2,367 matches
-
pământ, morminte. Cei care au supraviețuit sunt cu un picior dincolo, în paradis. Uită-te la mine. Râde nenea Marga, râd amândoi. Tolea face un semn în spate, spre măsuța cu rotile. — Citește scrisoarea. Să vezi că nu-i doar plictiseală și distracție, deși nici astea nu-s de neglijat, deloc, deloc. Să vezi scrisoarea asta ultimă. Știam că o să ajungă la asta, că l-or năpădi cândva amintirile și o să le vrea reîncălzite, proaspete, cu sare, cu otravă, cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cotul strâmb de tablă, decât privirea electrică: luciul unei melancolii scrutătoare, pulsație verzuie, sângerie în care se concentrase, pentru o instantanee incursiune de contact, vecina Veturia. Simulacre jur-împrejur, capete de carton și cenușă! Echivocul în care se intersectau releele clipei, plictiseala otrăvită, isteriile amânate, măștile, măștile gata să te livreze, din neatenție, între colții malaxorului. La catedră și amvon, în cazărmi și birouri și alcovuri și sedii oficiale și stadioane, pe estrade și la pupitre și în chiliile evaziunii, măștile la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
mizeria, spaima sunt serioase, foarte serioase! Adică, plicticoase. Libertatea pare ușuratică, copilăroasă. Pentru proști și țânci, pentru clovni sau pierde-vară...“ Să le turuie, dintr-odată, tovarășilor colegi aria asta? Audiența învățase strategiile răbdării, mizeria și frica și suspiciunea si somnolența plictiselii vicioase. Plictiseala otrăvită, canibală, plictiseala supunerii și trădării și somnolenței, chiar și plictiseala fricii, da, da. „Ați văzut vreun dictator vorbind copiilor? Stânjenit, imbecil. Ca și cum ar vorbi soldaților sau tribunalului ceresc. Fraze serioase, tăiate cu toporul. Un om singur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sunt serioase, foarte serioase! Adică, plicticoase. Libertatea pare ușuratică, copilăroasă. Pentru proști și țânci, pentru clovni sau pierde-vară...“ Să le turuie, dintr-odată, tovarășilor colegi aria asta? Audiența învățase strategiile răbdării, mizeria și frica și suspiciunea si somnolența plictiselii vicioase. Plictiseala otrăvită, canibală, plictiseala supunerii și trădării și somnolenței, chiar și plictiseala fricii, da, da. „Ați văzut vreun dictator vorbind copiilor? Stânjenit, imbecil. Ca și cum ar vorbi soldaților sau tribunalului ceresc. Fraze serioase, tăiate cu toporul. Un om singur și serios, absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
serioase! Adică, plicticoase. Libertatea pare ușuratică, copilăroasă. Pentru proști și țânci, pentru clovni sau pierde-vară...“ Să le turuie, dintr-odată, tovarășilor colegi aria asta? Audiența învățase strategiile răbdării, mizeria și frica și suspiciunea si somnolența plictiselii vicioase. Plictiseala otrăvită, canibală, plictiseala supunerii și trădării și somnolenței, chiar și plictiseala fricii, da, da. „Ați văzut vreun dictator vorbind copiilor? Stânjenit, imbecil. Ca și cum ar vorbi soldaților sau tribunalului ceresc. Fraze serioase, tăiate cu toporul. Un om singur și serios, absolut serios! Libertatea i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
