5,205 matches
-
un chiot al desfătării puhave, se întinde cuminte ceafa la jug. Toți pentru unu și fiecare pentru sine. Buzele sunt toarse pentru vorbe și vorba e ca o merindă vie. Până când ajunge în gura cu venin. Vorbim mult. Sporovăim cu pleoapele lăsate. Visăm contururi în baloane din săpun. Țara arde și baba...ce face baba? Unde-i baba? Baba se lăfăie silfidă, trasă prin inel și bisturie chirurgicale, în ecranele de seară, puțin în print și, peste tot, în online. Ar
ŞTIREA ZILEI: JURNALISTUL – UN CHIRURG SOCIAL (ESEU) de DONA TUDOR în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359015_a_360344]
-
mâncată de umezeală, gata să se rupă? O, biruință amoroasă. Ecce homo. Nicăieri, niciunde. Norocul existenței mele. Selbsterfahrung, cercetarea de sine. Voi mai dormi vreodată? Să-ți pierzi vocea, abia atunci începi să gândești. O lumină aurie îmi pătrunde prin pleoape. Cineva îmi smulge corzile vocale. Nu putem lăsa mizeria să ne pătrundă în suflet. Adică - frica de moarte, ura față de semeni, minciuna. Am și eu multe chipuri, unele nu le cunosc nici eu. Mila nu mi s-a părut o
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
pot vedea Dacă privești, daca asculți Dacă mai înțelegi ceva. Constantă Buzea - Și Poezia E Un Somn Și poezia e un somn Din care nu te mai trezești Cu ochii largi deschiși sub mari, Visînd la spasmele lumești, Cu perle pleoapele plîngînd Sărate buzele albești, Nefericit, înspaimîntat Printre comori piraterești, Păreri de rău ca nu-ntelegi Mișcarea gurilor de pești, În calmul monștrilor sorbit, Măcar astfel să te ferești, Fără să fii de tot primit, Nici înecat, nici viu nu ești
CONSTANTA BUZEA, UNUL DINTRE CEI MAI MARI POETI ROMANI CONTEMPORANI, A PLECAT IN CERURI, LANGA ADRIAN PAUNESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359073_a_360402]
-
și cea de țară Nu am cântat de-ajuns. Și-o să vă las pribegi În toamna asta tristă cu dor de primvară... N-am să mai văd nici cer , nici lacrima albastră. O umbră îmi coboară în gene și pe pleoape. Mai vreau să mă ridic s-ajung pân' la fereastră Să simt cum viața iar îmi este mai aproape... Nimic nu mă mai doare, doar dorul greu de țară Mă răscolește iar și-mi dă fiori de gheață. Pe tine
POEM NETERMINAT- POETULUI ADRIAN PĂUNESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359281_a_360610]
-
Deleanu. Însă parcă ar vrea să-mi spună ceva. Scoase îndată, din portmoneu, o bancnotă de zece lei. - Uite, zise scriitorul. Să-ți iei mâncare. Privirea cerșetorului se fixă pe bancnota care-i fusese dăruită și parca fiecare bătaie de pleoape era ca săgețile piezișe care hipnotizează prada. - Ia-o, e a ta, îl îndemnă Ștefan Deleanu. Dar bărbatul nu-și arătă mulțumirea. Scriitorul se aplecă și o așeză pe iarbă. Câinii s-au ridicat toți trei deodată, parcă la comandă
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
vorbesc, boule!, răcnește ea, postându-se între mine și televizor, cu spatele la acesta și cu mâinile în șolduri. Cum ai putut să-mi faci asta? Din poziția luată, deduc că mie mi se adresează. - Cu mine vorbești?, întreb ingenuu ridicându-mi pleoapele grele. - Da, cu tine! Mai e o altă persoană în această cameră? - Ce-ai, măi?, o întreb derutat, sperând că totuși a greșit destinatarul. - Cum „ce ai”, cum poți să mă întrebi așa ceva, după tot ce-mi faci, după toate
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
mirosul marin al paginilor uzate, cu pătimirea îndelungată în așteptarea zilei în care era permis împrumutul din biblioteca școlii (din două în două săptămâni, fără nicio excepție discriminatorie). Cu vrejurile de bucurie încolăcindu-se șerpeste în jurul fiecărei file, metafore, povești. Pleoapa amintirii închide în căderea ei lentoarea flăcării de lumânare și teama urieșească de întuneric. Și de liniște. Liniștea aceea amenințătoare, cuibărită vrăjmaș între umerii beznei. Și insomnii sfidătoare, răsucindu-se printre metusalemice nopți de iarnă. Iar uneori, evadarea, ocrotită de
TALISMANUL DE SAFIR de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359463_a_360792]
-
ințelegi, i-am șoptit sfârșită, că fără iarnă, totul e numai o gară abandonată de toate trenurile de zi și de noapte? O escapadă în țara făgăduinței, cu viză de numai douăzeci și patru de ore? Am emigrat din salonul rechiziționat, cu pleoapele pârjolite de atâta frumusețe crudă, cu arterele deshidratate sub jarul unei declarații care nu-mi era adresată. Caut cameră de închiriat. Cu bibliotecă, globuri, nopti cu visuri pe jumătate visate și neapărat cu un pin la fereastră. Și cu întroieniri
