3,630 matches
-
1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi Dacă N1 este un substantiv, cu sau fără sens partitiv intrinsec, acordul are aceleași caracteristici pe care le-am discutat mai sus, în legătură cu sintagmele cu o parte. Dacă N2 este un substantiv la plural, e preferat acordul la plural. Uneori, acordul la singular este inacceptabil: (39) a. Majoritatea elevilor ??a plecat / au plecat în excursie. b. Restul elevilor *a rămas / au rămas acasă. c. O jumătate dintre elevi *a plecat / au plecat în excursie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Cuantificatorii partitivi Dacă N1 este un substantiv, cu sau fără sens partitiv intrinsec, acordul are aceleași caracteristici pe care le-am discutat mai sus, în legătură cu sintagmele cu o parte. Dacă N2 este un substantiv la plural, e preferat acordul la plural. Uneori, acordul la singular este inacceptabil: (39) a. Majoritatea elevilor ??a plecat / au plecat în excursie. b. Restul elevilor *a rămas / au rămas acasă. c. O jumătate dintre elevi *a plecat / au plecat în excursie. d. O treime dintre elevi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sensul lui vreunul, acordul se poate face și cu N2: (42) și nimeni nu credea că unul dintre noi am putea avea un secret (comp. cu (43)). (ii) Vreunul În contextele cu vreunul este posibil și acordul la persoana I, plural (dar acordul standard, preferat, este la persoana a III-a, singular). Exemplele de mai jos sunt atestate: (43) a. ...și nimeni nu credea că vreunul dintre noi am putea avea un secret (www.scribd.com) b. ...credeți că vreunul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Băsescu, să vedeți dacă vreunul dintre dânșii recunosc acest lucru. (D. Rușanu, Realitatea TV, 2008) Cuantificatorul vreunul presupune mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii) Niciunul Conform normei gramaticale, acordul trebuie să se facă la persoana a III-a, singular. Acest acord ar corespunde interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular. Acest acord ar corespunde interpretării cuantificatorului niciunul drept subiect: (44) a. Niciunul dintre studenți nu a promovat la nivelul "foarte avansat". b. Niciunul dintre noi nu a votat pentru acceptarea propunerii de lege. Vorbitorii fac însă și acordul la plural (exemplele de mai jos sunt atestate): (45) a. Nu-mi plac niciunul din cei zece. (M. Tatulici, Realitatea TV, 2007) b. De ce nu sunt acuzați niciunul din cei ce au ieșit din unitatea de ascultare? (http://miscarea.net) c. Niciunul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
4 arbitri nu au văzut că a fost gol și l-au anulat. (http://baratki.weblog.ro) e. Inițial au mai fost și excepții, aventuri de vacanță în care niciunul din noi nu eram implicați... (http://alexbrie.net) Acordul la plural este analizat uneori ca un acord prin atracție care se întâlnește în limbajul neîngrijit (vezi Nedelcu, 2009). Însă acordul la plural se întâlnește și în propoziții cu topica predicat - subiect (vezi (45)a, b), unde nu poate fi vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost și excepții, aventuri de vacanță în care niciunul din noi nu eram implicați... (http://alexbrie.net) Acordul la plural este analizat uneori ca un acord prin atracție care se întâlnește în limbajul neîngrijit (vezi Nedelcu, 2009). Însă acordul la plural se întâlnește și în propoziții cu topica predicat - subiect (vezi (45)a, b), unde nu poate fi vorba de acord prin atracție, deoarece cuantificatorul singular niciunul este mai apropiat de verbul-predicat. Prin urmare, explicațiile semantice sunt mai adecvate, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au venit. b. Toți studenții nu au venit. Cu alte cuvinte, (46)a se referă la mai mulți studenți, nu la unul singur. Predicatul nu a venit se aplică mai multor entități (tuturor studenților denotați de GD studenți). Acordul la plural are astfel o motivație semantică ("sunt mai mulți studenți care nu au venit"). Acordul la plural este posibil și în absența lui N2 plural, dacă acesta este subînțeles sau recuperat anaforic, din context: (48) a. Studenții au dat astăzi examen
