4,286 matches
-
MTR) din București. 26 Septembrie - a avut loc întâlnirea spirituală și seara duhovnicească cu tema: "Despre tinerii de azi și relația lor cu familia creștină contemporană în fața provocărilor lumii actuale", invitat de onoare fiind Părintele Nicolae Tănase de la Parohia Valea Plopului, județul Prahova. 10 Octombrie - a avut loc întâlnirea spirituală și seara duhovnicească cu tema: "Biserica și destinul neamului nostru românesc în context actual", invitat de onoare fiind Părintele Protoiereu Gheorghe Colțea - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din localitatea Moeciu de Jos
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/378696_a_380025]
-
chiar și atunci când vara Se oglindește-n mine și-n noaptea fără glas, Cu ruginiul frunzei mă-mbrac atunci când seara Îmi mai așterne stele pe drumul ce-am rămas Mai singură c-o toamnă, ce-și cerne fără teamă Pe lângă plopi amarnici uitați în vers de dor O lacrimă de sânge... Prin tine dă să geamă Dar nu te mai găsește și crezi că mi-e ușor Să tot adun din tine o clipă de lumină (Te-am așteptat la poale
DECOR BANAL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377745_a_379074]
-
seară duhovnicească, intitulată „Despre demnitate, curaj, martiriu și libertate, pornind de la exemplul mucenicesc al întemnițaților politici” 08 Martie - organizarea campaniei umanitare cu titlul „un mărțișor din suflet, dăruit unui suflet” și deplasarea uni grup din cadrul parohiei noastre la Parohia Valea Plopului și la tabăra de copii de la Valea Screzii, județul Prahova, unde ne-am întâlnit cu copii și angajații taberei precum și cu Părintele Nicolae Tănase. 10 Martie - seară duhovnicească, intitulată „seară duhovnicească, intitulată „Rolul Sfintei Liturghii în viața spirituală a creștinului
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE ŞI ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE, PRECUM ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE DE CĂTRE, ÎN CADRUL ŞI LA NIVELUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/377754_a_379083]
-
strada...în curte, Ce de năzbâtii făceam,o Doamne! Cu inocentă și rele și bune. Și cea cu părul bălai și ochi de mărgean Mi-apare în minte că întâiași dată. În rochia ei de școlărită,de la ore chiuleam, Pe sub plopi și castani,fără să știm,hoinăream. Mă așez pe o bancă în parc,lăcrimând uitându-mă în apropiere, Trece ceva,ca o părere,purtandu-si bereta în vânt. Și iarăși gândul mi-o ia razna în depărtări M-i se
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce scorburile din fagi și stejari sunt ocupate în special de Nyctalus noctula. Deși multe specii de lilieci frecventează aceste adăposturi în anumite faze ale ciclului lor biologic, cu precădere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
exercită asupra omului acea apăsare ce se cheamă jale"28: "Din colți de stânci despre apus se ridica o monastire veche înconjurată de muri, asemenea unei cetăți, și de după muri vedeai pe ici, pe colea, câte-un vârf verde de plopi ori de castan. Acoperemintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și formau state, de procesii lungi de gâze roșii, care se soreau cu nespusă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din recuzita alchimiștilor, plumbul pare a exprima cel mai bine alcătuirea apelor ochiului: "mare moartă / cu-ape de plumb". El are luciul gheții și al morții din imaginile cunoscute: "Și te privesc nepăsător / c-un rece ochi de mort" (Pe lângă plopii fără soț), sau: "O, geniul meu, mi-e frig l-a ta privire" ( Fata în grădina de aur), imagini care pregătesc viziunea șocantă (Svetlana Paleologu-Matta) a "mortului frumos cu ochii vii". Ioana Em. Petrescu nu insistă asupra acestui sens a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu pot evita (cum s-ar putea!) omniprezența păsăroiului-emblemă, coțofănoiului care zboară cînd de la stînga la dreapta, cînd mai mult invers, în toate-pînzele-sus ale culturnicului pictor. Așa cum zbura, la fel de bine mersi, și pe deasupra "Casei memoriale din Scornicești". Asta, cînd făcea plopul pere și richita micșunele. 