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
dragoste robită și cum pieptul/ Respiră taina, norocosul pas/ Când din văzduh pricepi azima ierbii/ Incendiul senzual, atâtea veri/ Chemarea furtunatică a firii/ Dezlănțuind magnetice poveri/ Mă-mbrățișezi/ Si-n vântul plin asprimea/ Semintei ce surpa-n calde corzi/ Cat pleoape moi mai stăpânesc lumina/ Miraculoasei odinioară nopți/ Se cer înlănțuirile strigate/ Cum se cuvine acolo-n trupul blând/ Aprind cărbuni și răspândesc ofrande/ Lumina grea, lucios necunoscut..” („Sub pleoape”) Versurile din Femina sunt cu precădere momente de introspecție, de căutare
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
-n vântul plin asprimea/ Semintei ce surpa-n calde corzi/ Cat pleoape moi mai stăpânesc lumina/ Miraculoasei odinioară nopți/ Se cer înlănțuirile strigate/ Cum se cuvine acolo-n trupul blând/ Aprind cărbuni și răspândesc ofrande/ Lumina grea, lucios necunoscut..” („Sub pleoape”) Versurile din Femina sunt cu precădere momente de introspecție, de căutare a celuilalt eu, sunt aventuri interioare relatate printr-o traducere simbolică făcuta fără martori din afară, pentru ca „fiecare om își este un martor suprem”, cum o spune poeta. Femina
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 4 mai 2003. Biserica Adventistă din Ceres, California Noaptea dinaintea nunții n-am pus pleoapă pe pleoapă, ochii încețoșati de nesomn erau aidoma celor ai “orbului” Homer, iar gândurile grijulii mi se baricadeseră înapoia unei pânze - prin care un operator malefic și îndemânatic proiecta în avans și în amănut fizionomiile lor hieratice, cele mai multe tușate părelnic
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
Orizont > Reportaj > NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 4 mai 2003. Biserica Adventistă din Ceres, California Noaptea dinaintea nunții n-am pus pleoapă pe pleoapă, ochii încețoșati de nesomn erau aidoma celor ai “orbului” Homer, iar gândurile grijulii mi se baricadeseră înapoia unei pânze - prin care un operator malefic și îndemânatic proiecta în avans și în amănut fizionomiile lor hieratice, cele mai multe tușate părelnic, dar care
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
pletele-mi de soare cu flori de cer în alb pictate, înmiresmate de un vis de iubire. Mă pierd într-un decembrie de dor un zâmbet a înmugurit pe buza sufletului înghețat de tainele existenței. Cerul și-a deschis alene pleoapele, sorbind seninul din lacrima, născută de zăpada gândurilor mele. Tăcerea adie printre copacii brodați de sălbatice dorințe ce dansează-n noapte, prelungindu-mi trăirea efemeră. Referință Bibliografică: Flori de cer / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343
FLORI DE CER de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359560_a_360889]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > MAMA, FIORD AL APELOR LINIȘTITE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1163 din 08 martie 2014 Toate Articolele Autorului Mama, fiord al apelor liniștite Din ochiul apei cu nori de pleoape Soarele răsare ca un gând mai blând, Când nări de căprioare se mulează-n ape Și-o altă lume se încolțește-n gând. Acolo, memoria mea, închisă, umple cu durere un alt gol, Când căprioara a căzut ucisă Tristă intră
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360271_a_361600]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PLEOAPE GRELE. Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Aș vrea Aș vrea iubirea să mă țină-n poală, Cu aripi de înger, trupu-mi înconjoară. Lacrimile să-mi prefacă-n rouă, Tristețea să
PLEOAPE GRELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360320_a_361649]
-
seri, când somnul nu-și aduce-aminte. Să-mi pună stelele pe gene, Vise înșire ca pe mărgele. Aș vrea iubirea să-mi zâmbească, Din prag în fiecare dimineață. Ferestre să-mi deschidă-n soare, Pomul meu, cu bogății de floare. Pleoape grele Pleoapele-mi sunt grele de stele, Mă preling parcă în somn, E-atâta liniște și nu mai am putere, Te văd venind și-apoi , adorm. Cu mâinile poleite de lună, Mă-mbrățișezi cu-atâta dor, Din praf de stele
PLEOAPE GRELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360320_a_361649]
-
somnul nu-și aduce-aminte. Să-mi pună stelele pe gene, Vise înșire ca pe mărgele. Aș vrea iubirea să-mi zâmbească, Din prag în fiecare dimineață. Ferestre să-mi deschidă-n soare, Pomul meu, cu bogății de floare. Pleoape grele Pleoapele-mi sunt grele de stele, Mă preling parcă în somn, E-atâta liniște și nu mai am putere, Te văd venind și-apoi , adorm. Cu mâinile poleite de lună, Mă-mbrățișezi cu-atâta dor, Din praf de stele-mi faci