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai mulți studenți, nu la unul singur. Predicatul nu a venit se aplică mai multor entități (tuturor studenților denotați de GD studenți). Acordul la plural are astfel o motivație semantică ("sunt mai mulți studenți care nu au venit"). Acordul la plural este posibil și în absența lui N2 plural, dacă acesta este subînțeles sau recuperat anaforic, din context: (48) a. Studenții au dat astăzi examen. Niciunul nu au promovat. b. Îs mândru și fălos că a reușit să arate timișorenilor partea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dintre noi nu am venit. = "Noi nu am venit (niciunul)". b. Niciunul dintre voi nu sunteți vinovați. = "Voi nu sunteți vinovați niciunul". (iv) Oricare Alături de acordul la persoana a III-a singular, în limba vorbită se întâlnește și acordul la plural. Acesta are o bază semantică: predicatul se aplică întregului ansamblu de entități denotate de sintagma partitivă, nu doar uneia singure. Oricare subliniază lectura distributivă a predicatului: (50) a. Oricare dintre ei au responsabilități diferite, de aceea comparații corecte se fac
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
între două tipuri semantice de oricare: unul inclusiv și celălalt exclusiv. Când este utilizat oricare inclusiv, predicatul se aplică în mod cumulativ tuturor entităților denotate de sintagma partitivă, ca în exemplele de mai sus. Acest tip semantic permite acordul la plural. Propozițiile din (50) sunt sinonime cu propozițiile cu cuantificatorul universal tot din (51): (51) a. Toți au responsabilități diferite. (cf. Oricare dintre ei au responsabilități diferite.) b. Toți au făcut greșeli. (cf. Oricare dintre ei au făcut greșeli.) Când este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
responsabilități diferite. (cf. Oricare dintre ei au responsabilități diferite.) b. Toți au făcut greșeli. (cf. Oricare dintre ei au făcut greșeli.) Când este utilizat oricare exclusiv, predicatul se aplică doar uneia dintre entitățile denotate de sintagma partitivă, iar acordul la plural este mai puțin acceptabil: (52) Oricare dintre candidați poate ajunge / *pot ajunge președinte. (v) Fiecare În propozițiile cu fiecare acordul se face la persoana a III-a singular, în limba literară. În limbajul colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai puțin acceptabil: (52) Oricare dintre candidați poate ajunge / *pot ajunge președinte. (v) Fiecare În propozițiile cu fiecare acordul se face la persoana a III-a singular, în limba literară. În limbajul colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord la plural: (53) a. Fiecare dintre noi avem un destin și eu cred că fiecare se adaptează idealului pentru care a fost creat. (www.phoenixmission.org) b. Întâmplări stranii pe care le-am trăit fiecare dintre noi (www.kudika.ro) c. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poveste în spate. (www.bestpromotionals.ro) Propozițiile cu fiecare + din + N2 plural sunt sinonime cu propozițiile cu tot: (54) Fiecare dintre studenții din grupa 3 au primit nota 10. = "Toți studenții din grupa 3 au primit nota 10" Acordul la plural este semantic: predicatul se aplică unui ansamblu de indivizi, nu doar unuia singur. Prezența cuantificatorului fiecare subliniază lectura distributivă a predicatului, faptul că fiecare dintre entitățile denotate de sintagma partitivă verifică valoarea de adevăr a propoziției. Dacă pronumele cuantificator fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
faptul că fiecare dintre entitățile denotate de sintagma partitivă verifică valoarea de adevăr a propoziției. Dacă pronumele cuantificator fiecare se combină cu un nominal la singular, chiar dacă din context reiese faptul că este vorba de mai multe entități, acordul la plural nu este posibil: (55) a. La examen s-au prezentat o sută de studenți. Fiecare student a avut / *au avut un subiect scris și unul oral. - spre deosebire de: b. Fiecare dintre studenți a avut / au avut un subiect scris și unul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
