cheilor. Cheile Brătcuței se deosebesc de celelalte din Pădurea Craiului prin faptul ca s-au format în principal prin eroziune lineară în timp ce celelalte au evoluat prin procese de captare carstică. Sub
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pereți verticali. Energia de relief aici atinge valori de 200 m. Pe versanți, la diferite nivele se deschid numeroase intrări de peșteri active sau fosile prin care ieșeau la suprafață apele ce se infiltrau în subteran prin dolinele de pe platourile superioare. Se remarcă aici un număr foarte mare de forme carstice, doline, izvoare carstice avene și peșteri. Alte sectoare de chei s-au dezvoltat pe lungimi de 200-300 m., atât pe râurile afluente de dreapta ale Iadei cât și pe
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
urmare a pierderii în subteran a apei de suprafață, în timp, suprapuse direcției faliei, apar dolinele a căror dispunere urmărește fidel traseul faliilor. Cele mai caracteristice exemple de văi dolinare apar în aria protejată, la vest de localitatea Șuncuiuș, pe platoul Zece Hotare, cu o mare frecvență la vest de Dâmbu Rădăcini și Pădurea Socodolului. Aici apar un număr foarte mare de doline, cele mai multe dintre ele aliniate sub forma văilor dolinare. Forme de relief exocarstice. Relieful ariei protejate este
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
au un punct de pierdere (ponor) a apei în subteran, la baza pâlniei. Dolinele sunt foarte frecvente în peisajul din Pădurea Craiului, evident fiind legate de prezența calcarelor în subteran. Frecvența mare de apariție a acestora se remarcă în zona platoului carstic Zece Hotare, unde acestea sunt răspândite pe cca. 80% din suprafața platoului și în Dl. Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. Uvalele - sunt forme de relief carstice, depresionare, superioare ca dimensiune dolinelor. Cel mai adesea, uvalele iau naștere prin
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Dolinele sunt foarte frecvente în peisajul din Pădurea Craiului, evident fiind legate de prezența calcarelor în subteran. Frecvența mare de apariție a acestora se remarcă în zona platoului carstic Zece Hotare, unde acestea sunt răspândite pe cca. 80% din suprafața platoului și în Dl. Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. Uvalele - sunt forme de relief carstice, depresionare, superioare ca dimensiune dolinelor. Cel mai adesea, uvalele iau naștere prin asocierea mai multor doline în dezvoltarea lor, dar sunt cazuri în care uvalele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ca dimensiune dolinelor. Cel mai adesea, uvalele iau naștere prin asocierea mai multor doline în dezvoltarea lor, dar sunt cazuri în care uvalele se dezvoltă direct, ca atare, fără să fie implicate dolinele. Exemple frumoase de uvale se găsesc pe platoul Zece Hotare în partea de vest și de sud a dealului Dâmbu Răcăciunii și în Groapa Sohodolului. Un alt exemplu de uvală se află pe suprafața dealului Culmea Frunții din bazinul văii Iadei. În toate aceste cazuri, uvalele au luat
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
de dimensiuni reduse (câțiva zeci de cm. lungime și adâncime) sculptate de apa de șiroire prin mecanismul de coroziune carstică. Frecvența de apariție a lor este legată de prezența calcarelor la suprafață, ca urmare, acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții. Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
vedere științific, prezentând numeroase forme și fenomene carstice interesante. Peștera Vadu Crișului este situată în versantul stâng al Crișului Repede, având intrarea la baza unui abrupt calcaros. Peștera reprezintă resurgența unui volum important din apele ce se pierd la nivelul platoului Zece Hotare, ape care, după ce străbat întreaga peșteră, se varsă în Crișul Repede sub forma unei frumoase cascade. Abruptul cascadei este format pe un con de travertin care s-a format la intrarea în peșteră. Peștera are o singură
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Peștera are o singură galerie importantă, care în prima parte a golului subteran are două niveluri, unul fosil, cel superior și unul active, străbătut de apa pârâului din peșteră. Apa din peșteră provine în principal dintr-o peșteră situată pe platoul Zece Hotare, numită Peștera Bătrânului, dar așa cum am arătat și alte pierderi de apă de pe platou completează volumul de apă al cursului subteran. Peștera este deschisă turismului de masă dar constituie și un important obiectiv științific. Peștera Bătrânului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
cel superior și unul active, străbătut de apa pârâului din peșteră. Apa din peșteră provine în principal dintr-o peșteră situată pe platoul Zece Hotare, numită Peștera Bătrânului, dar așa cum am arătat și alte pierderi de apă de pe platou completează volumul de apă al cursului subteran. Peștera este deschisă turismului de masă dar constituie și un important obiectiv științific. Peștera Bătrânului - este localizată la sud-vest de Groapa Sohodolului. Intrarea în peșteră se află la baza unui abrupt calcaros în
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
este localizată pe versantul stâng al văii Luncilor din bazinul mijlociul al văii Mișidului. Are o deschidere impozantă situată la cca. 15 m deasupra axului văii. Peștera este active, fiind străbătută de apele care se infiltrează în subteran, la nivelul platoului carstic Damiș-Ponoraș, aflat pe partea dreaptă a văii Luncilor. Lungimea însumată a golului subteran este de 1232 m, cu un cavernament destul de spațios dezvoltate în lungul unei diaclaze. Peștera este deschisă marelui public doar pe primii 120 m de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
