2,423 matches
-
argint, Catinca primește și suma de 10000 de lei . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, bazată pe jalba căminarului Iordachi Râșcanu, Ecaterina, rămasă În casa părintească, . Ecaterina s-a . O Însemnare de pe la 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Catincăi: pomenirea de 40 de zile s-a realizat de un arhiereu, sunt consemnate și sărindariurile În valoare de 12 lei pentru schit, 25 de lei pentru mănăstirea Florești, 12 lei la Frenciuci, 12 lei la Scheia, 12 lei la Drăgușeni, 12
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Marii Adunări Naționale și a stemei Republicii Populare România . Parohul de la Frenciugi este informat ca și ceilalți preoți despre desființarea Episcopiei Hușilor: . Prin ordinul Episcopiei cu nr. 1317 din 1949, făcut cunoscut preotului paroh la 3 martie 1949, se cere pomenirea patriarhului Iustinian și Episcopului Ilarion la Ectenii și Sfintele Daruri. Corespondența parohiei urma să fie transmisă Episcopiei Romanului, prin Încetarea activității Episcopiei Hușilor . Preotul Constantin Popescu va fi delegat din 10 martie 1949 cu suplinirea parohiei Bâcu . La 1 august
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
deși preotul este un Întâiu stătător, credincioși și mai puțini. În a patra parohie, la ora 10 și un sfert, Sf. Liturghie era pe sfărșite. Credincioși puțini. Preotul spune, că sunt duși la cimitir, unde este și el așteptat pentru pomenirea morților. La Întoarcere preotul Întâiu stătător ține să ne primească tot la biserică cu polihroniu și cuvântare, având Însă tot vreo 50 de credincioși. Pe un alt preot Îl vedem venit la o Înmormântare stând Între credincioși Într-un antreu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de credincioși. Pe un alt preot Îl vedem venit la o Înmormântare stând Între credincioși Într-un antreu și cu o pălărie ponosită deși era Paștele și Sf. Gheorghe, Însă cu țigara În gură. Întors la Huși aflu de obiceiul pomenirii morților În Lunea Paștilor și la cimitirul orașului de reședință episcopală. Deși anul acesta s-a prăznuit și Sf. Gheorghe, totuși preoții au accelerat Sf. Slujbă ca să meargă să se compromită cu o pomenire nedogmatică și un câștig batjocoritor. Unde
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Întors la Huși aflu de obiceiul pomenirii morților În Lunea Paștilor și la cimitirul orașului de reședință episcopală. Deși anul acesta s-a prăznuit și Sf. Gheorghe, totuși preoții au accelerat Sf. Slujbă ca să meargă să se compromită cu o pomenire nedogmatică și un câștig batjocoritor. Unde este știința teologică și unde demnitatea și conștiința pastorală? În jud. Vaslui aceeași situație: biserici goale și indeferentism sacramental cu o teamă de otrăvire și dezicere a Însemnătății Sf. Euharistii. Ne-am Încălzit ceva
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
duhovnici impun canon credincioșilor mărturisiți pentru nepostire, dar În același timp Îi Întreabă de pește și carne pentru ei În timpul postului mare. Alții impun taxe și la Sf. Împărtășire. Nu mai amintim de atâtea alte compromiteri ca taxe și pentru pomenirea celor căzuți pe front, sau atentări de imoralitate la soțiile acelora. De altfel forma exterioară cu uniformisarea arată anarhia sufletească a preoțimei noastre. E un grozav spectacol, mai ales În corlegii, cum a fost la Înmormântarea preotului Ilarion Dodu din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Nu știm dacă mai este nevoie de concluzii și hotărâri. Totuși pentru Înduhovnicire cu refacerea ce se impune, amintim prescripțiile evanghelice: și . Ca urmări externe. Să se reducă slujbele nedogmatice și neliturgice cu scop numai de câștig compromițător, cum e pomenirea morților a II-a zi de Paști. Să nu cumva să se i se amintească de vreo taxă la Sf. Slujbă. Să nu mai apară nici un preot Îmbrăcat civil cu antereu și giubea scurte, murdare și ponosite, dar tuns și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
curioși care vor să știe tot ce se Întâmplă! Hildebrand asculta cu mirare. Ce avea ducele de Îm părțit cu un șerb nenorocit, de-și pierdea vremea cu el? Ce-l interesa dacă fostului plutaș i se făcuseră slujbele de pomenire? Pricepuse numai că Bertold și vânătorii lui trecuseră de dimineață pe acolo... În rest... Lui nu-i plăceau podarii care pălăvrăgeau prea mult. și mai cu seamă cu atâta Îndrăz neală În fața stăpânului! Curată obrăznicie! Întrebă cu ne mul țumire
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
