3,697 matches
-
apărare, construcții și Întăriri de cetăți, ridicări de mânăstiri, dăduse Învoiri comerciale, iertase prizonieri de război sau ucisese cu mâna lui boieri trădători. Sala tronului din Cetatea Sucevei nu auzise, până atunci, cereri precum acelea ale sultanului Mahomed. - Și mai poftește luminăția sa, stăpânul lumii de la deșerturile Asiei până În inima Europei, ca voievodul Ștefan să plătească haraciul cuvenit Împărăției pe trei ani Înainte și să Închine cetățile sale de la Dunăre, așa cum cu Înțelepciune a făcut voievodul Țării Românești, Laiotă Basarab. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
un vânt ușor dinspre miazăzi. Cerul era senin, iar Carul Mare se opintea, ca În fiecare noapte, să răstoarne netrebnicia lumii, aducând În locu-i liniștea și frumusețea infinită a depărtărilor. Ușa se deschise fără zgomot. Voievodul se Întoarse și Îl pofti pe căpitanul Pietro să se așeze Într-unul din jilțurile care Înconjurau masa largă, de stejar, pe care se afla un vraf de hărți. Se așeză și el, ascultând un zgomot abia perceptibil care venea de pe culoar și din curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se opriră În fața curții și descălecară. Căpitanul se ridică de la masă, coborâ fără grabă treptele cerdacului, iar vocea i se auzi spunând cu același glas cu care poruncea atacurile Apărătorilor: - Fiți bineveniți În casa noastră, signor Gianluca și prietene Pietro! Poftiți! Chiar mă gândeam să-mi mai Împrospătez puțin cunoștințele de italiană! - Iertare, căpitane, spuse Pietro, intrând În curte cu calul ținut de dârlogi, am picat chiar la ora mesei, dar venim cu știri proaspete. Și ne trimise măria sa Încoace! - Bongiorno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
să spună după acest refuz categoric. Doar Alexandru rămase gânditor. Nu știa să citească gândurile, dar reușea să-și cunoască, Încetul cu Încetul, fratele. - Iar măria sa? spuse căpitanul, fără să comenteze răspunsul fiului său. - Măria sa Îți dorește sănătate și te poftește peste o săptămână la Suceava, la marele sfat domnesc. Unde nu va mai fi vorba de războaie, ci de mănăstiri. - Mănăstiri? - Da. Măria sa cere finanțare de la boieri și răzeși pentru ridicarea unei mănăstiri la Valea Albă, loc care se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
auzea din faptele lor nelegiuite), 9. înseamnă că Domnul știe să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici, și să păstreze pe cei nelegiuiți, ca să fie pedepsiți în ziua judecății: 10. mai ales pe cei ce, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, și disprețuiesc stăpînirea. Ca niște îndrăzneți și încăpățînați ce sunt, ei nu se tem să batjocorească dregătoriile, 11. pe cînd îngerii, care sunt mai mari în tărie și putere, nu aduc înaintea Domnului nici o judecată batjocoritoare împotriva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
trei al casei, rămânând un pas în urma ei când aceasta bate la ușă. Din interior, răzbate un cântec. Elspeth îl privește cu reproș. Întâlnirea a început. Au întârziat. Se aude cum se trage zăvorul și Mabel, fiica doamnei Pereira, îi poftește înăuntru. Mama ei, enormă, palidă, înfășurată într-o rochie galbenă de mătase decolorată conduce cântul în care și-au unit glasurile participanții. Unduindu-și degetele grăsune în aer, ca un dirijor, capătă o mină acră la vederea întârziaților, poftind-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
îi poftește înăuntru. Mama ei, enormă, palidă, înfășurată într-o rochie galbenă de mătase decolorată conduce cântul în care și-au unit glasurile participanții. Unduindu-și degetele grăsune în aer, ca un dirijor, capătă o mină acră la vederea întârziaților, poftind-o pe Elspeth în cerc. Bobby se întoarce să plece, s-o aștepte afară, dar spre uimirea lui, Elspeth cere permisiunea gazdei și-i face semn să rămână. N-a mai făcut asta până acum. El își trece greutatea corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
bune, fără părtinire, nefățarnică. 18. Și roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. $4 1. De unde vin luptele și certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre? 2. Voi poftiți, și nu aveți; ucideți, pizmuiți, și nu izbutiți să căpătați; vă certați, și vă luptați; și nu aveți, pentru că nu cereți. 3. Sau cereți și nu căpătați, pentru că cereți rău, cu gînd să risipiți în plăcerile voastre. 4. Suflete preacurvare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