proști și țânci, pentru clovni sau pierde-vară...“ Să le turuie, dintr-odată, tovarășilor colegi aria asta? Audiența învățase strategiile răbdării, mizeria și frica și suspiciunea si somnolența plictiselii vicioase. Plictiseala otrăvită, canibală, plictiseala supunerii și trădării și somnolenței, chiar și plictiseala fricii, da, da. „Ați văzut vreun dictator vorbind copiilor? Stânjenit, imbecil. Ca și cum ar vorbi soldaților sau tribunalului ceresc. Fraze serioase, tăiate cu toporul. Un om singur și serios, absolut serios! Libertatea i se pare o glumă. O golănie, o șmecherie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ce-a fost. Devine provocare, regenerare. Și umor și necesară nesimțire. Mimarea libertății, da da, că și mimarea... Da, da, când nimic nu mai e, atunci mimarea...“ Mica suspiciune, mica bârfă, mica viclenie. Micile vânzări de suflete mici, micșorate, strivite? Plictiseală, plictiseală! Fantoma care cutreieră și devorează lumea! Mohorâții... Plictiseala, frater, dulcissime, amantissime. Vorbe din somn, parcă. Nici că-i păsa. Dădea drumul la tirade Anatol Dominic Vancea de parcă polemiza cu foști colegi de facultate. De parcă nu știa că se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a fost. Devine provocare, regenerare. Și umor și necesară nesimțire. Mimarea libertății, da da, că și mimarea... Da, da, când nimic nu mai e, atunci mimarea...“ Mica suspiciune, mica bârfă, mica viclenie. Micile vânzări de suflete mici, micșorate, strivite? Plictiseală, plictiseală! Fantoma care cutreieră și devorează lumea! Mohorâții... Plictiseala, frater, dulcissime, amantissime. Vorbe din somn, parcă. Nici că-i păsa. Dădea drumul la tirade Anatol Dominic Vancea de parcă polemiza cu foști colegi de facultate. De parcă nu știa că se afla la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
necesară nesimțire. Mimarea libertății, da da, că și mimarea... Da, da, când nimic nu mai e, atunci mimarea...“ Mica suspiciune, mica bârfă, mica viclenie. Micile vânzări de suflete mici, micșorate, strivite? Plictiseală, plictiseală! Fantoma care cutreieră și devorează lumea! Mohorâții... Plictiseala, frater, dulcissime, amantissime. Vorbe din somn, parcă. Nici că-i păsa. Dădea drumul la tirade Anatol Dominic Vancea de parcă polemiza cu foști colegi de facultate. De parcă nu știa că se afla la recepția hotelului TRANZIT, unde tocmai se încheiase secvența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ciudatul său statut de tolerat. Toleratul unorforțe din umbră, asta reușise treptat să-i facă să creadă pe cei din jur că ar fi. Încât, încă o aiureală, aproape că nu mai conta. Se știa că frater Dominic nu suportă plictiseala, tot ce ura mai mult plictiseala era. Gina nu îndrăzni să se mire, așadar, de ce colegul se decisese, dintr-odată, să-l caute pe fostul vecin sau coleg sau prieten al fratelui din Argentina. Nici de ce îi povestise, cu amănunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
unorforțe din umbră, asta reușise treptat să-i facă să creadă pe cei din jur că ar fi. Încât, încă o aiureală, aproape că nu mai conta. Se știa că frater Dominic nu suportă plictiseala, tot ce ura mai mult plictiseala era. Gina nu îndrăzni să se mire, așadar, de ce colegul se decisese, dintr-odată, să-l caute pe fostul vecin sau coleg sau prieten al fratelui din Argentina. Nici de ce îi povestise, cu amănunte, despre Gafton sau Marga, când toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu e nimeni acasă. Deci, mergem acolo! La fața locului. Dacă tot nu e nimeni, poate ne deschide nimeni ușa... Se decisese: miercurea telefon, vineri vizită. Oho, se înmulțiseră brusc treburile, săptămâna devenise mai mică. Să mai vorbească unii de plictiseală... televizorul tembel, radioul patriotic, barurile lipsă, pocherul interzis, bordelurile uitate, cărțile vechi, reflexele moarte, bârfa fleșcăită... dar inițiativa? Inițiativa personală! Trebuie și oarecare inițiativă, stimați handicapați ai subteranei! Auzi, să te plictisești! Prin urmare, miercuri la telefon, vineri pe teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sălbatice. Furia și dezgustul de sine și de semeni și de zei, plăcerea păgână, plină, barbară, lătrându-și triumful, sfidând Ciclopul care le spionase sufletele și mintea și sexul. Până diseară, până acum câteva ore, când pământul se scuturase de plictiseala care tot fermenta clocea defeca pe spinarea sa prea răbdătoare. Un ogar turbat peste cățeaua turbată, trepidând, epileptic, pe spinarea ei îngustă, asmuțit de gâtul ei alb alb și de șoldurile perfide și părul roșu, lătrând împreună plăcerea imediată, ilicită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
din somnolența în care așteptau, cuminți, mizerabila porție a supraviețuirii, trofeul supunerii surdomute. Domnilor, sunt absent, așa le-ar fi strigat. Între voi și totuși departe, reinventând coșmarul de altadata, ca să-l uit pe cel de acum. Să scap de plictiseală, domnilor, să scap de isteria primăverii care ne umilește și ne asmute și ne isterizează. Accept provocarea, mă accept, atât. Atât sunt, această zi pe care am numit-o vineri. Mă plictisesc, domnilor! Asta-i tot, real ca plictiseala mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de plictiseală, domnilor, să scap de isteria primăverii care ne umilește și ne asmute și ne isterizează. Accept provocarea, mă accept, atât. Atât sunt, această zi pe care am numit-o vineri. Mă plictisesc, domnilor! Asta-i tot, real ca plictiseala mea reală, atâta tot. Fluierați cât vreți în urma farseurului, parașuta lui s-a și ridicat, e departe, așa le-ar fi strigat. Capul sus, țanțoș, nici că-i păsa, dom’ Dominic era extrem de ocupat. Pungile valsau, vânatul valsa. Aer încins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
redevenim stăpâni, să încheiem parodia. Traversăm strada în dreptul semaforului, lumina ne orbește, iată, v-am dat soare, vi-l păziți, vi-l măriți, până vă orbește, aici, în fața șinelor ucigașe, traversăm, cu grijă, sub pedeapsa soarelui nemilos, soarele turbat al plictiselii noastre, zâna obeză și vicioasă a melancolicilor, dăruiește-ne curajul de a avansa plictisiți până la marginea neantului, de a deveni neant. Aici, florăria. Aici, magazinul SCAMPOLO, în inventar. O bătrână, în fața vitrinei, se încordează să citească reclama. Atârnă, obosită, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
înainte de a se retrage de pe câmpul de luptă. — Ieri-seara, mă plimbam singur prin parcul Carol. Deodată, un june superb. Arăta artist, mă privea, am simțit, de mai mult timp. Parcă m-ar fi urmărit. Doamna făcu un vag gest de plictiseală. Profesorul, consternat, refuză să înregistreze. — Bineînțeles, nu m-am ferit. Era o privire-flacără, grandioasă. Amantissime frater, mă pregăteam să-i strig, ca pe o înjurătură, celebrele cuvinte hipnotice. Să-l sfidez, să-l sperii, să văd ce face... Doamna repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu? Ce, care victimă? Agresiuni și incendii contra apartamentului, unde adăpostiți câinii și pisicile disidente? Străină, așa credeau? O străină aleasă, străină de poporul ales? Ce victimă, păpușico, care victimă, care crematorii, micuțo? Care agresiune, babușca? O simplă distracție, atât. Plictiseala ucigașă, doar plictiseala, ce să facem, meine Liebe. Plictiseala, asta-i. Nimic altceva, credeți-mă. Tocmai vorbeam ieri ambasadorului japonez despre nepăsare. Eram vecini la ruletă, la Monte Carlo, când i-am repetat... Ehe, va ceda, Madona Venerica va ceda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