o durată de maximum 600 de minute sau 10 episoade pe sezon, cu o frecvență de maximum 1 sezon pe an și cel puțin 12 luni calendaristice între sezoane; ... r) sitcom - operă audiovizuală realizată în proporție de 80% într-un platou de filmare în fața unei audiențe live sau înregistrate și a unor decoruri limitate ca număr, multicameră, respectiv filmare simultană cu maximum 3 camere, cu o durată de cel mult 30 de minute, al cărei scenariu nu are fir epic
HOTĂRÂRE nr. 1.250 din 8 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277387]
-
de vedere tehnic și juridic funcționarea sau exploatarea obiectivelor noi, construite pe ape sau care au legătură cu apele de suprafață, subterane, cu zona costieră, faleza, litoralul și plaja mării, cu apele maritime interioare, marea teritorială, zona economică exclusivă și platoul continental, precum și funcționarea și exploatarea în continuare a celor existente și, după caz, desfășurarea activității de depozitare, manevrare și/sau transport prin conducte al substanțelor periculoase sau alte activități pe sol sau în subsol care pot conduce la evacuarea indirectă
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
lucrările, construcțiile și instalațiile executate pe malul mării, faleză și plaja mării, conținutul documentației pentru fundamentare se adaptează conform categoriei de lucrări care se realizează. Articolul 20 Pentru lucrările executate pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, conținutul documentației pentru fundamentare se adaptează conform categoriei de lucrări care se realizează. De asemenea, se prezintă: a) fundamentarea lucrărilor și soluțiilor tehnologice pe baza studiilor meteorologice, hidrologice, hidrochimice specifice, după caz; ... b) sistemul de urmărire în timp a
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
orice fel halde de steril, zguri și cenuși, șlamuri, nămoluri - de orice fel alte asemenea lucrări - de orice fel i) lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, platoul continental alte categorii j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidromecanice, borne topohidrografice și alte
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
lucrări, construcții și instalații care se execută pe malul mării, pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, pe platoul continental, inclusiv lucrări pentru consolidarea falezelor, protecția și reabilitarea plajelor pe fundul apelor maritime interioare și al mării teritoriale, platoul continental alte categorii j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidromecanice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime - de
PROCEDURĂ din 6 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277470]
-
a Zonei Economice Exclusive, în conformitate cu prevederile Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996, poate fi de maximum 200 mile marine măsurate de la liniile de bază. Delimitarea zonei economice exclusive și a platoului continental ale României și Ucrainei în Marea Neagră a fost realizată de către Curtea Internațională de Justiție prin Hotărârea pronunțată la 3 februarie 2009. Delimitarea zonei economice exclusive și a platoului continental în raport cu Bulgaria și, respectiv, cu Turcia
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
liniile de bază. Delimitarea zonei economice exclusive și a platoului continental ale României și Ucrainei în Marea Neagră a fost realizată de către Curtea Internațională de Justiție prin Hotărârea pronunțată la 3 februarie 2009. Delimitarea zonei economice exclusive și a platoului continental în raport cu Bulgaria și, respectiv, cu Turcia nu a fost realizată până în prezent^1. ^1 Reprezentările limitelor spațiilor maritime ale României din schițele cuprinse în prezentul plan au caracter ilustrativ, spațiile maritime ale României nefiind delimitate complet. Figura
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
o lățime de 10-15 km în partea de nord și aproximativ 1-5 km la sud de Constanța. Limita estică a șelfului intern este cuprinsă între izobatele de 27-30 m. De la aceste adâncimi până la izobata de 200 m (marginea platoului continental) se întinde șelful extern, caracterizat printr-o pantă ușoară (cca 1‰). Împreună, părțile internă și externă ale șelfului (platoului continental) reprezintă –80% din sectorul marin al României. Panta continentală, care începe sub marginea șelfului, este abruptă și tăiată de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
șelfului intern este cuprinsă între izobatele de 27-30 m. De la aceste adâncimi până la izobata de 200 m (marginea platoului continental) se întinde șelful extern, caracterizat printr-o pantă ușoară (cca 1‰). Împreună, părțile internă și externă ale șelfului (platoului continental) reprezintă –80% din sectorul marin al României. Panta continentală, care începe sub marginea șelfului, este abruptă și tăiată de văi submarine și canioane, coborând până la adâncimi de circa 1.800-2.000 m, unde începe câmpia abisală. Aceasta ocupă aproximativ 35%
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
a delfinilor. ... f) Pești (specii, distribuție, populație, tendințe) Compoziția ihtiofaunei din Marea Neagră s-a schimbat ca răspuns la modificările ecosistemului marin. Unele dintre modificări au avut impact cu precădere asupra apelor din apropierea țărmului și a celor aflate deasupra platoului continental, în alte cazuri se manifestă în zona pelagică, afectând atât specii comune, cât și pe cele rare, comerciale sau necomerciale. În România, în apele costiere și cele marine se întâlnesc cca 133 de specii de pești, dintre care 58
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]