3,008 matches
-
omul se poate pune în fel și chip Unul simte nevoia să creadă toate cele spuse frumos și curat de Părintele Mătase, de la biserica din satul nostru, precum că viața omului pe acest Pământ îi e dată numai ca un popas, înainte de a merge la Cel ce Este Veșnic Viu Și știind acestea, omul va cunoaște că Lumea de pe Pământ arată precum o oglindă răsturnată, nedesăvârșită și cu multe metehne, a Lumii celei de dincolo, din Veșnicie Iar omul de felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
iar după el, Pamfil Duran și așa, rând, pe rând Și pătimind noi și patinând cu cizmele prin mâlul negru din galerie, ne-au scos, până la un post telefonic, unde ne-au lăsat să ne așezăm pe niște burlane, pentru popas Pe urmă, cei trei salvatori au dat telefon în afara minei, apărând urgent tărgile purtate de niște mineri cu lămpile la brâu, după care se țineau, repejor, brancardierii Dar noi, cei care douăzeci și una de nopți nu ieșiserăm din pântecele Muntelui Pietrosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tot respectul pe care Compania vestică de turism și subsemnatul, Corrado Hollofern Rambo St Patrick Mc Cormick jr., preasupusul dumneavoastră servitor, salariat al C.V.T., vi-l poartă din adâncul inimii, să vă anunț că vom face imediat un bine venit popas în sânul acestui minunat colț de Rai!... Privi la strălucirea de ansamblu a turometrului, observă cum, pe măsura diminuării vitezei, se modifică nuanța de culoare oranj a ecranului, semnaliză schimbarea direcției, mutând comanda din punctul median, încetini foarte lin până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fără chef. Considerându-l din ce în ce mai mult drept un învățăcel ce-i picase la îndemâna expunerilor sale, Profesorul brodă rapid o teză privind multiplicitatea aspectelor realității, precum și operațiunea de reproducere și aducere-aminte în procesul cunoașterii, executat pe fundamentul memoriei primordiale. La un popas oratoric, impus de constrângerile terenului denivelat, îi spuse, cu o bruscă vioiciune: Propun să cădem de acord că multe aspecte ale Contemporaneității pot fi rediscutate! Desigur că într-o lumină științifică... Instantaneu, apoi, Profesorul se înfierbântă într-atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ceremonios, înainte de a-și rosti și el numele, care, târziu, la romani începu să fie considerat un prenomen: Albert este numele meu mic. În locul cuvintelor absente din conversația lor, se studiară cu binevoitoare căutături. Firește, era vorba, deocamdată, de un popas al amândurora, dar luîndu-l de mână cu prietenie, aborigenul O'Piatră îl duse mai la lumină, trăgându-l dincolo de un măreț arbore, ce semăna cu un elegant candelabru chaldeean, cu șase brațe, dispuse în grupe de câte trei, fiecare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sărate de sudoare, cu brâuri tradiționale pe taliile lor incredibil de subțiri, își părăseau în scurt lanurile galbene, crângurile de meri și lânoasele turme, pentru a grăbi pe netede cărări spre porțile cele aprig străjuite ale cetății de humă. La popasuri, când se oprea sfârâitul roților și cel al aripilor bidiviilor-cosași, se auzeau comunicările furnicilor care, strigându-se de la un ogor la altul, își vesteau trecerea rădvanelor străine. Împresurat de mulțimea tot mai compactă a furnicilor cu straie repede primenite, convoiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nefolositor, încheie el cu un oftat de om bolnav. Minutele trec goale și nici unul dintre ei nu pare că dorește să întrerupă curgerea lor. Nici un tril, ciripit sau gângurit nu tulbură liniștea aproape materială. Până și vrăbiile, cu loc de popas în micul pavilion alb din apropierea lacului, unde împărțeau neastâmpărate și gureșe streșinile acoperișului, acum tac. Brusc, Smaranda se scutură ca de frig fără să vrea. Marius o apucă de mână iar ea îi zâmbește recunoscătoare. Ce s-a întâmplat? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ferestre de la etaj, Marius admiră răsăritul. Se anunță o zi frumoasă. E liniște. O liniște desăvârșită. Fără greutatea automatului agățat de umăr, ar fi avut senzația că este un turist pornit într-o excursie lungă care-și îngăduie un mic popas la o cabană, în față având o farfurie plină cu plăcinte pufoase și ceai fierbinte, îndulcit cu miere și aromat cu multe felii de lămâie. Ca o manifestare involuntară a senzației de plăcere la asemenea gânduri își trece limba uscată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de la față. Ne dădurăm mîinile, veseli amîndoi, apoi ea, În hol fiind, se Îndreptă spre biblioteca ce se afla În fața ei, unde se opri cîteva secunde, dar nu pentru curiozitatea ce se naște În asemenea situații, ci ca pentru un popas Înainte de a intra În camera propriu-zisă, unde totul era aranjat la locul lui, cu o estetică improvizată ce impusese cîteva mici modificări, și care-și aștepta musafirii pe care-i știam că vor veni dar nu chiar atît de matinal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