victimă? Agresiuni și incendii contra apartamentului, unde adăpostiți câinii și pisicile disidente? Străină, așa credeau? O străină aleasă, străină de poporul ales? Ce victimă, păpușico, care victimă, care crematorii, micuțo? Care agresiune, babușca? O simplă distracție, atât. Plictiseala ucigașă, doar plictiseala, ce să facem, meine Liebe. Plictiseala, asta-i. Nimic altceva, credeți-mă. Tocmai vorbeam ieri ambasadorului japonez despre nepăsare. Eram vecini la ruletă, la Monte Carlo, când i-am repetat... Ehe, va ceda, Madona Venerica va ceda, nu va rezista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
unde adăpostiți câinii și pisicile disidente? Străină, așa credeau? O străină aleasă, străină de poporul ales? Ce victimă, păpușico, care victimă, care crematorii, micuțo? Care agresiune, babușca? O simplă distracție, atât. Plictiseala ucigașă, doar plictiseala, ce să facem, meine Liebe. Plictiseala, asta-i. Nimic altceva, credeți-mă. Tocmai vorbeam ieri ambasadorului japonez despre nepăsare. Eram vecini la ruletă, la Monte Carlo, când i-am repetat... Ehe, va ceda, Madona Venerica va ceda, nu va rezista avalanșei. Va voi să scape, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
el în stație la Izvor, să aștepte autobuzul, nu-l observasem. Ce credeți că făcea distinsul exemplar al trecutului meu și al dumneavoastră? Același lucru ca și în tramvai, n-o să credeți. Ceilalți călători nu observau. Sunt obosiți, storși de plictiseală, de frică, de vicleniile zilnice ale supraviețuirii, dacă găsesc un loc și pot sta jos nu le mai pasă de nimic, surzi orbi muți, să vină potopul. Un loc, să stea jos, ăsta-i trofeul râvnit, credeți-mă. Deci, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
avut rost. Tata nu era amator de artă. Arta era un fel de desert pentru el. Nu se omora după desert. — Păi, vezi... ce sunt trăsnelile astea? Nu știi ce să mai născocești, să te distrezi, să-ți mai treacă plictiseala. Ai dreptate, doctore. De fapt, pentru altceva am venit. — Aha, deci tot ai venit pentru ceva. Da, n-am putut spune de la început, să nu te irite. Am venit să-ți pun o întrebare și să-ți ofer o consultație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
chiar așa să vorbiți de noi. Am întâlnit eu aici oameni care... — Spoială, domnule, spoială. Învață doar din conversație, nea Mitică. Ciupesc de ici-colo, lustru, atât! Limba dată la polizor, atât, crede-mă. Numai provincia! Acolo e măreția. Acolo, în plictiseală, în mocneală. Acolo-i adevărul, domnule Ostap Bender, acolo, să știi. Ai fost dumneata în capitala unui județ de munte, în zilele noastre? Șoferul se crispă pe volan, reuși să depășeascăbasculanta uriașă din față, trase o înjurătură de plăcere. — Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Nu văd pe nimeni, dom’le. Cine să-mi facă semn? N-am pe nimeni cunoscut p’aici. Era adineauri o doamnă la coada aialantă, da’ a plecat. N-o mai văd.“ „Mă gândeam și eu... Ce să faci în plictiseala asta. Te mai interesezi de una, de alta“, se scuză cel din față. Irimia îi spusese direct. „Îți dă atelieru pentru că am eu nevoie de el, înțelegi? Nu mai am unde să fut. Garsoniera de pe Hambarului mi-au confiscat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
schimonosească din cauza îngrijorării - și sunt sigură că expresia mea e responsabilă de asta. Trebuie să dreg cumva lucrurile. —Douăzeci de kilometri! exclam detașată. E dat naibii! Cum poate cineva să reziste atât?! Eu mă plictisesc după câteva sute de metri! — Plictiseala nu e prima mea grijă, răspunde Matt. Eu mi-aș face probleme în legătură cu un atac de cord. Patrick m-a bătut întotdeauna la cap să merg cu el la sală, dar nu m-am lăsat păcălit. Aș vrea ca Matt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]