2,252 matches
-
număr special al Bulletin de psychologie 371-XXXVIII, Paris. ZIPES J. 1986: Les Contes de fées et l'art de la subversion, Payot, Geneva. ZOLA E. 1880: "De la description", articol reluat în Le Roman expérimental. CUPRINS Prefață / 7 Introducere / 9 PRIMA PARTE: Poetica istorică. Descrierea de peisaj / 13 Capitolul 1 Descrierea ornamentală / 15 Capitolul 2 Descrierea expresivă / 23 Capitolul 3 Descrierea reprezentativă / 33 A. Funcția matezică / 34 B. Funcția mimezică / 43 C. Funcția semiozică / 45 1. Inserția descrierii în povestire / 46 a) Camuflarea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
C., 94, 95 WHITE, K. R., 232 WUNDT, W., 18, 23, 27, 74, 153, 218 WYNEKEN, G., 85 Z ZAHARIAN, E., 281, 294 ZIDĂROIU, C., 259, 293 ZLATE, M., 262, 291, 293 În aceeași colecție, au mai apărut: Mina-Maria Rusu, Poetica sacrului Dorin Popa, Jurnalistul Camil Petrescu Ioan Marian Țiplic Contribuții la istoria spațiului românesc în vremea migrațiilor și evul mediu timpuriu (secolele IV-XIII) Viorel Cernica, Cetatea sub blocada ideii Rodica Nagy, Sintaxa limbii române actuale Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
instituționale (mai '68 al intelectualilor textualiști, etnologi, antropologi etc.), aventura structuralistă a reunit sub o denumire nivelatoare o eterogenitate de tendințe și demersuri (de la teoria literară sau "Noua critică" practicată de Serge Doubrovsky, Roland Barthes, Jean-Pierre Richard, Charles Mauron la poetica reprezentată de Claude Bremond, Gérard Genette, Tzvetan Todorov și textualism grupul Tel Quel cu Julia Kristeva, Philippe Sollers în primul rînd). La întrebarea "Ce este structuralismul?", Roland Barthes, promotor entuziast și proteic, pendulînd între rigoarea științei limbajului și plăcerea (erotică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurii asupra tematicii, basmul fiind în opinia lui Propp o "narațiune construită pe o corectă succesiune a funcțiilor", o matrice acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea agenților, executanți ai acestor predicate. Reluînd distincția lui Aristotel din Poetica dintre personaje și acțiuni, Propp inversează relația ierarhică a acestor două instanțe constitutive ale povestirii; dacă în discursul literaturii culte personajele sînt esențiale conform postulatului esențialist-umanist al acestui tip de discurs, la Propp acțiunile devin fundamentale: "funcțiile sînt foarte puține
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și falsul erou) nu este independentă de cea a funcțiilor: "Numeroasele funcții se grupează după anumite sfere. Aceste sfere corespund personajelor care îndeplinesc funcțiile." (V. Propp, 1970: 96). Această corelare între povestirea evocată și personaj, postulată deja de Aristotel în poetica sa, va fi reluată de Ricoeur în Temps et Récit în ipoteza genezei reciproce dezvoltarea caracterului/desfășurarea istoriei narate, căci dezvoltarea unui caracter este direct proporțională cu cantitatea de fapte, întîmplări relatate. Ideea majoră a lui Propp este că funcția
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
récompensés et les méchants punis), sinteză de "mitologie, etică, știință, observație, morală" (cf. pertinentei caracterizări a lui George Călinescu). 5.8. Modelul "gramatical" al lui T. Todorov Gramatica Decameronului (Grammaire du Décameron, Mouton, La Haye, 1969, trad. rom. Paul Miclău Poetica. Gramatica Decameronu-lui, 1975, București, Univers) își propune să întemeieze o știință care nu există încă, naratologia, condusă de ipoteza metodologică a existenței unei gramatici universale (afirmate pregnant de la Protagoras la Chomsky): "Gramatica universală este deci sursa tuturor universaliilor și ea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Seuil Barthes, Roland, 1973 "Analyse textuelle d'un conte d'E. Poe", în C. Chabrol (éd) Sémiotique narrative et textuelle, Paris, Larousse Barthes, Roland, Kayser W., Booth, W.C. & Hamon, P. Poétique du récit, Paris, Seuil Borcilă, Mircea, McLain, Richard, 1981 Poetica americană, Cluj-Napoca, Dacia Branigan, Edward, 1992 Narrative Comprehension and Film, London, Routledge Bremond, Claude, 1964 "Le message narratif" in Communications 4, pp. 4-32 Bremond, Claude, 1966 "La logique des possibles narratifs" în Communications 8, p. 6-76 Bremond, Claude, 1973 "Les