așa va înflori. Că duh a trecut printr-însul și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său. (Psalm 102) Așa cum cere tradiția ortodoxă, toți participanții au fost invitați la pomană, adică la o primă pomenire a sufletelor răposatelor. S-au așezat mese și scaune în cele două camere. Părintele și dascălul au mai cântat o dată "Veșnica lor pomenire", au binecuvântat bucatele și toată lumea s-a înfruptat din bunătățile puse pe masă. Apoi lumea a plecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Psalm 102) Așa cum cere tradiția ortodoxă, toți participanții au fost invitați la pomană, adică la o primă pomenire a sufletelor răposatelor. S-au așezat mese și scaune în cele două camere. Părintele și dascălul au mai cântat o dată "Veșnica lor pomenire", au binecuvântat bucatele și toată lumea s-a înfruptat din bunătățile puse pe masă. Apoi lumea a plecat, iar în casă au rămas părinții mei și trei copii: Mircea, Lică și Titi. Două ființe dragi ne părăsiseră pentru totdeauna. Stăteam în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de către Bogdanovici. Nu trebuie uitat nici faptul că anchetele din procesul Țurcanu, din care am extras această declarație a lui Cobîlaș, urmăreau să acrediteze ideea că evenimentele violente din Pitești, Gherla și de la Canal au fost opera legionarilor; prin urmare, pomenirea celor șase nume se justifică prin dorința de a le compromite, implicându-le în acest scenariu. De altfel, Cobîlaș, cu toate că nu a trecut nici prin Pitești, nici prin Gherla, avea să fie condamnat în procesul Țurcanu. O informație importantă o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fi aplicat în închisorile din România. Victimele preferate ale echipelor de agresori erau reprezentanții de seamă ai tineretului legionar și reprezentanții Bisericii, fie ei preoți, fie studenți teologi, viitori preoți. Au existat numeroase cazuri de persoane torturate pentru simpla pomenire a creștinismului ori a ideologiei legionare. Octavian Voinea, de exemplu, a fost pedepsit pentru aceasta de către Țurcanu însuși, care a ordonat câtorva să îl țină nemișcat, cu gura deschisă (cu ajutorul unei dalte de fier, fixată între dinți), după care i-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
înjurături... ferească Sfântul! Viețuiește, alături de cumnata ei - tanti Voica - vecină gard în gard și la fel de vădană, în respect pentru biserica și preotul din sat. Acuma, nu c-ar bate toată ziua știutul drum al lăcașului de închinăciune dar, pentru obligatoriile pomeniri pentru răposatul, tot la popă apelează. - Cine să-mi citească colivele, mamă, dacă nu popa? Mai trage câte-o fugă scurtă de Paști și o alta de Crăciun, dar nu pentru toată noaptea, căci nici puterile nu o mai lasă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
vrednic pentru țăranii români și acum, la moarte, a lăsat toată averea lui cu testament pentru o școală românească, pentru țărani” - scrie Glasul Bucovinei de sâmbătă 16 februarie, 1 martie 1919, încheind: Duminică are să fie parastas la toate bisericile pentru pomenirea lui.” „...era un rămas bun din vremurile de lupte naționale pe care de mult ne-am deprins a le privi cu admirație; dar era în același timp și al nostru, era și omul prezentului, el simboliza continuitatea luptelor aprige pentru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu ceea ce e de făcut pe lângă casă, în grădina de legume, la câmp și în pomăt, cu recomandări exprese: „vitele trebuie lăsate în fiecare zi la plimbare; „Cloștile trebuie ferite de cuiburi umede și reci”. Când se mergea la amintirea (pomenirea) morților, se dădea iarăși un sfat: „rugațivă pentru cei morți și îngrijiți de mormintele lor, ca și urmașii noștri să facă la fel pentru noi”. La „De-ale gospodăriei” se adăugau alte îndemnuri cu deviza „de ținut minte”: nu ucideți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primească pensiile consistente în liniște, netulburați și să ne rîdă, tot ei, cu nerușinare în față, în timp ce oasele atîtor martiri trecuți prin temnițele și lagărele exterminării stau aruncate în gropi comune, fără o cruce la căpătîi, fără o slujbă de pomenire! Doina Jela, în zguduitoarea ei carte, Drumul Damascului, narează un caz rarisim, spovedania unui fost torționar. Franț Țandără, viitorul torționar (părinții fiind despărțiți), a avut o copilărie nefericită, de la 12 ani intră copil de trupă, unde servește pînă la invazia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
