2,793 matches
-
include în strategii ale implicitului ca mărci ale forței ilocuționare, declanșatori de presupoziții și de implicații ori gazde semantico-sintactice ale unor semnificații discursive; atragerea pronumelor în strategii de negociere a cantității de informație din universul de discurs, în strategii ale politeții pozitive și negative ori în strategii de aproximare și indeterminare a semnificației; specializarea discursivă a unor elemente din diverse clase (pronume de întărire, pronume relative, pronume interogative); participarea pronumelor la structuri de gradare a asertivității. Preferințele discursive ale vorbitorilor indică
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ce mediocru este totuși acest program pentru o Românie de la periferia Europei, unde legile ar trebui să se aplice (măcar în parte), corupția (aproape) să nu existe, funcționarii publici să răspundă (măcar în momente de bună dispoziție) cu solicitudine și politețe cetățeanului care se aventurează la un ghișeu ! Unde trenurile să circule culmea ! după orar, iar iarna pretenție și mai absurdă ! să fie și încălzite. Străzi și șosele fără gropi, trotuare niciodată sparte, apa caldă și rece să curgă zi și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Diminețile... / 87 Amiezile... Șoferul încercă să-i explice de mai multe ori americanului, care se dusese în spatele autobuzului și care părea că nu înțelege absolut nimic, de fapt, parcă nici nu auzea. S-a mai străduit o vreme, cu toată politețea, să-i spună că trebuie să coboare, să se întoarcă vreo câteva sute de metri și apoi să meargă pe prima stradă la dreapta. Și așa o să vadă parcul arheologic pe unde, de altfel, trecuse ceva mai devreme. În sfârșit
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Autobuz (ital.) 31 Fabrică de jucării din Arad. 32 Magistrat italian anti-Mafia, asasinat la Palermo în 1992. 33 Caracatița (ital.) - denumire dată mafiei, în serialul cu același nume. 34 Persoana a treia, singular, a pronumelui personal, folosită ca pronume de politețe. 35 Traseu format de lavă din craterul vulcanului Stromboli până în mare. 36 Piața rușinii (ital.) 37 Literar, al dente înseamnă la dinți; pastele pregătite al dente sunt cele care rămân ferme, nu se înmoaie foarte mult. 38 O fațadă minunată
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Ianuarie, oca, suman. 2. Povestiți fragmentul scris cursiv. 3. Scrieți planul de idei al textului. 4. Scrie trăsăturile morale ale domnitorului Cuza așa cum reies din acest text. 5. Utilizează în enunțuri proprii înțelesurile cuvântului „drept” . 6. Scrie pronumele personale de politețe cu care oamenii se puteau adresa domitorului CuzaVodă. 7. Scrie un bilet adresat unui coleg, în care să îl rogi să îți împrumute cartea Povestiri istorice, scrisă de Dumitru Almaș. 8. Formulează enunțuri folosind nu mai și numai. 9. Imaginează
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cartea Povestiri istorice, scrisă de Dumitru Almaș. 8. Formulează enunțuri folosind nu mai și numai. 9. Imaginează-ți că te întâlnești cu o personalitate îndrăgită.Scrie un dialog de 10 - 12 rânduri în care să folosești și pronume personale de politețe. *Sugestii de lectură: Citiți Povestiri istorice, de Dumitru Almaș. Se dă textul: Iarna era în puterea ei. Peste tot numai zăpadă și într-o bună zi, mic, alb și plăpând, Ghiocelul și-a sunat clopoțelul. - Cine îndrăznește să mi se
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
interveni frontal; Poliția și Justiția sunt obligate În acest caz să colaboreze cu instituțiile școlare; băvioletele subiective, care sunt violente mai subtile, de atitudine, și care afectează climatul școlar. Sunt incluse aici atitudinile ostile, disprețul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politețe, absențele de la ore, refuzul de a răspunde la ore și de a participa la activități sau ceea ce unii autori numesc atitudini antișcolare. O formă de violență extrem de răspândita În mediile școlare este violența verbală. Englezii folosesc, așa cum am mai menționat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este doar eficacitatea. De ce ar mai complica acele cuvinte ce s-au dovedit de atâtea ori deschizătoare de inimi? Nimeni, nici femeia, nici bărbatul nu le ascultă, ci mai curând ascultă vocea care le rostește. Ele sunt regula, convenția și politețea. Le spui și abia după aceea rămâne să faci lucrul cel mai însemnat Don Juan e dinainte pregătit. De ce și-ar face din asta o problemă de morală? El nu se osândește din dorința de a fi un sfânt, ca
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
dacă se întreabă. Uneori, chiar se îndoiește de existența vreunei osânde, și astfel continuă să trăiască. Multă vreme după aceea, doi domni bine îmbrăcați și cu purtări alese vin la el, rugându-l să-i urmeze. Cu cea mai mare politețe îl duc într-o mahala jalnică, îi pun capul pe o piatră și-l înjunghie. Înainte de a muri, osânditul spune doar atât: "Ca un câine". Vedem că e greu să vorbim de simbol într-o povestire a cărei calitate izbitoare
