2,904 matches
-
este puțină, apele de suprafață se scurg prin fisuri în subteran) și ca izbuc, când apa este multă și debușează pe orificiul fostului ponor, la suprafață, sub formă de izvor. La noi sunt cunoscute estavelele Ponoare (Podișul Mehedinți) și Țarina (Podișul Vașcăului). c)Izvoarele permanente sunt legate de zona de profunzime. În cadrul lor se disting: - izvoarele voclusiene sunt ascendente și cu debit bogat, ca Vaucluse din Franța, ce generează râul Sorg; - izvoare submarine, alimentate din râuri ce pornesc din regiunile muntoase
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
organisme fluviatile a căror apă dispare în ponoare (unele polii pot adăposti și lacuri). În România sunt cunoscute poliile Poiana Albă din Munții Curmăturii, Beletina din Munții Mehedinți. La contactul calcarului cu alte roci s-a format polia Zatonul din Podișul Mehedinți. Din punct de vedere genetic sunt distinse 5 tipuri principale: 4. poliile de prăbușire - care apar prin prăbușirea tavanului unor peșteri; 5. polii cu origine complexă; f)Avenele sunt niște puțuri, de diferite dimensiuni, care comunică în partea inferioară
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale și arcade. Podurile naturale (Ponoare din Podișul Mehedinți) se dezvoltă de-a lungul văilor, iar arcadele (cele din cheile Hasdatelor) apar pe fostele galerii. Endocarstul este o formă carstică de adâncime. Ajunse pe diferite căi în interiorul masivelor calcaroase, apele exercită o triplă actiune asupra rocilor carstificabile: eroziune-coroziune
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
stalagmitic sau stalgnatul. Cu timpul stalactitele și stalagmitele se unesc formând coloane. În România se cunosc peste 8000 de peșteri. Cele mai lungi peșteri din țară sunt: Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului (31.338m), urmată de Peștera Topolnița din Podișul Mehedinți (20.500m).
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cu județele Sălaj și Cluj. Aflat la aproximativ 60 de km distanță de orașul Oradea, accesul spre Beznea se face fie pe drumul european E60 (DN1), dinspre Borod, fie pe calea ferată, folosind gară din Bratca. Beznea este așezat pe podișul cu același nume și este străbătut de la Nord la Sud de Răul Beznea (lungime 9 km), afluent al Crișului Repede. Satul Beznea își trage numele din limba protoromâna și înseamnă "umbră", "genune", "codrii întunecoși". În perioada comunistă, sătul este denumit
Beznea, Bihor () [Corola-website/Science/300845_a_302174]
-
satele Orheiu Bistriței, Petriș și Satu Nou (reședința). Comună a fost reorganizata prin Legea Nr. 537 din 24 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial Nr. 707 din 27 septembrie 2002. Comună este situată la poalele munților Călimani, la contactul cu Podișul Transilvaniei, fiind mărginita la est cu Piemontul Calimanilor, la sud și sud-vest de Dealurile Șieului, la nord-vest de Dealurile Bistriței și la nord-est de Depresiunea Livezile-Bârgău. Comună Cetate se află situată din punct de vedere geografic la intersecția meridianului de
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
în acest areal geografic. Celții făceau parte din marea familie a popoarelor indo-europene. Ei au migrat masiv din nordul Europei, în Balcani in secolul al IV-lea î.d.H. În jurul anilor 335 î.d.Hr. pătrund în Câmpia Tisei și podișul Transilvaniei. De exemplu, în peștera Mișidului din Bălnaca s-au descoperit piese celtice care se păstrează la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca. În această peșteră s-a mai găsit un mormânt al unei căpetenii cu un bogat inventar arheologic de la sfârșitul
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
cea a județului Botoșani. Teritoriul comunei Suharău, privit de la punctul de belvedere „La Carpen”, dintre Comănești și Oroftiana, de pe rama înaltă nordică a Pintenului Ibănești care se continuă mult spre est, prezintă ochilor un peisaj incredibil pentru zona deluroasă a Podișului Moldovei: spre miazănoapte relieful bine împădurit coboară abrupt afundându-se într-o depresiune, alungită de la vest la est, traversată de cursul înșelător de molcom al Prutului. Pe malul drept, “al nostru”, ascunse de vegetația bogată a luncii râului se ivesc
