4,267 matches
-
și intelectuală în țară și străinătate”, „Cronica culturală”, „Scrisori bănățene”, „Oameni, curente și idei”. În sumar intră versuri de Ion Pillat, V. Voiculescu, proză de Ion Agârbiceanu, Gib I. Mihăescu, Damian Stănoiu, Tudor Arghezi ș.a. În articolul intitulat Discuții și polemici, cu suficiență și opacitate, D. Tomescu îl acuză pe E. Lovinescu de lipsa „preocupărilor critice și estetice”, „când e vorba de aprecierea valorilor literare produse de modernism”. S.r. mai cuprinde prezentări de cărți și reviste editate în țară și
SCRISUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
SENTINELA, săptămânal apărut la Buzău între 7 martie 1890 și 1 martie 1892. Director: I. Miculescu. Afară de obișnuitele rubrici de știri locale, de articole politice și de polemici, acesta semnează în fiecare număr și articolul de fond. Literatura din S. este cu totul mediocră. Colaborator obișnuit al gazetei, N. Derera iscălește schițe umoristice și un reușit ciclu intitulat Galeria Buzăului, unde include portrete ale unor personalități politice ale
SENTINELA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289621_a_290950]
-
a manuscriselor eminesciene la Biblioteca Academiei Române, lucrarea sa de doctorat ia în discuție doar textele publicate în timpul vieții și în primul deceniu de după moartea poetului. Sunt prezentate în special publicistica politică, pe baza articolelor din „Curierul de Iași” și „Timpul”, polemicile critico-filosofice, articolele teoretice asupra teatrului și literaturii populare, iar din proza artistică sunt analizate doar nuvelele Sărmanul Dionis, Cezara, poveștile Făt-Frumos din lacrimă, Borta vântului și „micile povestiri” La aniversară, Sf. Gheorghe în oraș și la țară și Sinucidere. Cu
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
comandat. El se subjugă de bunăvoie prințului vremii noastre: naționalismul.” Ca practici curente se cultivă ideile violent antisemite, pamfletul agresiv. De fapt, publicația va fi un termometru al oportunismului politic al lui Nichifor Crainic: anticodrenistă, prolegionară, regalistă, proantonesciană. Rubrici: „Note, polemici, înfierări”, „Ultima oră”, „Externe”, „Din toată lumea”, „Reportagii-Fapte”, „Fragmentarium”, „Economie-Finanțe-Industrie”. În acord cu orientarea naționalist-tradiționalistă a gazetei, sunt reactualizate versuri de Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Se publică, de asemenea, poezii semnate de Octavian Goga, Aron Cotruș, Ion Pillat, Nichifor
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Actualitatea gândirismului), Ștefan Baciu (Esențele romantismului german), Ion Șiugariu (Octavian Goga dramaturg și eseist, articol la moartea scriitorului), Vladimir Dogaru, Ovid Caledoniu, Septimiu Bucur, Horia Nițulescu, Axente Sever Popovici, Mihail Straje, Cuza Marinescu. Câteva numere din 1941 conțin articole de polemică între Lucian Blaga și Dan Botta referitoare la paternitatea ideilor din studiul Spațiul mioritic. Mai ales publicistica din S.-P. are caracter extremist, violent pamflet. Sunt atacați Nicolae Titulescu, Constantin Stere, Victor Iamandi, Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, E. Lovinescu, Tudor
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
Iulia Popovici, Exigențele spiritului critic, RL, 2003, 24; Raluca Dună, Un tânăr Maiorescu și contradicțiile lui, LCF, 2003, 25; Nicoleta Cliveț, Un maiorescian consecvent, ALA, 2003, 679; Andrei Terian, Critică și ideologie, „Euphorion”, 2003, 7-8; Mircea Morariu, Un simulacru de polemică, F, 2003, 9; Daniel Cristea-Enache, Realitate și ideologie, ALA, 2003, 696, 697. A. Tr.