drumeție montană/galerii de artă/interpret/habitat natural floră, faună, zonă montană/habitat natural floră, faună zonă umedă/supraveghetor/turism ornitologic/turism speologic/turism ecvestru; ghid de turism; director de hotel/motel/hotel pentru tineret/hostel/camping/sat de vacanță/popas turistic; instructor auto; manager relații financiare externe; mamoș porcine; producător audio video; editor coordonator programe TV ș.a. De asemenea, în Clasificarea ocupațiilor din România au fost modificate denumirile unor grupe și subgrupe și introduse subgrupe (Tehnicieni în turism și asimilați
Agenda2006-12-06-1-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284870_a_286199]
-
românești. Prin motivele lor decorative, iconostasul, mobilerul și stranele catedralei, care au fost sculptate în lemn de stejar, amintesc de motivele și stilul epocii brâncovenești. O. NICA Capitală a culturii europene l Programul manifestărilor la Sibiu Vă propunem un scurt popas la Sibiu, orașul care, în parteneriat cu Luxemburg, va fi Capitală Culturală Europeană în anul 2007. În așteptarea acestui important eveniment, în orașul de pe Cibin se derulează un amplu program de restaurare, cu deosebire în centrul său istoric, unde 7
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
Blanc, tinerii căsătoriți pot petrece o vacanță romantică în inconfundabilul stil francez. Plimbările pe micuțele străzi pietonale pietruite sunt reconfortante, la fel ca și turul de 20 de minute cu telescaunul, regiunea oferind priveliști spectaculoase. Hotelul Mont Blanc este un popas potrivit înainte de plecarea pe pârtiile de schi, dar și pentru petrecerea timpului liber. Câteva zile memorabile, de Dolce Vita, pot fi petrecute și în localitatea montană italiană Cortina d’Ampezzo, situată în Munții Dolomiți. Pe lângă preparatele culinare specifice renumitei bucătării
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
dar și pentru petrecerea timpului liber. Câteva zile memorabile, de Dolce Vita, pot fi petrecute și în localitatea montană italiană Cortina d’Ampezzo, situată în Munții Dolomiți. Pe lângă preparatele culinare specifice renumitei bucătării italiene, îndrăgostiții pot alege între un scurt popas la Hotel de La Poste, pentru a savura băuturi deosebite, sau tratamentele de aromoterapie oferite de la Cristallo. Localitatea elvețiană Zermatt îi întâmpină pe tinerii căsătoriți cu o atmosferă specifică, cu sănii trase de cai cu clopoței, străzi medievale cu magazine cochete
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
strângea [la] Adrianopole, iar in primăvara anului 972 împăratul merse însuși la Adrianopole și trecu Balcanii pe la strâmtoarea apuseană numită Poarta lui Traian, nepoposind decât dincoace de Balcani, pe un șes înălțat dintre două ape, precum povestește Leon Diaconul. După popas oastea bizantină apucă drumul spre Șumla de astăzi (Prestlava pe atunci). Svetoslav crezuse atacul flotei mult mai primejdios decât pe acela al oștirii grecești, deci rămăsese cu partea cea mai mare a oștirilor sale lângă Dunăre. El se întărise în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fi duși la urma lor. Convoiul ajunse în orășelul Agiud. În acest orășel 28 de negustori evrei, respectabili cum vine vorba, invită pe călărașii noștri să se fotografieze cu ei într-un grup. Călărașii, având ș-așa stație de popas acolo, nu se dau în lături, evreii se pun șir militărește, iar aripa stângă și cea dreaptă a grupului le formează călărașii. Fotograful își așază camera obscură și eternizează, în folosul adevărului cu care se scriu istoria și ziarele, grupul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unul. Știind prea bine ceea ce urma să se întâmple cât de curând, fetița urlă. Ripley auzi strigătul și se lansă spre punctul său de origine. Fascinată și în același timp îngrozită, Newt privea monstrul ieșind din ou. Făcu un scurt popas în vârf, cât să-și recupereze forțele și de a se orienta, apoi se răsuci spre copil. Urma să sară pe ea când Ripley dădu buzna în sală și apăsă pe trăgaciul vibratorului. Glontele făcu țăndări creatura strânsă înaintea saltului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
unei proprii experiențe vitale, trăită în regim prin excelență interogativ. Suntem departe, în acest moment, de orice nihilism dadaist; faza pur destructivă a atitudinii avangardiste e de mult depășită, - și ea nici n-a însemnat la Voronca decât un scurt popas, cu urme în textele antipoetice tipărite în 75 H.P. Ceea ce rămâne din negația inițială este însă, în continuare, fundamentalul refuz al tuturor limitelor impuse de „codul de maniere sau legi” al societății burgheze și al limbajelor corespondente ei. „Poemul” nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