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Moldova, România, formată din satele Dumbrăvița și Ibănești (reședința). Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru reabilitarea drumurilor locale, iluminat public, alimentare cu apă potabilă și gaz. Din punct de vedere fizico-geografic Comuna Ibănești este situată la limita dintre Podișul Sucevei și partea de NV a Câmpiei Moldovei ( Depresiunea JIjiei).Pe contactul cu Podișul Sucevei cuprinde pe majoritatea teritoriului ei partea superioară a bazinului Ibănești Din punct de vedere teritorial-administrativ cuprinde două sate:Ibanesti și Dumbrăvița.Comuna este situată în
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
sat european pentru reabilitarea drumurilor locale, iluminat public, alimentare cu apă potabilă și gaz. Din punct de vedere fizico-geografic Comuna Ibănești este situată la limita dintre Podișul Sucevei și partea de NV a Câmpiei Moldovei ( Depresiunea JIjiei).Pe contactul cu Podișul Sucevei cuprinde pe majoritatea teritoriului ei partea superioară a bazinului Ibănești Din punct de vedere teritorial-administrativ cuprinde două sate:Ibanesti și Dumbrăvița.Comuna este situată în partea de Nord-Vest a județului Botoșani,la o distanță de circa 55 km de
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvebt 300 m ( atingând 385 m în Dealul Măgura, fost Dealul Mănăstirii) și printr-o fragmentare accentuată a terenului. Cadrul geografic al comunei este favorabil dezvoltării principalelor activități economice pentru
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
o distanță de 20 km (în linie dreaptă 12 km) sud-vest de municipiul Botoșani, într-un ținut deluros cu altitudine redusă, în cea mai mare parte în jur de 300 m. Prin așezarea geografică teritoriul comunei Corni aparține în întregime Podișului Sucevei, la contactul cu Câmpia Moldovei. (fig.1) Din punct de vedere geo-mor-fo-lo-gic teritoriul comunei Corni apar-ți-ne Platformei Moldovenești, re-pre-zen-tată prin Plat-for-ma Mândreștilor-Șaua Bucecea, care aparține culmii Siretului Superior (Vintilă Mihăilescu, 1966) din extremitatea estică a Podișului Sucevei
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
întregime Podișului Sucevei, la contactul cu Câmpia Moldovei. (fig.1) Din punct de vedere geo-mor-fo-lo-gic teritoriul comunei Corni apar-ți-ne Platformei Moldovenești, re-pre-zen-tată prin Plat-for-ma Mândreștilor-Șaua Bucecea, care aparține culmii Siretului Superior (Vintilă Mihăilescu, 1966) din extremitatea estică a Podișului Sucevei, așezată în stânga râului Siret. Din punct de vedere al așezării matematice, comuna Corni se găsește la întretăierea paralelei de 47o 40' latitudine nordică și meridianul de 26o 35' longitudine estică și este delimitată de paralelele 47o 36' 37" și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
vest sud-vst teritoriul administrativ al comunei Vlădeni, la vest teritoriul administrativ al comunei Bucecea, iar la nord nord-vest teritoriul administrativ al comunei Leorda. Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
teritoriul administrativ al comunei Leorda. Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Delimitarea platourilor
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Crasnaleuca este un sat în comuna Coțușca din județul Botoșani, Moldova, România. Satul Crasnaleuca este situat în Podișul Moldovei, pe malul drept al Prutului, în partea de nord-est a actualului județ Botoșani, Moldova, România, având coordonatele geografice 48° 9’ 30” latitudine nordică și 26° 58’ longitudine estică. Localitatea Crasnaleuca se află la o distanță de 75 km de
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
alta, datorită marii lor mobilități. Ca și în cazul plantelor, fauna teritoriului acestui sat provine din toate părțile continentului, exceptând pe cele specifice zonei muntoase și pe cele marine sau din Delta Dunării. Fauna este asemănătoare cu cea din cuprinsul Podișului Moldovei. Insectele care se găsesc prin fânețe și pășuni: greierul de câmp ("Gryllus campestris"), cărăbușul de stepă ("Anoxia villosa"), cărăbușelul de aprilie ("Melolontha melolontha"), cărăbușul marmorat ("Polyphylla phulo"), fluturele coadă-de-rândunică ("Papilio machaon"), tăunul ("Tabanus autumnalis L."), calul-dracului ("Libellula quadrimaculata"). În