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Este veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societății „Prietenii istoriei literare”, în cadrul căreia adesea a conferențiat, președinte al cenaclului literar-cultural „Octavian Goga”. La „Sepia”, în 1931, asigură rubrica de polemică „De toate”, la „Epoca”, în 1933-1934, este titularul rubricii „Cronica literară”, iar la „Revista generală ilustrată”, în 1938, ține altă rubrică, intitulată „Gând, vorbă și slovă scrisă”. Colaborează cu încercări critice și cronică literară la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Albina
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
din cauza conflictului în care redactorul va intra cu autoritățile austro-ungare. Destinată comercianților și țăranilor, S. își propunea să se ocupe numai de chestiunile naționale. Se republică apelul lui At. M. Marienescu adresat învățătorilor români prin gazeta „Pedagogul român”. Se poartă polemici aprinse cu ziarul timișorean „Luminătoriul”. Apar diverse articole pe teme sociale, sunt publicate și câteva schițe, datorate lui Teodor Daul, scenete și povestiri cu caracter popular. Foarte numeroase sunt versurile, mediocre, semnate de N. Țințariu, D. Voniga, I. N. Roman
SATEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289508_a_290837]
-
ȘARJA, publicație apărută la Bârlad, săptămânal, în două serii, de la 26 noiembrie 1922 până la 22 aprilie 1923 și de la 26 martie până la 12 noiembrie 1933. Are subtitlul „Organ de polemică literară, politică și socială”. De la numărul 3/1922 prim-redactor este Polidor G. Tutoveanu, iar de la numărul 9/1933 A. Z. Volbură. Articolul-program al primei serii, intitulat De ce apărem, afirmă: „Vom reda studii din problemele sociale ce agită vremurile noastre
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
el se implică în apărarea piesei De la oaste de Ion C. Bacalbașa, scoasă de pe afiș pentru că ataca armata, recenzează favorabil spectacolul cu drama Vlaicu-Vodă de Al. Davila, laudă reluarea spectacolelor cu Năpasta de I. L. Caragiale la Naționalul bucureștean, intervine în polemica asupra piesei Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu (Chestiuni de critică teatrală), subliniază, actualizând-o, valoarea artistică a dramei Despot-Vodă de Vasile Alecsandri. Atent la evenimentele vieții teatrale, sesizează de la început importanța procesului Caion (Caragiale reclamat), pe care îl
SAPTAMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289484_a_290813]
-
de versuri ale lui S. pornesc de la descrierea obiectelor celor mai obișnuite, într-o manieră obiectivă, ce amintește de poetica grupării beat, asimilând datele unui lirism ce pendulează între realitate și vis. Un singur element își păstrează aproape nemodificat conturul: polemica purtată cu civilizația lipsită de idealitate a epocii contemporane. Tema capătă un suport teoretic lipsit de orice emfază mai târziu, în alte volume de versuri, precum Tratat de fantezie (1997). Dar succese semnificative S. a obținut în teatrul radiofonic. Fiind
SARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
ocupă locul principal presupune, În primul rând, sesizarea discontinuităților apărute la nivelul atașamentelor, al surselor și chiar al ideilor. La debutul pe scena publică, Boerescu a fost perceput Îndeobște ca afiliat „partidului progresist” , „stângii” din Adunarea Electivă-Legislativă aleasă În 1858. Polemicile sale frecvente cu grupul „tradiționalist” (și Îndeosebi cu Barbu Catargiu), apropierea de Alexandru Ioan I, prezența alături de radicali În guvernul condus de Ștefan Golescu (1860) puteau legitima o asemenea asimilare. La 13/25 aprilie 1864, În plină dezbatere a legii
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
veritabile fișe de lectură) probează clar caracterul metodic al documentării și, implicit, locul pe care teoria Îl ocupa Între prioritățile omului politic. De altfel, acesta se revendica și În mod explicit de la „știință” În luările sale de poziție. Într-o polemică purtată cu Petre P. Carp În 1876, privind rolul economiei politice, Boerescu manifesta un atașament clar față de scientism: „Sunt, d-lor, legi fixe și imutabile, după care societatea și omul Își reglează toate faptele și activitatea sa productivă [...]. Variate pot
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
că aceste acuzații reprezintă doar insinuări absurde ale unei prese dezordonate, dar care au ecou și În presa străină. Practic, diplomatul rus cerea sprijinul autorităților române pentru ca atacurile să Înceteze, considerând că este sub demnitatea sa de a intra În polemică cu jurnalele române <ref id="69"> 69 ANIC, Colecția Microfilme Rusia, rola nr. 228, dosar 627, filele 127-128. </ref>. Răspunsul ministrului român nu s-a lăsat mult așteptat, acesta precizând că În România presa este liberă și că guvernul român
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
ale lui Sandu Teleajen, Adrian Pascu, B. Caușanschi, Victor Munteanu, Radu Suțu. Apar poeme de George Lesnea (Somn), Otilia Cazimir (Cavatina), Ștefan Ciubotărașu (Închinare) ș.a. Bogdan Amaru comentează volumul Balade vesele și triste de George Topîrceanu. Un caz interesant este polemica iscată de intervenția lui E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
și N. Bălcescu, i se adaugă preocuparea lui Eminescu pentru toate celelalte rubrici, dându-i prilejul de a se manifesta, cum o făcuse și la „Curierul de Iași”, pe terenul cronicii teatrale, al comentariului și recenziei literare sau științifice, al polemicilor lingvistice și filosofice. Cu timpul, deși trebuia să facă aproape toată gazeta, el are de înfruntat și controversele frecvente cu politicienii conservatori, nemulțumiți, printre altele, de revolta cu care redactorul semnalează indiferența oficialității față de soarta ostașilor care se întorceau din
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
raportul dintre trăsăturile naționale și influențele străine în cultură, Hasdeu critică, în mai multe rânduri, câteodată aluziv, și Junimea. Drept răspuns, revista „Convorbiri literare” îi ironizează exprimarea pletorică, nesupravegheată uneori, precum și unele exagerări ori accente naționaliste. Astfel se continuă o polemică de durată, pe care B. H. Hasdeu o va susține și în publicațiile lui din anii următori. R. Z.
