2,744 matches
-
în tabăra „tovilor”, iată că nici „energica” E. Zelinescu n-a scăpat de criticile „camara zilor de luptă”. Până a ajunge la acest conflict, trebuie musai să precizăm faptul că activiștii de partid de atunci nu-și uscau gura de pomană și nu răgușeau pe la „meetinguri” pe gratis. Dovadă stă procesul verbal de ședință încheiat la data de 13 decembrie 1944, din care rezultă că s-a format un nou comitet de conducere pe oraș, dar în care s-au discutat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de bucăți de organizația noastră și 120 de către depozit deci în total 280 de numere (exemplare, n.n.) iar restul de 100 sunt date retur”. Făcând un calcul simplu, rezultă că „returul” a reprezentat cam 27% din tiraj. Hârtie consumată de pomană. „...ziarul Strâmbătatea a sosit o singură dată în număr de 100 bucăți care au fost difuzate foarte ușor și rapid”. Opinăm că a avut și de ce să fie difuzat „ușor și rapid”, probabil această publicație fiind una cu caracter politico-satiric
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
face cu 200 de lei, iată cam ce se putea cumpăra cu ei: „...se cumpără scânduri pentru sicriu și câteva lumânări, iar transportul se face cu o căruță a Primăriei (probabil, tot gratuit, n.n.)”. Nimic despre banii popei, dascălului, clopotarului, pomenilor, groparilor, etc. În răspunsul oficial, frumos dactilografiat, trimis polițiștilor, Alfons Barais a „uitat” de cratima ce trebuia pusă între numerele 200 și 300, scriind, pur și simplu, 200 de unde putem trage concluzia că se făceau economii bugetare serioase în Hușul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu putem afirma că fenomenul corupției a înregistrat o scădere sau o creștere dramatică de-a lungul anilor. Am observat că în cadrul fiecărei perioade electorale s-au iscat scandaluri și s-au înaintat acuzații de fraudare a alegerilor, turism electoral, pomeni electorale etc. Minciuna practicată a fost sesizată în fiecare caz arătând că ea însoțește de obicei un act de corupție. Aceasta indică înspre o altă deficiență a actorilor politici din România: lipsa capacității și a voinței de asumare a responsabilității
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Astfel, conform regulamentului interior de funcționare, casierul I. Istric completase o cerere tip adresată președintelui Glückman, în care i se cerea „...mandatarea sumei de 300 de lei pentru tipărirea afișelor cu ocazia alegerilor din 20 mai 1930, făcute Primăriei Huși”. Pomana făcută de evrei instituției statului român, reiese din „ordonanța de plată” nr.236/10 august 1930, în care am găsit scrise următoarele la rubrica „felul cheltuelei”: „... subvenție (subl.ns.) cu ocazia alegerilor din 20 mai 1930, făcută Primăriei Huși”. După cum
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și părintele să nu sancționeze neascultarea. Primul moment este cel de la moartea lui Pupăză, când dominat de vinovăția morții acestuia, bogătoiul hotărăște, împotriva opoziției preotului, înmormântatea acestuia cu toată cinstea cuvenită: să-l întindă în casă, să-i facă toate pomenile, să fie prohodit de preoți și să aibă mormântul în pământ sfințit. Popa nu stătuse cu mâinele în sân și toate ieșiră așa cum spusese el, nu cumnatul său. În cele din urmă, Busuioc frânt, muiat și atât de mâhnit îl
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
loc în pământ sfințit. Bogătanul Busuioc însă cuprins de un profund sentiment de vinovăție (se consideră responsabil pentru sfârșitul crunt al lui Pupăză) ține să-l îngroape cu toată cinstea: să-l întindă în casa lui, să-i facă toate pomenile. Asemenea părintelui Ioan, Vica, soția lui Busuioc, se declară împotrivă. Femeia își susține opoziția exprimându-și atașamentul pentru obiceiul ca mortul să rămâie unde i s-a stins viața. Motivațiile celor doi sunt aparent diferite, dar scriitorul, cu subtilitate, notează
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi era pomana porcului, iar apoi se făceau cârnații, cartaboșii, toba, etc. În această perioadă toată casa era numai o zdroabă. Totul trebuia să iasă ca la carte. Altfel, ce fel de bucate punea gospodina pe masă În ziua de Crăciun? Cu ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai trecea Încă un an. De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, În ziua de opt noiembrie, În toate cimitirele de familie se vedeau pâlpâind În noapte lumânările. Se comemorau morții din familie, părinți, bunici și străbunici și se dădeau de pomană bucate și haine la cei sărmani. La Începutul Postului Crăciunului În sat era joc (horă) mare. Se juca până a doua zi În zori, feciori și fete și chiar tineri Însurăței. De acum, pentru o vreme se termina cu dezmățul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