6 noiembrie Circul lumii! Dacă n-ar fi fost și tragic în multe privințe. Și a fost. Un fapt: în februarie 1960, secția de pictură a Uniunii Artiștilor Plastici, avînd deja pregătit un referat despre tematica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-al pustiului. Rîvna celor doi muzeografi emeriți a determinat raiul Hermeziului să redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și veți da acolo peste o casă-muzeu de vis, în mijlocul unei curți în care mai străjuie trunchiul halucinant al unui plop secular, cub coroana căruia adăstau, cîndva, prietenii Alecsandri, Kogălniceanu, domnitorul Sturdza, Ralet, Carp, actorii Millo și Luchian, cîți alții. Mergeți, la primăvară, la Hermeziu! Vă așteaptă și-o șaretă. Cu-n cal. E cert că, în momentul de față, avînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fișele de lucru. După rezolvarea sarcinilor de pe fișa de lucru, fiecare grupă numește un reprezentant care prezintă modul de rezolvare colegilor. Grupa nr. 1 Completați cu nume de însușiri întâlnite în poezia lui T. Arghezi: Stupul este păzit de trei plopi ......... A căzut iarna ......... Stupul are felii de miere ......... Grupa nr. 2 Scrieți corect însușirile din paranteze: „În păduri trăsnesc stejarii! E un ger (amară), (cumplită)! Stelele par (înghețat), cerul pare (oțelite), Iar zăpada (cristalin) pe câmpii (strălucitori) ...” (Vasile Alecsandri, Miezul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
din Laval? În orașul Botoșani există arbori seculari ocrotiți, declarați monumente ale naturii; aceștia aparțin speciilor: Querqus robur (stejar); Paulownia tomentosa (arborele prințesei); Tilia cordata (tei); Fagus sylvatica var. atropupurea (fagul roșu); Pinus strobus (pin); Magnolia liliiflora (magnolie); Populus alba (plop)? 2.3. „Zonele umede - caracteristici și importanță” Ziua Mondială a Zonelor Umede Argument. În anul 1971, sub egida UNESCO, a fost semnată Convenția de la Ramsar (Irană, asupra zonelor umede de importanță internațională. Aceasta a stabilit data de 2 februarie ca
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
și de sine, de orice „casă”, călători prin timp și spații, „înviații”, dar și „nemuritorii” nu au identitate, nume, obârșii, pentru că au murit o dată și, înviind, și-au pierdut identitatea primă. Înstrăinarea de tot îi transformă în veșnici peregrini. Rotonda plopilor aprinși (1983), una dintre cele mai frumoase cărți de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca, Marin Preda
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
cu măști. Du-te vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată iarăș singur”, ST, 1980, 5; D. Micu, La „rădăcini”, RL, 1981, 14; G. Muntean, Valorificarea modernă a etnosului, RL, 1982, 22; Paleologu, Alchimia, 112-120; Diaconescu, Dramaturgi, 1983, 251-256; Mihai Ungheanu, Valeriu Anania, „Rotonda plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului apter
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
oți mai juca,/ Florile n-oți mai purta./ Copiliță cu părinți,/ La ce focu te măriți?/ Că mila de la părinți/ Anevoie ai s-o uiți./ Că mila de la străini,/ Ca gardu’ de mărăcini/ Și mila de la bărbat/ Ca frunza de plop uscat./ Când gândești că te umbrește,/ Tot mai rău te dogorește./ Când gândești că trăiești bine,/ Atunci e vai de tine./... / Bate vântu’ de prin munți/ Adă-mi dor de la părinți./ Bate vântu’ de prin flori/ Adă-mi dor de la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor foști deținuți politici (între ei, pentru prima oară în presa din țară, Ion Ioanid) la „Tomis”, „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Familia”, „22”, „Arca”, „Observator” (München), „Vatra”. În volum, debutează cu două texte (Corespondent de război și Dinspre drumul cu plopi) în antologia de proză contemporană a revistei „Tomis”, Vânzătorul de enigme (1993), debutul personal propriu-zis constituindu-l romanul nonfictiv Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist. 29 august - 1 septembrie 1952 (1995); Asociația Internațională a Scriitorilor și
DOINA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286814_a_288143]
-
în plan moral și în plan social a lui C. Poetul experimentează o viziune asupra vieții, trăiește o anume dimensiune mioritică, pentru abordarea căreia se pregătește îndelung spre regăsirea liniștii inițiale și a reintrării în mit: „Mire mort, mire pierdut/ Plop cu frunze tremurate/ Plai și câmpuri nearate/ Iarăși ziuă s-a făcut.” „Plângerea” sa este de fapt o „mirungere” (în înțeles voiculescian) cu ideea de îndumnezeire. Ca și în eposul popular, C. transpune o hierofanie, o nuntire cosmică, o trasmigrare
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
