2,652 matches
-
my breath away...// Înveșmîntat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul... (După-amiaza de duminică). Așadar antidotul Nimicului este însuși limbajul imagistic care-l descrie, dezamorsîndu-l, absorbindu-l precum un burete. Deplețiunea morală se compensează datorită plinului formal devenit substanță reprezentativă. În așa măsură încît pînă și motivul ezoteric e relativizat, compromis prin distorsiunea sa calofilă, prin infestarea (însămînțarea?) lucrurilor cu verbul poeticesc: "Șterge mai întîi, cu palma,/ praful stelar stîrnit de Taur,/ unghia taie în cretă
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
Vine și trece. Când sunt obosit, simt că se întâmplă ceva, că trec printr-o experiență. Experiența, decisivă, a golului de sens. După aceea se adună energie, cât de cât, urc treptele până la parter, deschid fereastra și reîncep să ciripesc. Plinul gol ia locul golului plin. Să-l aperi pe om de el însuși este greu. Aproape că nici nu poți. Nuanțele limbii. Brigada antiteroristă. Nu cred că e corect. Asta înseamnă că brigada nu e teroristă, ba chiar că e
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/5121_a_6446]
-
cîndva, în alte vremuri. Țepeneag a avut o ieșire benefică din literatura română, pentru că, iată, avem în față un roman, Maramureș, care poate fi citit și comentat fără a decoda vechi reflexe "esopice". Țepeneag se arată neașteptat de vioi, de plin de viață, atunci cînd vine vorba de ficțiune de dimensiuni mari (sau chiar foarte mari - Maramureș face parte dintr-o trilogie, poate chiar tetralogie, dacă ar fi să dăm crezare autorului-narator). Sînt mai multe planuri narative care curg în paralel
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Este și unul din minusurile acestor romane - deconspirarea rapidă a rețetei. Rețeta străvezie este, pentru un cititor cu experiență, echivalentă cu dezvăluirea evoluției subiectului într-un roman polițist de duzină. Discursul nu mai produce surprize. Defect care este însă din plin compensat de fluxul tematic: România, românii și Europa în ultimul deceniu. Exilul apare descris într-o lumină foarte autentică. în Hotel Europa, rutina zilnică a unui cuplu este cutremurată de evenimentele din '89 din România. Ochiul naratorului este cinic nu
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
către transportator. Eventualele neconcordante vor fi rezolvate de comun acord. b) Pentru transport pe calea ferată la stația de destinație: ... 1. Recepția cantitativa a țițeiului și a gazolinei ce se transporta pe calea ferată se face prin cântărirea vagoanelor-cisternă la plin și la gol pe cantare pod bascula în prezența expeditorului și transportatorului. 2. Recepția calitativa a țițeiului și gazolinei se face de către expeditor prin recoltarea probelor din vagoanele-cisternă sosite în rampă de descărcare. 3. După efectuarea analizelor de laborator atât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135407_a_136736]
-
de descărcare a cazanelor în care se trece țară reală a fiecărui vagon-cisternă și se calculează cantitatea netă de țiței sau de gazolina care s-a descărcat. La cântărire participa expeditorul și transportatorul. 9. După efectuarea operațiunilor de cântărire la plin a vagoanelor-cisternă cu țiței și gazolina și descărcarea propriu-zisă a acestora și cântărirea lor la gol, după notele de descărcare a cazanelor, se întocmește procesul-verbal de predare a țițeiului sau gazolinei, care se semnează de către expeditor și transportator. Acesta va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135407_a_136736]
-
de umor. Sora dansului, dar și a teatrului, pantomima a fost excelent reprezentată în Momentul Dan Puric. Ca și Răzvan Mazilu, și Dan Puric, în foarte bună formă și plin de vervă, a cules aplauzele pe care le merita din plin. în schimb, Momentul Valeria Seciu, o spun cu multă sfială, nu a reușit să umple golul de așteptare, presupus de apariția unuia dintre monștrii sacri ai teatrului românesc. Spectacolul, deschis, ca și în cazul primei ediții, de plăcuta prezentatoare Mihaela
Răzvan Mazilu și invitații săi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8662_a_9987]
-
cariera profesională consolidată, o viață socială pe care, de bine de rău, reușise să o înțeleagă și la ale cărei mecanisme se adaptase, limba în care crescuse și pe care o folosea în relațiile cotidiene, pentru a se azvîrli în plin necunoscut. Pe de o parte, bucuria de a fi scăpat din chingile unui sistem dispus să aneantizeze însăși condiția umană, pe de altă parte, teama de a păși într-un mediu nou, potențial ostil, departe de familie, de prieteni și