primele trei zile după moarte sufletul defunctului veghează prin preajmă și vede tot ce se Întâmplă, fiind atent mai ales dacă se respectă toate datinile. A treia zi, după slujba de pomenire, avea loc micul praznic când se dădeau de pomană din hainele defunctului. Până la patruzeci de zile se credea că sufletul colindă toate locurile pe unde a umblat În timpul vieții, iar apoi trece prin vămile văzduhului. De aceea, până se Împlinesc cele patruzeci de zile, nu era bine să-l
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de zile, nu era bine să-l vorbești de rău pe cel care s-a dus. Acum se făcea iar praznic și slujbă de pomenire. Până la această dată toată Îmbrăcămintea pe care o avusese cel plecat dintre noi trebuia dată pomană la sărmani. Praznic și slujbă religioasă de pomenire se mai ținea la un an și la șapte ani. Cel rămas văduv sau văduvă, dacă vroia să se recăsătorească, doar după acești ani ar fi avut dezlegarea să o facă. Altfel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
referim la o petrecere, ea poate fi exprimată într-un registru conceptual foarte larg și generos. Pentru a desemna o petrecere, limba română are un arsenal impresionant de cuvinte: "chef", "bairam", "ziua onomastică", "chermeză", "sindrofie", "dezmăț", "banchet", "bal", "serbare", "festivitate", "pomană de viu", "sărindar", "recepție", "clacă" ș.a. Toate aceste cuvinte desemnează, în principal, o întrunire, al cărui scop este de sărbătorire a unui eveniment, la care oamenii vin cu dorința de a se simți bine și, unde, de obicei, se consumă
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
18 19 : „Geasta cu trepădatele, că nu-s departe satele” - posibilitatea evitării unei situații neplăcute prin părăsirea contextului ce o cauzează; r. 35 : „înțepa ca vespea” aciditate verbală cu scop moralizator; p. 39, r. 4 6 : „Decât să dai de pomană la calici sâmbăta, mai bine ceva de băut mahmurilor, marța.” -aluzie satirizantă la viciile preoților, dar și la problemele aduse în discuție, sărăcia și mahmureala; p. 41, r. 23 24 : „vai de cel ce se smintește, dar mai vai de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mari. Imaginați-vă o copilă lungă, deșirată, mult prea înaltă pentru vîrsta ei, cu mîinile și umerii lăsați, timidă de abia dacă deschidea gura și care nu avea ținere de minte mai deloc; puneți pe ea o rochie primită de pomană, care nu-i venea nicicum, strângeți-i pieptul în ceva foarte strîmt ce-i făcea răni pe la subsuori; agățați-i la gât un soi de colier din metal și bucăți de catifea maronie, împletiți-i părul și ridicați-i-l
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a doua (Pn1''-Sn2) coincid modelului de relație liniară a secvențelor narative. Sylvestre vine, mai apoi, cu Complicația-Pn2'': Sylvestre (1 urmare): ... desele lui vizite sînt respinse de slujnica devenită, prin moartea mamei, guvernantă. Dumnealui e disperat. Stăruie, neagă, imploră: de pomană. Și se spune că fata, deși fără avere și fără ocrotire, e de neam ales și dacă n-are de gînd s-o ia de soție să-și vadă de drum. Piedicile îi ațiță dragostea. Stă de vorbă cu el
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
surorile cele mari. Imaginați-vă o fată lungă, deșirată, mult prea înaltă pentru vîrsta ei, cu mîinile și umerii lăsați, timidă de abia dacă deschidea gura și care nu putea reține mai nimic; puneți pe ea o rochie primită de pomană care nu-i venea deloc, aranjați-i pieptul în ceva foarte strîmt care o rănea pe sub subsiori; agățați-i la gît un colier din metal și bucăți de catifea maronie, împletiți-i părul și ridicați-i-l în vîrful capului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
greutatea trupului, își văzu hainele de toată ziua aruncate, ponosite, decolorate, vechi și urîte precum grămezile de boarfe de la Morgă. Și pe un scaun de paie, pălăria de mătase, singura sa pălărie care stătea căscată larg, gata parcă să primească pomana. Pereții acoperiți cu o hîrtie gri, imprimată cu buchețele albastre, aveau tot atîtea pete cîte flori, pete vechi, îndoielnice, de a cărei proveniență nu puteai să-ți dai seama, muște strivite sau pete de ulei, urme unsuroase de degete sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