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
musafiri neașteptați cerându-le să spună că ei nu sunt acasă, să mintă când ei le scriu temele și atunci când nu vin la ședințele cu părinții, invocând motive puerile. Copilul în astfel de situații descoperă că părinții lor mint din politețe, din cochetărie, din amor propriu, din solidaritate, din interes sau chiar rea voință. La clasă mi-am dat seama că minciuna are anumite cauze: nevoia de afecțiune, dorința de a fi lăudat și admirat, dorința de a-i pune la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
natural, irelevantă. Nu putem verifica acest lucru. Dar majoritatea ambasadorilor își respectă obligațiile sociale cu scrupulozitate și le privesc ca pe una dintre cele mai importante și mai productive aspecte ale funcției lor. Probabil au dreptate. În cele din urmă, politețea limitează activitățile ambasadorilor în capitalele statelor unde sunt acreditați. Cu siguranță, un ambasador nu vrea să fie văzut la Capitoliu amestecându-se printre congresmeni sau manifestându-se public la dezbaterile legislative. Dar trebuie să se implice suficient ca să-și facă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
clivaj iremediabil între părți, fiecare parte se manifestă ca fiind intratabilă); 2) recunoașterea posibilităților de negociere (negociatorii își estimează veritabil forțele, se fac primele concesii; se caracterizează prin contradicții în discursuri, prin absența aparentă a logicii, prin flexibilizarea pozițiilor inițiale; politețea, prietenia și animozitatea sau agresivitățile latente ce acumulează treptat și se succed cu repeziciune); 3) deznodământul (acceptarea și semnarea acordurilor sau ruperea negocierilor). Jean-Marie Hiltrop și Sheila Udall (1998) inventariază nu mai puțin de șase etape ale negocierii: 1) pregătirea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
comparata cu umilință, rușine,indiferenta. Dragoste, apreciere sau diferențe, apropiere emoțională,compara te cu neplăcut, respins, rece, impersonal. Simptome ale unor probleme rezolvate exprimate prin: Dominare, retragere extrema, date autobiografice, experiențe personale (povesti de război) incapacitatea de a lua decizii, politețe fata de figurile importante, inflexibilitate in ceea ce privește locurile Lupte pentru conducere, adepți supuși, pauze lungi, discuții despre: Sarcini, reguli și proceduri, autorități, și pers, recomandate de autorități împart responsabilitatea pentru organizarea activității grupului Exprimarea sentimentelor pozitive, ostilității, trăirii emoționale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a păstrat până târziu. Îl găsim frecvent în operele sadoveniene, ce exprimă frumusețea graiului local, melodios, care nu este perceput ca o deranjantă vorbire a ignoranților din zona Munteniei în special, care fac acest dezacord, ci ca o formă de politețe a vorbirii, semn de respect pentru auditoriu, ori pentru eroul povestirii, în buna tradiție a graiului local popular folosit frecvent de cronicari:’’ Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
contextuală este esențială. Senzațiile de plăcere, de mânie sau de frică Îi pot lăsa impasibili pe cei care n-au fost crescuți Într-un anumit mediu; impasibilitatea figurii ar fi o curiozitate În Africa, dar este o chestiune de minimă politețe pentru un japonez. Toate modurile de exprimare sunt posibile În acest sens: locuitorii din Bali cântă și scot strigăte de bucurie la funeralii, În vreme ce indienii Karankawa varsă un puhoi de lacrimi când salută un prieten. Tot ca ilustrare, să ne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îmi cere privirea aproapelui nu Îmi va fi Înapoiat. Lévinas vorbește aici despre bunătate (mai târziu va vorbi despre sfințenie). În cadrul bunătății, nu este vorba despre schimb, ci despre deficit. Bunătatea nu cere despăgubiri. Nu așteaptă nimic. Este ca o politețe absolută. Pentru Lévinas, a fi fratern Înseamnă a da ascultare ordinului neformulat de a nu rămâne acasă, În noi Înșine, În suverana autonomie a eului. Oamenii nu sunt copaci și societatea nu este o pădure formată din indivizi solitari pentru că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la ora actuală atât de confuz și, În același timp, atât de răspândit. Pentru a ieși din acest impas, vom trece la situarea „incivilităților” În raport cu sfera civilității și la situarea civilității, la rândul său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care trăim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anomie, deși tot ele o deplâng. Activitatea de structurare socială și simbolică a discursurilor nu se mai poate efectua până la capăt. Eric Debarbieux precizează: „Reducerea rolului școlii