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
Astfel încât, în momentul în care Livia află că Ovidiu o corupsese și pe Iulia minor, fiica împăratului, încurcând-o cu nobilul Silanus, sfidând legea romană, răzbunarea pătimașei femei nu întârzie. Ea aruncă trăznetul răzbunării, de la înălțimea ei, lovindu-l în plin și pe poetul libertin. Era vorba de un scandal imperial, la care ar fi contribuit și Ovidiu, ca ,,martor" sau complice... Poetul susține că doar a văzut ceea ce nu s-ar fi cuvenit să vadă; ca din întâmplare... Cât trăiește
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
bravo, îi mulțumi aceasta, mi-am îndeplinit comisionul. Madam Angela Valsamaky-Farfara, circulând în lume bună, adesea scăpătată, făcea astfel de mici operații de samsar, scuzabile prin cele mai bune intenții, deși trăgea și un profit. Prin mijlocirea ei și cu ajutorul plinului de blândețe Saferian, se evita penibila ofertă pe piața comercială. Într-un mic schimb de vorbe glumețe se rezolva o problemă dificilă. - Mi-i dai acum? mai întrebă madam Farfara, evitîndtrivialul cuvânt "bani". - Îndată. Și Saferian vîrî mâna în sertar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să afle de felonia lui Ioanide (după gândul lui intim) și cea dintâi reacție când i se comunică de către amicii malițioși fu că se acoperi de o paloare mortală și-și mușcă mustața cu o violență neobișnuită pentru temperamentul lui plin de decor. El nu văzu aci dezerțiunea Ioanei, ci o jignire personală, o insultă premeditată din partea lui Ioanide, lucru ce ar fi putut într-adevăr să fie interpretat astfel, pe bună dreptate, dacă arhitectul, cu totul abstras, s-ar fi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scandaloase. De exemplu, zicea: Dacă reușita depinde de votul meu, îl retrag", sau "Votez alături de majoritate, la sfîrșit". Sau se abținea. O dată a cerut voie să meargă până la closet și a fugit. - Ăștia sunt oamenii, constată pesimist Conțescu cătreGonzalv cel plin de sudori reci. Mai era și altă greutate după Conțescu: adunarea laolaltă a numărului suficient de profesori. De obicei, aceștia cereau informații, spionau, aveau pretenția să li se comunice exact ordinea de zi, iar dacă într-adevăr li se împărtășea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mea-n fața orbilor. Când eram mic, îmi imaginam că ei toți trăiesc în mlaștina aceea, ca niște mormoloci siniștri, ca niște amfibii care și-ar proiecta imaginea stângace și prudentă, cu gâtul țeapăn, pe un mal al lumilor, cel plin de soare și multicolor, dar în interior, în noaptea de sub piele, ar proiecta tentacule și bizare organe de simț prin care-ar comunica, tăcuți ca peștii abisali, cu alte lumi, ale fricii, poate, și ale depresiunii. Ei știau cum este
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Mai ciocniră cănițele de țuică, mai sparseră niște nuci... Peste ani, Mir-cișor avea să urce și el în pod, pe scara din tindă, ca să privească de aproape căpriorii negri ai acoperișului și ciudatele compartimente ale podelei podului, din care unul plin de nuci zornăitoare. Din luminator cobora un pilon oblic, de lumină de zi, pe când tot restul era ca smoala. Într-un colț, între niște grinzi proptitoare, strălucea mereu o mare roată de păianjen cu insecta grasă chiar în centru, încremenită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
a cărui cușcă verticală era-ncolăcită moale de scara-n spirală a blocului. Cabina grea ca un seif făcea să se zguduie toată clădirea când cobora grandios și irepresibil, mai lent ca un melc, ghsînd de-a lungul șinelor unse din plin cu vaselină cafenie. Trecea mai bine de un minut până apăreau mațele îndoite, negre ca păcura, de sub cabină, ce dispăreau și ele în groapa de sub nivelul parterului, ca să lase, mărețe ca o Bunavestire, să se arate în sfârșit ferestrele de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ce venea, cu un cojoc pe umeri, pe poteca dinspre sat. Flăcăului nu-i veni să-și creadă ochilor: fata pe care-o știa de copilă, cu care jucase de-atîtea ori "Talion, fecior de domn" și mijoarca, ardea acum în plin soare-nghețat, doar în cămășuță de culcare și-n picioarele goale, în crângul de copaci negri ca zmoala ce-și aruncau nuielele-n cer. Nu-i zărea încă aripile, dar îl mișcă buchetul de flori viorii pe care-l strângea