director al Editurii Lumina (1966-1979). Debutează în 1952, publicând poezii, nuvele, piese într-un act, povestiri pentru copii. A semnat și câteva piese de teatru, circumscrise unor probleme de etică din lumea oamenilor de artă: Idolul (1975) și Lasă-i plopului măcar o frunză (1984), precum și scenariul de film Joaca de-a moartea. Cartea Spulber (1961) e romanul unui singur personaj, a cărui experiență conturează un destin uman în devenire. D. manifestă interes pentru cazurile de conștiință dificile, preferând să descifreze
DAMIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286669_a_287998]
-
proces politic, C. părăsește țara în 1959, stabilindu-se la Paris. Proza lui C. este o rescriere plină de umor, miniaturală, a unor fabule sau chiar a cărții lui Cervantes. Exercițiile sale, fine portrete lucrate în manieră arcimboldiană, figurează obiecte (Plopul, Pianul, Bradul), mici meseriași din târgușorul de odinioară (Cismarul, Croitorul, Coșarul, Brutarul, Tinichigiul) ș.a. Discursul reinterpretează sensurile limbajului comun, transformându-l într-un soi de comentariu deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
Sivetidis, Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Florența Albu); Patru prozatori americani, București, 1989 (în colaborare cu Adina Mavrodin); Vasili Ardamatski, Porțile, București, 1989 (în colaborare cu Nina Antonescu); Gaston Leroux, Secretul marelui Loustalot, București, 1992; Consiglio Milantoni, Noaptea plopilor. Și dacă Dumnezeu nu există, București, 1993; Emmanuel Roblès, Iarba ruinelor, București, 1994; Norman Mailer, Strigoiul lui Harlot, București, 1995; Libby Purves, Cum să nu fii o mamă perfectă, București, 1996; Cele mai frumoase 22 de povestiri. Literatură americană clasică
BATALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285671_a_287000]
-
pară de ciudat, mulțumită bețivului local Gavrilici am putut noi să pătrundem înțelesul acelui altundeva neobișnuit pe care-l purta în ea bunica. Acesta era un om la care te temeai până și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte. Un om care-i sfida pe milițieni blocând circulația de pe strada principală cu zigzagul capricios al mersului său, un om care tuna și fulgera împotriva autorităților și care, prin înjurăturile lui răsunătoare, făcea să zăngăne geamurile și mătura
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lungilor noastre seri de vară din balcon, chipul acela de piatră cu zâmbetul lui obosit și ochii galeși ne privea printre ghivecele cu flori și parcă asculta istorisirile Charlottei. De cealaltă parte a curții umbrite de frunzișul teilor și al plopilor se înălța o casă mare de lemn cu două etaje, înnegrită de timp, cu ferestre mici, întunecate și bănuitoare. Pe asta și pe semenele ei voia guvernatorul să le înlăture cu limpezimea grațioasă a stilului modern. În clădirea aceea, veche
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la fereastra deschisă, fața lată a „scandalagiului”. Capul lui parcă ieșea din pământ. Dar în clipele acelea de contemplație, Gavrilici stătea întotdeauna liniștit. Își dădea capul pe spate, ca și cum ar fi vrut să vadă cerul și strălucirea asfințitului printre crengile plopilor... Într-o zi, ajungând până-n podul acelei mari izbe negre, sub acoperișul încălzit de soare, am împins oblonul greu al luminatorului. În zare, un incendiu înspăimântător încingea stepa, iar fumul avea să eclipseze în curând soarele... În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
apropie, dar lupta se dădea aproape jos, la pământ - ar fi trebuit să te târăști ca să te opui. Milițienii alergau deja încolo, fluierând strident. Spectatorii s-au dezmeticit. Unii s-au grăbit să plece. Alții s-au retras la umbra plopilor ca să vadă sfârșitul luptei. Charlotte a zărit o femeie care, aplecându-se, scotea un samovar din grămada de trupuri și repeta cu o voce plânsă: „Lioșa! Doar mi-ai promis că nu mai vii pe-aici! Mi-ai promis!” și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
singură, mergând pe străzile întunecoase din Saranza îngropată sub zăpadă... A doua zi, am văzut-o pe bunica vorbind cu Gavrilici, bețivul și scandalagiul din curtea noastră. Banca băbuțelor era goală - probabil le alungase apariția lui. Copiii se ascundeau pe după plopi. Locatarii, la ferestre, urmăreau cu interes scena: franțuzoaica asta ciudată, care îndrăznea să se apropie de monstru. Iarăși m-am gândit la singurătatea bunicii. Am simțit înțepături mărunte în pleoape. „Asta-i viața ei. Curtea asta, bețivanul ăsta de Gavrilici
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]