despre locul pe care i-l dăduse mai presus de căpeteniile și slujitorii împăratului. 12. Și a adăugat: "Eu sunt chiar singurul pe care împărăteasa Estera l-a primit împreună cu împăratul la ospățul pe care l-a făcut, și sunt poftit și pe mîine la ea cu împăratul. 13. Dar toate acestea n-au nici un preț pentru mine, cîtă vreme voi vedea pe Mardoheu, Iudeul acela, șezînd la poarta împăratului." 14. Nevastă-sa Zereș, și toți prietenii lui i-au zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
mari, puși în lanțuri veșnice, în întuneric, pe îngerii care nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința. 7. Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, care se dăduseră ca și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic. 8. Totuși, oamenii aceștia, tîrîți de visările lor, își pîngăresc la fel trupul, nesocotesc stăpînirea și batjocoresc dregătoriile. 9. Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85107_a_85894]
-
țări. Mi-am adus cîntăreți și cîntărețe, și desfătarea fiilor oamenilor: o mulțime de femei. 9. Am ajuns mare, mai mare decît toți cei ce erau înaintea mea în Ierusalim. Mi-am păstrat chiar înțelepciunea. 10. Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nici o veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. 11. Apoi, cînd m-am uitat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
al Ioa nei care făcea ca deplasarea mea, târând geamantanul, să semene cu mișcarea unui dulap pe rotile. Prietena mea ne urma intimidată. La capătul culoarului, gazda s-a oprit, a potrivit cheile în broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
închipuia că vine o curcă bă trână, plictisitoare, când colo a dat de această... minune! — Cum ți s-a părut Felix Klee? — Era un munte de om, avea 84 de ani, vesel, amu zant, de o vioiciune deosebită. M-a poftit la masă cu prie tenii care mă aduseseră la el. — Ți-a plăcut colecția? — Erau 300 de tablouri ale lui Paul Klee pe care nu le văzusem nicăieri în altă parte. Colecția cuprindea și o serie de desene extraordinare făcute
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
duhovnicească ce venea după ei; și stînca era Hristos. 5. Totuși, cei mai mulți dintre ei n-au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie. 6. Și aceste lucruri s-au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7. Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: "Poporul a șezut să mănînce și să bea; și s-au sculat să joace." 8. Să nu curvim, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
stînca era Hristos. 5. Totuși, cei mai mulți dintre ei n-au fost plăcuți lui Dumnezeu, căci au pierit în pustie. 6. Și aceste lucruri s-au întîmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. 7. Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: "Poporul a șezut să mănînce și să bea; și s-au sculat să joace." 8. Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
-și caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia. 25. Să mîncați din tot ce se vinde pe piață, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 26. Căci "al Domnului este pămîntul și tot ce cuprinde el." 27. Dacă vă poftește un necredincios la o masă, și voiți să vă duceți, să mîncați din tot ce vă pune înainte, fără să cercetați ceva din pricina cugetului. 28. Dar dacă vă spune cineva: Lucrul acesta a fost jertfit idolilor", să nu mîncați, din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
pleșuvia ca vulturul, căci ei se duc în robie departe de tine! $2 1. Vai de cei ce cugetă nelegiuirea și făuresc rele în așternutul lor; cînd se crapă de ziua o înfăptuiesc, dacă le stă în putere. 2. Dacă poftesc ogoare, pun mîna pe ele, dacă doresc case, le răpesc; asupresc pe om și casa lui, pe om și moștenirea lui. 3. De aceea, așa vorbește Domnul: "Iată, Eu am de gînd să aduc o nenorocire împotriva acestui leat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