la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bilete. Acolo o văzu Mircea pentru prima oară. Stătea pe bancă, în fața casei de bilete, și fuma cu fața întoarsă-ntr-o parte. La-nceput părea o fetiță de vârsta lor, dar avea sâni de femeie și era rujată din plin. Purta o rochie complet roz, de voal, plină de paiete sclipitoare. Gene foarte grele, încărcate de rimei, își lăsau umbrele peste obrajii care nu mai erau de mult de copil. Dar nici n-ajungea cu picioarele la pământ, trebuia să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lui fusese nețărmurită de vreme ce în locul martiriului, Dumnezeu a făcut să apară o fântână strălucitoare, ale cărei ape strălucesc în noapte și taie trepte în cer. Îl vezi pe Ustin cum urcă spre Domnul Dumnezeul tău și te simți din nou plin de speranță. Îți face semn din mâini și îți arată fântâna. Privești și tu. Apele ei par să se întunece pe măsură ce sufletul lui Ustin, cuibărit până acum câteva clipe în căușul lor, se ridică la cer. Dar apa aceea nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Maria din Satul de Clone și își introdusese în loc cealaltă fiică, împărtășindu-i toate secretele Abației. Virtuțile celei de-a doua Marii nu au întîrziat să-și facă efectul și, în numai opt luni, Alambicul de Dumnezei a rodit din plin. Frații-savanți au descoperit curând ce armă redutabilă creaseră și au început să o perfecționeze. De atunci se specializaseră și aveau la dispoziție în permanență cel puțin un cuplu de Marii. Una era o târfa perfectă, iar cealaltă întruchiparea virtuții. Apoi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trimisese niciodată quinții singuri în misiuni pentru că spunea mereu că nu sunt adaptați luptei solitare. La prima vedere, o asemenea idee părea de neînțeles, dar Kasser avusese întotdeauna felul său subtil de a-și demonstra afirmațiile. Rim primise lovitura în plin și știa că bătrânul repurtase deja o primă victorie. Pașii săi iuți și egali îl purtară pe ulițele pustii ale periferiei. Spionul era conștient că din unghere întunecate era privit de ochi dușmănoși. De două ori, aproape că intră în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îndeaproape de un grup de lucrători. Bella își ridică ochii de pe notițele sale când auzi ciocănitul ușor în ușă. În prag stătea un bărbat înalt și corpolent, cu o față roșie, care trăda aprecierea lui pentru mesele îmbelșugate, stropite din plin cu vin alternian. - Amel, băiatule, ce mă bucur că te văd! Nici nu știi cât de îngrozitoare a fost călătoria, spuse bărbatul cu un glas a cărui răgușeală trăda nenumărate nopți pierdute. - E greu să oferim pe o navă de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și va rămâne pentru noi mereu, profesorul universitar Ion Gugiuman. Exemplul vieții și activității profesorului constituie pilda unei alese conștiințe puse în slujba afirmării învățământului geografic românesc, împunânduse ca un lucrător pe ogorul școlii, căreia i s-a dăruit din plin. Ne vom aminti întotdeauna, cu multă dragoste de marele profesor, mulțumindu-i mereu că a fost pentru noi un model, un ideal de afirmare a personalității noastre. Fotografia alăturată reprezintă o întâlnire plăcută între PROFESOR și fostul STUDENT, cu ocazia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în cazul medierii cât și în cazul judecății o înțelegere între părți care își fac anumite concesii reciproce. Arătam în paginile anterioare ale cărții că tranzacția este o cvasi-mediere pe care mulți mediatori și avocați o practicau înainte de aplicarea în plin a medierii propriu-zise. Desigur că și tranzacția se desfășoară în anumite condiții : a) în cazul medierii înțelegerea să se refere la o neînțelegere care privește un obiect licit; părțile să nu încerce să fraudeze legea; învoiala părților să nu fie
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
despre cel ce s-a sfărâmat, din locul căruia au crescut patru coarne; patru regi se vor ridica din neamul său, dar nu prin propria lor tărie. Și în vremea de la urmă a regatului lor, atunci când păcatele lor vor atinge plinul, se va ridica un rege nerușinat la chip și isteț în a cunoaște ghiciturile. Și puterea lui (...)va nimici pe cei tari și poporul sfânt” . în variata sârbească a Alexandriei, “edinorog cozl”, reprezentând pe Alexandru va junghia pe berbecele cel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
nu mai simt aroma bucatelor Maiei, totul parcă-i fad, cauciucat. În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]