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
narrative: le point de vue, Paris, Corti (trad.rom. Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, 1994, București, Univers) Marcus, Solomon (ed), 1978 La sémiotique formelle du folklore, Paris, Klincksieck Miclău, Paul, 1975 "Poetica, structuralismul și semiotica" studiu introductiv la Poetica. Gramatica Decameronului de T. Todorov, București, Univers Pavel, Thomas, 1986 L'univers de la fiction, Paris, Seuil Prince, Gerald, 1973 Grammar of Stories, Mouton, La Haye Propp, V.I., 1970 Morfologia basmului, București, Univers Rastier, François, 1973 Essais de sémiotique discoursive, Paris
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pp. 137-160 Segre, Cesare, 1986 Istorie-cultură-critică, București, Univers Todorov, Tzvetan, 1966 "Les catégories du récit littéraire" în Communications 8, pp. 125-151 Todorov, Tzvetan, 1967 Littérature et signification, Paris, Larousse Todorov, Tzvetan, 1971 Poétique de la prose, Paris, Seuil Todorov, Tzvetan, 1975 Poetica. Gramatica Decameronului, București, Univers Todorov, Tzvetan, 1991 Face à l'extręme, Paris, Seuil Tuțescu, Mariana, 1980 Le texte. De la linguistique à la littérature, București, Tipografia Universitatea din București CAPITOLUL 6 Asa Berger, Arthur, 1984 Signs in Contemporary Culture, Longman Barthes
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opus lui competență) În gramatica generativă performanța este manifestarea competenței subiectului vorbirii în cadrul activității concrete de vorbire (parole). Performanțele lingvistice sînt frazele realizate în diversele situații de comunicare. Performanței din gramatica generativă îi corespunde conceptul de vorbire din lingvistica structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structurală. POETICA 1.Termen utilizat de T.Todorov în Poétique de la prose ca sinonim pentru "știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
știința literaturii" al cărei obiect de studiu îl reprezintă investigarea constantelor narative și a regulilor de formare/transformare a textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune a semioticii care studiază relațiile dintre semne și utilizatorii lor (motivațiile locutorilor, tipurile sociale de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
textului narativ; 2. în sens tradițional poetica are drept obiect de studiu poezia; 3. în sens general, dincolo de clivajul proză/poezie, poetica desemnează ansamblul principiilor estetice (explicite sau implicite) care guvernează o creație literară (în acest sens se vorbește de poetica lui Dostoievski, Mallarmé etc.). PRAGMATICĂ Dimensiune a semioticii care studiază relațiile dintre semne și utilizatorii lor (motivațiile locutorilor, tipurile sociale de discurs, problemele enunțării). Ansamblul eterogen de cercetări actualmente considerate ca ținînd de pragmatică include două axe, înrudite de altfel
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei poezii intelectualizate, cu funcție de cunoaștere, cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
operei sale. Deși este o creație de mare concentrare lirică, poezia valorifică teme și motive specifice paradigmei romantice, prin care textul programatic cumulează și elemente de meditație filozofică. Astfel, tema principală, cea a creației și a creatorului - specifică unei ars poetica -, se cristalizează întro viziune originală, bazată pe opoziția dintre condiția umană efemeră și condiția existențială, întru eternitate, a Poetului. Relația contrastivă între oamenii comuni și omul superior se evidențiază prin procedeul antitezei, specific viziunii romantice. În primul rând, relația contrastivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica forța artei moderne de a surprinde și exprima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
principiu vital, iar oglinda fântânii, „sursa unei imaginații deschise“ - cum afirmă Gaston Bachelard în eseul Apa și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