dreptate eu, conducătorul auto. Îl văd că schimbă iar culorile, imperturbabil. Iar eu aveam treabă și simțeam cum ceva nou, o agresivitate împinsă până la limite începea să-mi turbure.: mintea. Dar nu împotriva lui, ci a celuilalt, civilul, care dispăruse. ― Poftiți actele, zise milițianul binevoitor. ― Bine, zic, dar cine era ăla? Spuneți-mi cine e! ― Nu putem! ― De ce? ― Lucrează pentru noi... ― Benevol? Iar văd că tace, confirmând. ― Adică cum, zic, și n-am dreptul să știu cine, în numele miliției, mă oprește
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
nu se atingă de mine. În jurul meu se strânseseră șapte-opt băieți cu care eram prieten și tăceau toți turburați de strania întîm-plare. Când, intră monitorul, un elev dintr-a opta, și spuse din prag că elevul cutare, adică eu, să poftească în biblioteca profesorului de geografie, care mă chema. Avea o astfel de bibliotecă specială plină cu cărți de călătorii, hărți și atlase și globuri pământești de muzeu. I-am răspuns monitorului că nu mă duc. Acesta ieși și reveni după
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o astfel de bibliotecă specială plină cu cărți de călătorii, hărți și atlase și globuri pământești de muzeu. I-am răspuns monitorului că nu mă duc. Acesta ieși și reveni după câtva timp. ― Domnul profesor, zise el, te roagă să poftești numai câteva minute. Simțind că se petrece ceva neobișnuit, m-am sculat din bancă, am ieșit pe coridor și am intrat fără să bat în ușă în mica bibliotecă geografică. Bătrânul domn mă întîmpină în picioare, dar întors în profil
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
găsit el odată, când era tânăr și foarte sărac: era angajat într-o casă de toleranță ca boy. Aducea petrecăreților băuturi și stătea și se uita la ei până la ora două noaptea; ziua era liber și putea să scrie cât poftea, având deci existența asigurată și material uman sub forma celei mai veridice panorame la care poate visa un scriitor, societatea văzută prin viciile ei, virtuțile fiind etalate în văzul lumii și nemainecesitând un efort special de a le cunoaște. Nu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și oricum, numai să fie departe de bătrânul realism. Chiar când vei fi tentat să încropești o istorie interesantă, după ce ai scris-o în mod normal, o iei și o încurci ca să se înțeleagă din ea cât mai puțin. Să poftească atunci să mai rivalizeze cineva cu noi, această presă, acest cinematograf, acest televizor... Așa e, dar întrebarea e dacă această literatură este lizibilă și nu ne face într-adevăr să căscăm de plictiseală. O altă reacție posibilă o vom găsi
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ulcică cu apă pe marginea vetrei; muia în ea lingura de lemn, tepșea mămăliga, lăsa ceaunul să se scoacă șapoi îl avînta către măsuța joasă, pe trei picioare; îndată se ivea, galbenă, o mămăligă cu fir subțire de abur. - Ia, poftiți la masă, striga ea... Să nu crezi că bietele femei nu cunosc drumurile bărbatului și nu-și au semnele lor; că ele îl spală și-l îmbracă și-i ascultă noaptea somnul. Știa ea, Marghioala, n-ai grijă! Moșneagul rîdea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cîntări binevoitor. - Semeni cu taică-tău. - ...Doream să vă caut. - Bagă de seamă, să nu fii lingușitor. - Nu mă invidiez decît pe mine... - Ia te uită! exclamă surprins Goilav. Sub părul alb ca floarea de cireș îi scînteiră ochii. Mă pofti înlăuntru. Gospodăria pictorului părea mai veche decît mahalaua de alături. Așezată pe o retezătură, povîrnișul de deasupra ei suia pînă la huciul de sub cer. Galbeni, acolo înfloriseră cornii. În fața casei cobora o livadă cu meri bătrîni, cu vișini și cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mobilele de coloarea foilor de ceapă trona, îmbrăcat în piele, un fotoliu ponosit. Mirosea a gutui. În ușă se topi un capot și, în aceeași clipă, de dincolo răsună clinchet de ceșcuțe. Un glas plăcut îl anunța pe Alecu să poftim în salonaș. Protocolar, pictorul mă invită prin deschizătura ușii. Încă nu depusesem pe tabla ceșcuța de cafea cînd, preschimbată în rochie, stăpîna casei apăru cu părul strîns în batic. Ca și cățelul de pe trotuar, zîmbea moale întinzîndu-mi dosul cu pete
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]