PLEOAPE GRELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360320_a_361649]
-
praf de stele-mi faci cunună Și-ndepărtezi pe cer un nor. În pacea nopții aud șoapte, Ca murmurul de ape este glasul tău, Ești lângă mine, ești atât de-aproape, Aripi de înger mă feresc de rău. Referință Bibliografică: Pleoape grele. Adriana Tomoni : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul IV, 30 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Adriana Tomoni : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
PLEOAPE GRELE. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360320_a_361649]
-
mirați când eu te văd printr-o picătură de ploaie lentilă prin care-ți citesc sufletul ce mă încolțește ca un imperiu de gâfâie Moskova prin clopote cu dangăte prelungi ca un imperiu de viață lungă cât o bătaie de pleoapă, de aici înainte băile de lumină ne transformă în mesteceni și ne așează în tabloul de deasupra patului pe care îl vedem numai atrunci cînd degetele ploii trezesc țarii răciți de curentul ce vine pe sub ușă dinspre Europa. ÎNĂLȚAREA ÎN
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
fiindcă ea ar fi blocată încă de la început de invazia insectelor. Armele nu folosesc la nimic, diferitele insecticide sunt inoperante la o masă mare de indivizi, iar multe dintre acestea sunt nocturne, ceea ce ne oferă chiar un avantaj tactic remarcabil. Pleoapele secretarului se mișcară un milimetru semn că înțelese perfect. - Aveți, sper, atașată la dosar și lista completă a celor care au contribuit la acest succes al cercetărilor noastre. Nu trebuie să uităm pe nimeni, când vom face recompen- sele, nu
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360405_a_361734]
-
dar vreau ,, O veste minunată!", în casa inimii să-mi aducă pace, când Prunc se naște din Maică Preacurată și azimă pentru praznic sfânt se coace. O bae de lacrimi strâng pentru Pruncul Sfânt și îl învălui în pânza de sub pleoape. Pe aripi de credință, rugă își ia avânt la Tatăl din Ceruri, de suflet aproape. Colindele sfinte să-și lase ecouri în suflete, cu harul purificator. În daruri sufletești să primim cadouri cu soarta țării mai bună în viitor. La
LA CEAS DE RUGĂCIUNE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360425_a_361754]
-
Acasa > Poeme > Devotament > DE CE SE STING CUVINTELE? Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015 Toate Articolele Autorului de ce se sting cuvintele, iubite?... atâția nori mi s-au îngrămădit sub pleoape, se-adună ploaia-n ei, la adăpost de noapte, se-adună sufletul din cele patru zări... o să îl strâng din nou, cu-același gând, căci nu știu altul...și-o să-i spun iubire! cu degetele-nfipte adânc în el o să il
DE CE SE STING CUVINTELE? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360445_a_361774]
-
intens, sa simti cu toata simțirea și dincolo de ea, să ajungi atât de sus, să-ți depășești condiția muritoare pentru a afla gustul dumnezeirii? Când te-ai înfiorat ultima oară la amintirea clipelor în care nu reușeai să-ți deschizi pleoapele pentru că sufletul tău încă zăbovea în lumina, în desprindere și abandon - de tine, de frici, de neputința? ...Să ajungi să crezi că ai trăit viața de apoi în viața asta și să-ți rămână doar să te rogi pentru ființă
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
ieftine și dorite de cei de departe, Dar nimeni nu stie Și nu vrea să audă Cât de greu e bagajul intern, Praful acumulat pe buze, plictiseală, monotonia, suferință, traumele, zăpăceala, nebunia, fiorul, iubirile, Adunate peste tot în mine, În pleoape, creier, inima și stomac, în tiroidă... Cine mi-l cântărește? De ce trebuie sa il port și pe asta? Dacă ar ști Taromul mi l-ar cântări, calicul, Mi-ar face check-in de suflet, Ar pune scanner-ul la vamă Și
LA VAMA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360496_a_361825]
-
Și-i vânează ca pe pume, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și pe lașî îi lași prin lume... Oamenii-i strivesc pe oameni Și de vii îi vâră-n groapă, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și închizi și-a doua pleoapă... Oamenii distrug pe oameni Ca pe muște și ca pe râme, Iar Tu, Doamne, îi exameni, Și permiți să îi sfărâme... Oamenii ucid pe oameni Săvârșind violuri, crime, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și accepți a lor cruzime... Poate pentru că
POATE PENTRU CĂ LE SAMENI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360520_a_361849]