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
este de 194,94 ha din care 70,9 ha teren arabil, 7,2ha pășuni, 24,87 ha vii, 2,53 ha livezi, 18,36 ha drumuri și 25,90 ha construcții. Cele mai mari înălțimi le au dealurile “ La podiș”-176m și “Dealul Popii” - 179,2 m, iar cea mai mica înălțime este înregistrată în Lunca Jijiei, fiind de cca. 60 m. Satul a luat ființă în anul 1920, numele fiindu-i dat în cinstea victoriei armatelor române care au
Victoria (Hlipiceni), Botoșani () [Corola-website/Science/300930_a_302259]
-
Tudora este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Din punct de vedere geomorfic, teritoriul comunei Tudora aparține Podișului Moldovei, reprezentat prin subdiviziunea Dealul Mare și culoarul Siretului în aval de confluența râului Suceava. Comuna este formată dintr-un singur sat care îi dă și numele: Tudora (fiind o comună monocefală din acest punct de vedere). Teritoriul administrativ al
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
Cincșor, mai demult "Cincu Mic" (în dialectul săsesc "Kli-Schink, Klišink", în , în , în latină "Parvum Promontorium") este un sat în comuna Voila din județul Brașov, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la contactul Podișului Hârtibaciului cu Depresiunea Făgărașului. Biserica prezentând un turn la vest este ridicată în 1427. La jumătatea secolului al XV-lea este ridicată prima incintă și este adăugat un etaj de apărare deasupra corului. Acesta prezintă o galerie scoasă în exterior
Cincșor, Brașov () [Corola-website/Science/300936_a_302265]
-
latitudine nordică și 26039’ longitudine estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de existența celor cinci stejari seculari, supraviețuitori din Dumbrava Înaltă, prezenți și astăzi pe podișul dinspre satul Corlăteni Despre codrul din Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al lui Petru Rareș (uricul din 18
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș, Rupea este de 20 km, iar de municipiul Făgăraș, comuna Comăna se află
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
tineretul femelă de la vârsta de 6 luni la vârsta de 3 ani. Herghelia de la Sâmbăta de Jos este cea mai completă crescătorie de lipițani din lume, cu șapte din cele opt familii ale acestei rase de cai imperiali, creată în podișul Karst, la Lipizza, în 1580, de casa regală austriacă. Astăzi, cabalinele se bucură de aerul proaspăt de munte, apa limpede și atașamentul oamenilor care îi îngrijesc și pentru care herghelia este un mod de viață. Câteva dintre facilitățile care există
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
Țărăncile tricotează aproximativ 10.000 de perechi de șosete, mănuși, căciuli, pulovere sau papuci de pâslă care ajung la depozitul central din Naumburg (Germania), de unde se vând în toată țara, sau la cafeneaua internațională din Viscri. Este o așezare din podișul Transilvaniei, din apropiere de Sighișoara, locuita inițial de secui, apoi colonizată de sași in sec. XIII.. În prezent se regăsește o frumoasă biserică evanghelică, fortificată, în stilul bisericilor săsești fortificate din Transilvania. Situată între cele două șosele ce leagă Rupea
Viscri, Brașov () [Corola-website/Science/300982_a_302311]
-
septembrie 1437 împotriva turcilor, chipurile, dar și a iobagilor români. În actele încheiate la această ”Dietă”, numele de Căpâlna apare cu atributul de orășel ”Somesovaros, opidum” - probabil în tentativa de a sublinia importanța ”Dietei” și a tristului eveniment întâmplat pe podișul de la Gura Văii Căpâlnea, numit mai târziu Podul Curții. Odată cu înfrângerea răscoalei în 1438 de către cele trei națiuni unite, poporul până atunci liber al românilor este definitiv înrobit. Cu aceasta s-a terminat și rolul curții domnești de la Gura Văii
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]