urmă sau cine îți va ieși dinainte cu pâine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer își clatină talanga în șipcile de aer, un lujer vine cu turmele de oi până la tine. La fiecare popas deștepți un oraș ca un cântec care dormise în fluier sau ca o monedă pe care o descoperi în scorbură. În degetul tău cel mic, orașul strălucește cu toate luminile lui ca piatra unui inel, pe trotuare pasul sună ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
condamnat la moarte, iar Ghilgameș a devenit, astfel, conștient de statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O, Ghilgameș, unde r]r]cești la voia întâmpl]rii? Viața veșnic], pe care o urm]rești, n-o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor motive din India sau coagulate, într-o probabilă autonomie, pe niște tipare ce țin de o matrice universală. Între legenda vieții lui Buddha și popularul roman medieval european există o relație incontestabilă, complicată de cele câteva plăci turnante și popasuri ce au condiționat restructurări, între care și semnificativa drapare în veșmânt creștin. „Istoria” vieții lui Ioasaf („intrusul straniu” care îl irita pe Gaston Paris, căci era singurul sfânt - sau printre puținii - impus de un text literar pe un traseu ce
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
egumen (1608-1613) la mănăstirea Secu, unde a făcut câteva traduceri religioase. Personalitate în ascensiune, V. este adus în 1629 la Suceava, ca arhimandrit și duhovnic al domnitorului Miron Barnovschi. Va fi trimis cu o solie numeroasă în Rusia, făcând un popas la Kiev, la 3 august 1629, cum nota Petru Movilă, arhimandritul român de la Lavra Pecerska și protectorul de durată al lui V., pe care îl întărea cu scrisori de recomandare către țar și către patriarhul moscovit. În răstimpul petrecut la
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
doua pagină, al cărei redactor e la un moment dat Ernest Verzea, este consacrată literaturii și artelor; aici primesc spațiu rubricile „Cronica literară”, ținută la început de Șerban Cioculescu, „Calendar istoric”, „Revista revistelor”, „Bazar-curiozități”, „Viața femeii”, „Cronica dramatică”, „Viața artistică”, „Popasuri poetice”. Pagina a treia conține rubricile „Actualitatea de ieri până azi”, „Reportaj interior”, „Reportaj exterior”, „Din Ardealul românesc”, „Tot ce vă interesează”, iar ultima reunește știrile externe. Ziarul găzduiește și interviuri, cum sunt cele cu Liviu Rebreanu în postura de
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
Chișinău, 1968; În centrul Rusiei, Chișinău, 1974; Pe strada trandafirilor, Chișinău, 1974; Dă și altuia lumină din lumina pe care-o ai, Chișinău, 1976; Petru Groza, Moscova, 1976; Tudor Arghezi, Moscova, 1980; Naberejnâie nadejdî, Moscova, 1982; Gheorghe Gheorghiu-Dej, Moscova, 1986; Popasuri la răspântii, Chișinău, 1988. Traduceri: Pille Facasi Șivasancara, Două măsuri de orez, Chișinău, 1981; Iuri Dimitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: A. Cândea, „Prin vâltoare”, „Moldova socialistă”, 1956, 31 iulie; Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 109-113; Vasile
VIDRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]
-
socialistă”, a colaborat la emisiuni literare radio. În 1973 se stabilește în Israel. V.-W. este autor al unor volume de proză scurtă, majoritatea pentru copii: Anicuța (1953), A licărit o stea (1957), Treceau cocorii (1958), Arbori de veghe (1962), Popasuri (1963), În pragul casei (1964), Strada (1972) ș.a., în care explorează mai ales universul infantil. A compus povestiri, nuvele și romane și din nevoia, așa cum mărturisește el însuși, de a dezvălui una „dintre cele mai triste și mai sângeroase pagini
VLASTARU-WEXLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
verosimilitatea prezentării personajelor. SCRIERI: Anicuța, Chișinău, 1953; A licărit o stea, Chișinău, 1957; Treceau cocorii, Chișinău, 1958; Chirică, Chișinău, 1960; Povestiri, Chișinău, 1960; Perdeaua de plopi, Chișinău, 1961; Arbori de veghe, Chișinău, 1962; Creasta pestriță, Chișinău, 1962; Pașii, Chișinău, 1962; Popasuri, Chișinău, 1963; În pragul casei, Chișinău, 1964; Ștrengarii, Chișinău, 1965; Acoperiș deasupra capului, Chișinău, 1966; Cascade, Chișinău, 1968; Marghit, Chișinău, 1970; Strada, Chișinău, 1972; Scrieri alese, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Vorbește creația, „Octombrie”, 1956, 7; Mihail Știvelman, A
VLASTARU-WEXLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]