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
dacă nu neapărat dezorientarea, cel puțin o retractilitate constitutivă, tradusă printr-o retorică a cunctației, ceea ce se observă încă din primul text programatic cu miză mai amplă (Discuție despre critică, în Carnet critic), unde T. își propune să arbitreze o polemică din 1966 între Nicolae Manolescu și Eugen Simion. Încercând să medieze opoziția între critica „unilaterală” a unuia și critica „totală” a celuilalt, el rezolvă astfel problema: „Dezvoltată printr-un efort colectiv conjugat, critica literară ca sector al culturii noastre ne
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
Antisămănătorist declarat, Blaga a exploatat, și în teatrul său, ca în poezie, „duhul eresului”, zăcămintele de religiozitate păgână din folclorul autohton. Cât despre eseu, poziția ortodoxă canonică, formulată programatic de Crainic, a fost susținută cu tenacitate, în numeroase exegeze și polemici teologice, de Dumitru Stăniloae. Cronicarul literar al „Gândirii”, Ovidiu Papadima, și mai ales eseiști și critici de la alte reviste tradiționaliste, precum D. Tomescu, C. S. Făgețel, Al. Dima, Ion Chinezu, interpretează literatura mai mult în spiritul „Sămănătorului” decât în cel
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
îl iartă nici pe cel al confraților. Satirizează idilismul rural și romanțios, retorismul patriotard, simbolismul excentric și clișeele de toate nuanțele, parodiile fiind - așa cum le-a definit autorul - „adevărate pagini de critică literară în pilde”. Cele mai multe s-au ivit în timpul polemicilor purtate cu adversarii literari ai „Vieții românești”, dar și ca percepție plină de duh a scrierilor unor poeți reputați. Inteligența artistică a lui T. e dublată de capacitatea de a utiliza diverse chei muzicale, de a se identifica și chiar
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
T. este un poet cu un registru literar totuși limitat. Un oarecare spirit facil, un anume retorism nu îi sunt străine. Mai ales în volumul Migdale amare (1928), alături de virtuozitatea imagistică (Cioara), se resimte stilul propriu cronicii rimate, schiței și polemicii versificate (În jurul unui divorț, Expunere de motive). Poezia se salvează, totuși, în mare măsură prin umor, adesea grefat pe fondul melancoliei, ca și prin expresia ei plastică impecabilă. Aceste calități îi conferă individualitate într-o epocă încă marcată de epigonism
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest contrast între expresia directă, aspră și delicatețe se află și în publicistica lui T., unde în același text pot sta împreună duritatea, polemica tăioasă, amărăciunea mergând până la sarcasm, gestul demascator și răceala distanței, dar și amintirea emoționată, căldura prieteniei, duioșia ascunsă, cum se poate observa în portretele celor evocați în Mătrăguna dulce. SCRIERI: Punctul de sprijin, Iași, 1971; Iași - cetatea culturii (în colaborare
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
Rarău (Sandu Tudor), I-IV, îngr. Alexandru Dimcea, București, 2000-2003; Ce e omul?, îngr. Alexandru Dimcea, București, 2003. Repere bibliografice: C. Gane, „Comornic”, CL, 1925, iulie-august; Noica, Semnele, 240-242; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 435-436; G. Călinescu, Însemnări și polemici, București, 1988, 42-43; T.N., De vorbă cu Sandu Tudor, directorul „Credinței”, FCL, 1935, 1 225; Călinescu, Ist. lit. (1941), 801, Ist. lit. (1982), 885; Crohmălniceanu, Literatura, II, 320-322, 615-616; Micu, „Gândirea”, 641-646, 834-835; Carandino, De la o zi, I, 166-170; Ovidiu
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
fundamentale ale actualității, dar și de totdeauna, înscrise sub semnul postmodernismului radical. Deși începe ca un jurnal, Călătorie neizbutită (1998) conține pasaje cvasipamfletare, citate din intervenții publicistice ale unor preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care Ț. a fost implicat și la reacția diferitelor personaje (reale) ale vieții publice culturale. Incomodă pentru mulți, lucrarea a fost boicotată de critică. Foarte atent în ce privește „repatrierea” lui literară, scriitorul și-a adunat în volum numeroase interviuri acordate
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
unor volume recente, aparținându-le lui Titu Maiorescu, T.T. Burada, Carmen Sylva, Moses Gaster (Chrestomație română, I-II), A. Philippide (Principii de istoria limbii), Lazăr Șăineanu (Istoria filologiei române) ș.a. U. găzduiește nu puține atacuri imunde și replici sub pragul polemicii de idei, până la insulte, falsuri și mistificări, îndreptate împotriva unor instituții și personalități din România. Denaturarea realității apare în articole ca Părintele Șaguna, Basme științifice (o ironie ridicolă la adresa Chestionarului istoric al lui Nicolae Densușianu), 1848. Liberalism. Reacționarism (răstălmăcire a
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]