A fost un singur moment înnălțător: atunci când preotul din Șipote popa Botez foarte limpede, domol și răspicat, a pomenit numele celor căzuți în focul de la 30 August și când un cor de soldați a cântat după vorbele lui mișcate, veșnica pomenire prelungă și tristă, veșnica pomenire pentru acei cari au fost în pământ străin îngropați și cari de multă, multă vreme s-au prefăcut în țărână. S-au rostit numele ofițerilor; ale soldaților nu. Și acum morții necunoscuți, morții anonimi, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înnălțător: atunci când preotul din Șipote popa Botez foarte limpede, domol și răspicat, a pomenit numele celor căzuți în focul de la 30 August și când un cor de soldați a cântat după vorbele lui mișcate, veșnica pomenire prelungă și tristă, veșnica pomenire pentru acei cari au fost în pământ străin îngropați și cari de multă, multă vreme s-au prefăcut în țărână. S-au rostit numele ofițerilor; ale soldaților nu. Și acum morții necunoscuți, morții anonimi, s-au râdicat în sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate pe o cale ne-nturnată. S-au dus ca apele. Se macină și stâncile; trebuie grija necontenită a meșterilor pietrari să adaoge ciment și a altor meșteri care sprijină povârnișurile râpelor, pentru ca să mai rămâie, pe câțiva ani și câteva clipe, pomenirea trecătoare a acelor măriri căzute. Când toate se vor nărui, va fi rămas totuși ceva, o imagine și un fir de lumină într-un vers ori într-o frază a lui Goethe. Goethe nu-i scris pe nici o stâncă. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Fălticeni, numit Pleșoianu. În "Neamul Românesc", d. Iorga a scris despre comunicarea mea la Academie un articolaș prea elogios; spunea că poate niciodată nu s-a rostit la Academie o cuvântare mai mișcătoare. La Iași, ora 11 a.m. matineu pentru pomenirea a cincizeci de ani de la moartea lui Creangă și pentru pomenirea lui I. Mironescu. Au vorbit: un tânăr G. Ivașcu, urmând cele spuse de G. Călinescu în cartea lui recentă "Viața lui Ion Creangă" (Fundații); d-rul Gr. T. Popa, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comunicarea mea la Academie un articolaș prea elogios; spunea că poate niciodată nu s-a rostit la Academie o cuvântare mai mișcătoare. La Iași, ora 11 a.m. matineu pentru pomenirea a cincizeci de ani de la moartea lui Creangă și pentru pomenirea lui I. Mironescu. Au vorbit: un tânăr G. Ivașcu, urmând cele spuse de G. Călinescu în cartea lui recentă "Viața lui Ion Creangă" (Fundații); d-rul Gr. T. Popa, care a cetit "Izul Pământului", bucată anume scrisă pentru Mironescu și apărută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vede sus chiar de la intrarea parterului foarte frumoasă și vie perspectivă și care reprezintă pe Neculai I Pavlovici prezentându-se poporului său, în special țărani și neguțători. Remarcabilă monumentala sală albă. * 18.VI Colhozul de grădinărie, legume și pomi fructiferi "Pomenirea lui Ilici" ............. Moscova, cam la 20 de km. (Pamiati Ilici L. : În amintirea lui V. Ilici Lenin) 413 Ha. 332 colhoznici. Alcătuit la început din 250 de țărani mici proprietari. Organizat în 1930 anul morții lui Lenin. În afară de colhoznici, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care se întrupează în ele devin nemuritoare în raport cu timpul nostru. Divinitatea lor afirmă existența noastră. Am putea spune că ființăm ca valoare, numai de la data când s-au produs asemenea realizări. Îmi fac o datorie deci să pun în fruntea pomenirii pioase pe care o săvârșim astăzi, aducând Ieșenilor aminte de toți scriitorii care au onorat acest neam și această țară, pe cei doi mari prietini Eminescu și Creangă. Umbrele lor tutelare stau deasupra acestui trist oraș și vor sta până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turcii, fiind înfrânt, Ștefan rătăci iar prin acea pădure, unde avea să-l reîntâlnească pe sihastru. Acesta i-a dat oameni din pădurile care-i înconjurau schitul și chilia, iar Ștefan a promis să ridice aici un lăcaș vrednic de pomenire. Se zice că după ce i-a bătut pe turci, Ștefan și-a ținut promisiunea ridicând pe locul vechiului schit mănăstirea Voronețului. Altă legendă spune că după ce tatăl său a fost omorât la Reuseni, Ștefan, ca să scape de mâna călăului, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și pentru a anexa Țara Românească. Este evident că Ștefan cel Mare nu se mai gândea acum la o revenire a Țării Românești într-o alianță antiotomană, acum când Moldova înseși se afla în relații de alianță cu Imperiul Otoman. Pomenirea Țării Românești într-un asemenea context făcea parte, după toate probabilitățile, din planurile politice pe care le proiecta Buonaccorsi. Deși Ioan Albert a fost proclamat ca rege al Ungariei la Rakos, în 7 iunie 1490, la 15 iulie era proclamat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]