55) a. La examen s-au prezentat o sută de studenți. Fiecare student a avut / *au avut un subiect scris și unul oral. - spre deosebire de: b. Fiecare dintre studenți a avut / au avut un subiect scris și unul oral. (acordul la plural este colocvial) În enunțul (55)b acordul la plural este posibil deoarece substantivul din sintagma partitivă este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de studenți. Fiecare student a avut / *au avut un subiect scris și unul oral. - spre deosebire de: b. Fiecare dintre studenți a avut / au avut un subiect scris și unul oral. (acordul la plural este colocvial) În enunțul (55)b acordul la plural este posibil deoarece substantivul din sintagma partitivă este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în context). (vi) Care Pronumele interogativ care acceptă atât acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
scris și unul oral. - spre deosebire de: b. Fiecare dintre studenți a avut / au avut un subiect scris și unul oral. (acordul la plural este colocvial) În enunțul (55)b acordul la plural este posibil deoarece substantivul din sintagma partitivă este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în context). (vi) Care Pronumele interogativ care acceptă atât acordul la singular, cât și pe cel la plural, în funcție de sens
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un subiect scris și unul oral. (acordul la plural este colocvial) În enunțul (55)b acordul la plural este posibil deoarece substantivul din sintagma partitivă este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în context). (vi) Care Pronumele interogativ care acceptă atât acordul la singular, cât și pe cel la plural, în funcție de sens. Acordul se asociază neechivoc cu interpretarea "o entitate" implicată / "mai multe entități" implicate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în context). (vi) Care Pronumele interogativ care acceptă atât acordul la singular, cât și pe cel la plural, în funcție de sens. Acordul se asociază neechivoc cu interpretarea "o entitate" implicată / "mai multe entități" implicate în evenimentul desemnat de verbul-predicat: (56) a. Care dintre studenți au predat referatul? - premisa este că sunt mai mulți studenți care au predat referatul b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o entitate" implicată / "mai multe entități" implicate în evenimentul desemnat de verbul-predicat: (56) a. Care dintre studenți au predat referatul? - premisa este că sunt mai mulți studenți care au predat referatul b. Care dintre candidați va ieși / *vor ieși președinte? - pluralul este blocat din motive semantice, o singură persoană poate fi președinte 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat Nominalul cuantificat (N2) din sintagma partitivă poate fi substantiv (singular sau plural) ori pronume. Dacă N2 este un pronume personal de persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singură persoană poate fi președinte 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat Nominalul cuantificat (N2) din sintagma partitivă poate fi substantiv (singular sau plural) ori pronume. Dacă N2 este un pronume personal de persoana I sau a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
personal de persoana I sau a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă locutorul sau interlocutorul nu este inclus, acordul se face la persoana a III-a plural, ca în (58). Acordul la singular, cu N1 o parte, este exclus (vezi (59)): (57) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a II-a, la plural, acordul în persoană al verbului poate să reflecte distincția inclusiv vs non-inclusiv. Dacă locutorul sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă locutorul sau interlocutorul nu este inclus, acordul se face la persoana a III-a plural, ca în (58). Acordul la singular, cu N1 o parte, este exclus (vezi (59)): (57) a. O parte din noi am
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau interlocutorul este inclus în setul denotat de sintagma partitivă, acordul se face la persoana I plural, respectiv a II-a plural, ca în (57). Dacă locutorul sau interlocutorul nu este inclus, acordul se face la persoana a III-a plural, ca în (58). Acordul la singular, cu N1 o parte, este exclus (vezi (59)): (57) a. O parte din noi am venit. b. O parte din voi ați venit. (58) a. O parte din noi au venit. b. O parte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]