propune din nou fraților această valoare, atât de importantă la originile mișcării franciscane, care, tocmai în acei ani, era pe cale de a fi abandonată. Această atitudine subliniază mai degrabă radicalitatea sa. Considerat furt, cerșitul depășește prescrierile Testamentului lui Francisc, unde pomana este acceptată doar în cazul în care pentru muncă nu se primește răsplată. Mărturia lui Iacob din Vitry este importantă mai ales pentru faptul că nu apare doar într-o singură operă, ci se extinde în timp, din 1216 până în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cuvântul Scripturii: Domnul îl iubește pe pelerin și are grijă unde să doarmă și cu ce să se îmbrace (Dt 10,18). De fapt, se consideră privilegiați aceia de la care acești slujitori ai lui Dumnezeu acceptă onoarea ospitalității și a pomenilor. 13. Și nu doar credincioșii lui Cristos, ci până și sarazinii și cei ce zac încă în întuneric (cf. Is 9,1; 42,7) îi primesc bucuroși, plini de admirație față de umilința și perfecțiunea lor, și le oferă cele necesare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
aceste patru mici vietăți, se arată cele patru categorii diferite de frați care duc o viață regulară în convent. Unii dintre voi sunt de fapt niște frați laici simpli care colaborează prin munca mâinilor lor la operele altora, sau adună pomenile oamenilor. Aceștia pot fi asemănați cu furnicile, care sunt insecte mici, însă lucrează foarte mult pentru a-și procura și pregăti hrana. Alții sunt slabi și bolnavi, și nu pot lucra cu mâinile lor, nici să poarte poverile altora sau
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
îmbrăcat o haină cu glugă și ciliciu, s-a descălțat și și-a mortificat trupul prin vegheri și posturi. Preferând sărăcia voluntară, se hotărî să nu posede absolut nimic, nici măcar hrana pentru trup, dacă nu ar fi primi-o ca pomană de la credincioși din caritate. Iar în cazul în care prisosea ceva la masa sa atât de săracă, împărțea totul săracilor, fără să păstreze nimic pentru ziua următoare. În timpul nopții, dormea îmbrăcat și avea drept saltea niște stuf, iar ca pernă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vor apărea niște frați cu tonsuri mari, într-o haină religioasă neobișnuită, pe care oamenii îi vor primi la început întocmai ca pe Dumnezeu. Ea a prezis că ei nu vor deține nimic propriu și că vor trăi doar din pomenile credincioșilor, nici pe acestea nepăstrându-le pentru ziua următoare; mulțumiți de această sărăcie, vor cutreiera orașe, sate și ținuturi întregi predicând. În primii ani ei vor fi iubiți de Dumnezeu și de oameni. Însă, nu după mult timp, îndepărtându-se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și om de litere; apoi, un anume Ludolph și un cavaler. Însă, din cauza ieșirii din Ordin a unui frate, s-a iscat în acel oraș o agitație, iar respectul populației, din păcate, a scăzut atât de mult, încât le ofereau pomană cu o evidentă mânie și aproape că-și întorceau privirea în altă parte când îi vedeau cerșind. În curând, însă, cu ajutorul Providenței lui Dumnezeu, respectul a reînflorit și poporul a început să-i iubească pe frați întocmai ca mai înainte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Solomon, un tânăr cu caracter bun, vestit pentru frumusețea sa. Obișnuia să-mi povestească că, atunci când era novice, a fost numit responsabil cu chetele conventului [din cerșit] și a mers la casa surorii sale pentru a-i cere de pomană. Dar aceea, dându-i o pâine, și-a întors fața în altă parte spunând: «Blestemat să fie ceasul în care te-am văzut»; iar el, cu bucurie, a acceptat pâinea și a plecat. De asemenea, a respectat cu atâta rigiditate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
propria fidelitate că datoria poate fi lichidată. De asemenea, mi-a spus că existau sute de modalități în care frații puteau să facă datorii în mod legal și că fratele nu comitea păcat dacă împărțea banii primiți de la alții ca pomană. Fratele William a spus că în timpul șederii sale lungi în conventul din Roma, neavând frații altceva de mâncare decât castane, se îngrășase atât de mult, încât îi era foarte rușine. Mi-a mărturisit și faptul că, pe când se afla în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]