implică dispariția consensului În jurul Înțelesului legii” (Debarbieux, 1999, tom 2, p. 46). Între politețe și cetățenie Frecvența apariției termenului care ne preocupă impune o definiție precisă a civilității. Să notăm de la bun Început că pedagogii neglijează adesea regulile politeții: or, dorința de a trăi Împreună este condiția fără de care nu ar exista o legătură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rolului școlii implică dispariția consensului În jurul Înțelesului legii” (Debarbieux, 1999, tom 2, p. 46). Între politețe și cetățenie Frecvența apariției termenului care ne preocupă impune o definiție precisă a civilității. Să notăm de la bun Început că pedagogii neglijează adesea regulile politeții: or, dorința de a trăi Împreună este condiția fără de care nu ar exista o legătură civică. Apariția tot mai frecventă a „incivilităților” În viața de zi cu zi și În spațiul public face dificilă coeziunea; aceste fapte (insulte, degradări de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spațiul public face dificilă coeziunea; aceste fapte (insulte, degradări de diverse feluri) atacă, adesea și pe nesimțite, Înseși legăturile sociale, articularea dintre autonomia subiectului și acceptarea reciprocității nemaiputându-se realiza. Or, această articulare este asigurată tocmai de tripla deprindere a politeții, civilității și cetățeniei. Să ne amintim că civilitate, la singular, se definește ca respectarea conveniențelor, a bunelor maniere aflate În uz la oamenii aparținând unei societăți; la plural, În limba franceză, termenul semnifică demonstrațiile de politețe (dicționarul Robert, 1970). Din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de tripla deprindere a politeții, civilității și cetățeniei. Să ne amintim că civilitate, la singular, se definește ca respectarea conveniențelor, a bunelor maniere aflate În uz la oamenii aparținând unei societăți; la plural, În limba franceză, termenul semnifică demonstrațiile de politețe (dicționarul Robert, 1970). Din păcate, se confundă adesea cele două niveluri și de aceea cei care proclamă relativismul cultural sau chiar comunitarismul „aruncă și copilul o dată cu apa din copaie”, acuzând orice comportament civilizat de ipocrizie și arbitrar. Această confuzie se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confuzie se regăsește și În folosirea cuvintelor civil și civilizat: primul insistă asupra legăturii Între indivizi În general, În vreme ce al doilea se referă la respectarea uzanțelor „societății civilizate” (ibidem). Aceeași complexitate domnește și În definiția unei prime forme de reciprocitate, politețea. Politețea se pretează la aceleași tipuri de neînțelegeri ca și civilitatea: riscăm În permanență să confundăm manifestările empirice, istorice și sociale cu necesitatea lor simbolică și Întemeietoare. Orice reciprocitate este considerată ipocrizie: individualismul temporar reușește astfel să nege importanța spațiului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se regăsește și În folosirea cuvintelor civil și civilizat: primul insistă asupra legăturii Între indivizi În general, În vreme ce al doilea se referă la respectarea uzanțelor „societății civilizate” (ibidem). Aceeași complexitate domnește și În definiția unei prime forme de reciprocitate, politețea. Politețea se pretează la aceleași tipuri de neînțelegeri ca și civilitatea: riscăm În permanență să confundăm manifestările empirice, istorice și sociale cu necesitatea lor simbolică și Întemeietoare. Orice reciprocitate este considerată ipocrizie: individualismul temporar reușește astfel să nege importanța spațiului public
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ritualuri de integrare complet opuse față de orice formă de respect: violarea unei femei, uciderea unei persoane, terorizarea celor slabi. Totul devine posibil atunci când rolul Întemeietor al interdicției și al respectului față de persoana umană nu se mai afirmă. Iar civilitatea și politețea sunt forme prealabile ale respectului etic. Prima nu Înseamnă lingușeală, iar a doua nu Înseamnă ipocrizie. În aceste forme de reciprocitate, se acordă un loc și celuilalt: spațiul simbolicului este deci prezent aici (Ortigues, 1962, p. 65). De aceea, educația
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prealabile ale respectului etic. Prima nu Înseamnă lingușeală, iar a doua nu Înseamnă ipocrizie. În aceste forme de reciprocitate, se acordă un loc și celuilalt: spațiul simbolicului este deci prezent aici (Ortigues, 1962, p. 65). De aceea, educația În spiritul politeții este considerată esențială de către Henri Bergson, În 1885, Într-un discurs privind Împărțirea premiilor. Filosoful desprinde trei forme ale politeții: cea mai superficială este cea a manierelor; urmează cea a minții, care ne invită să recunoaștem și să acceptăm a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]