despre lume dintrun text poetic studiat, aparținând simbolis mului: Lacustră de George Bacovia INTRODUCERE: Simbolismul Simbolismul, curent artistic cristalizat în ultimele două decenii ale veacului al XIXlea (1886, manifestul lui Jean Moréas), sa manifestat ca o reacție antiparnasiană, descinzând din poetica lui Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Simbolismul românesc, al cărui teoretician a fost Alexandru Macedonski (autorul mai multor articole programatice pu blicate în revista Literatorul, precum „Poezia viitorului“, 1892), este o mișcare literară cu trăsături originale, pregnante. Reprezentat în etapa a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
imperativul sincronizării cu modelul cultural european, modernismul înscrie literatura română sub semnul unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (condiția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“ etc.), prin înnoirea limbajelor poetice și a tiparelor de versificație. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor eroine moderne în primplanul romanului interbelic. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Virgil Mazilescu, prefață) 1. sinonime neologice: vechea - perimata, vetusta, inactuala; ademenesc - tentează, seduc. 2. Absența majusculelor în textul citat este o formă emblematică a distanțării de poetica tradițională, motivată de intenția de a înlocui vechile convenții (genul liric semnalat prin convenționala majusculă la începutul fiecărui vers, prin paginarea speci fică a textului, distribuit în versuri și strofe etc.) cu indici noi ai poeticității. Limbajul poetic este astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mușina). Repere bibliografice: Alexandru Mușina, Brașov. „Cercul literar 19”, TR, 1982, 28; Mircea Mihăieș, Turneul candidaților, O, 1988, 23; Al. Cistelecan, Poezia de mâine. Facțiunea brașoveană, VTRA, 1991, 12; Traian T. Coșovei, „Pauză de respirație”, CNT, 1993, 28-29; Al. Cistelecan, Poetica de sub Tâmpa, LCF, 1994, 9; Caius Dobrescu, Lada și omul, VTRA, 1995, 1-2; Cornel Moraru, Un maratonist al clipei, VTRA, 1995, 1-2; Traian Ștef, Noul poem bacovian, VTRA, 1995, 1-2; Iulian Boldea, Metamorfozele textului, Târgu Mureș, 1996, 38-40; Ovidiu Moceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
arghezian și pe tensiunile niciodată stinse ale acesteia - deși tinzând spre o concordia discors. Comentariul taxonomic al criticului recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit”, „prostul solemn”, tehnica „desenului complex”, a zoomorfismului și reificării, poetica abstracțiunii etc., selectând din proza lui Arghezi tot ceea ce se raliază unui stil al exagerării, diformului, iregularului, grotescului, „absolutizării detaliului” etc. Achizițiile cercetării rezervate prozei se extind, explicit și mai ales implicit, și asupra poeziei, așa încât cartea definește lumea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
mereu identificat cu o virtuozitate superficialà, cu un cult al formalismului în detrimentul sinceritàții sentimentului. Receptarea poeziei lui Horia Bàdescu la noi (Ronsetele nu fac excepție, apariția lor trece aproape neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem - Eminescu, la St. Aug. Doinaș) și citînd experimentul liric al autorului (foarte ușor de raportat la un anumit climat poetic european al ultimelor douà decenii) printr-o grilà absolut inadecvatà
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
povestirii. Trad. Sorin Pârvu. Iași: Institutul European.] Alexandrescu, Sorin. Logique du personnage. Tours: Mame. Aristotle. 1968. Poetics. In Aristotle's Poetics: A Translation and Commentary for Students of Literature. Trad. Leon Golden. Englewood Cliffs, N. J.: Prentice Hall. [Aristotel. 1965. Poetica. Trad. D.M. Pippidi, București: Editura Academiei.] Arrivé, Michel. 1973. Pour une théorie des textes poly-isotopiques. "Langages" 31: 53-63. Austin, J. L. 1962. How to Do Things with Words. New York: Oxford University Press. [Austin. 2003. Cum să faci lucruri cu vorbe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]