4,015 matches
-
Începea să-i fie somn și lene și nu avea chef să sufere. VÎlvătaia clătitelor flambate pentru Julius va mai Înviora atmosfera, poate că era mai bine așa. VÎlvătaia lui Julius era sugestia șefului de sală și consta Într-o porție de crépes Suzette, domnișorul o să fie Încîntat. Susan acceptase gîndindu-se că asta va mai Întîrzia puțin plecarea și, ce gînduri ciudate Îmi trec prin minte, spunîndu-și că focul va face ca Înghețata să se topească mai repede și va grăbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Și pe urmă se Întoarse și intră În auditorium, Închizînd ușa În urma ei, ca să nu se răcească Academia. Se Îndreptă cu pași hotărîți spre scaunul cu șalurile, cînd deodată auzi aplauzele. Se lăsa Întunericul cînd Carlos Începu să claxoneze În fața porții de la intrarea palatului, gîndindu-se la tot bănetul care se cheltuise cu noua casă și totuși nu fuseseră În stare să mai dea o sumă neînsemnată pentru o poartă automată. Vru să-i spună lui Julius, dar Julius nu era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
imposibil, din pricina gîndurilor care-i treceau mereu prin minte. Mai Întîi Își Închipui că vara avea să se sfîrșească În liniște, că o să meargă În fiecare zi cu Susan la Herradura, cam devreme, ce-i drept, de Îndată ce el Își termina porția de minigolf, fiindcă pe urmă ea trebuia să plece: avea Întîlnire cu Juan Lucas ca să mănînce Împreună la Club. Nu, n-o să meargă la Ancón, dar de data asta n-a mai avut poftă să strige ura!, dimpotrivă, numele Ancón
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
soție. Ba da, doar în acte... Într-o seară, însă, Stelică s-a gândit să meargă, mai întâi, acasă la el, căci avea de luat din bibliotecă niște cărți care i-ar fi fost de mare trebuință. A ajuns în dreptul porții. Lumină în dormitor? Cine să fie? Odată curiozitatea stârnită, s-a și simțit în pragul ușii. Nimeni nu i-a băgat de seamă prezența, nimeni nu i-a auzit, măcar pașii. Nici n-ar fi avut cine, căci pe lângă casa
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
unu’ de franceză, Laurențiu Nicodim care, suplinitor fiind, e mai puțin preocupat de catedra ce i se va da sau nu la început de an, decât de o traducere totalmente nouă din Villon. Că, deși-n fiecare ședință are o porție destul de mare de “bobârnace” de-ncasat, asta-l lasă rece, pe el îl preocupă o nouă variantă a nu știu cărui vers villonian. Țara arde...” “Poate că nu-i chiar așa. Poate că omul crede ceea ce este el pe cale să realizeze e mai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Va trebui să mă documentez. Cât de curând. Poate, chiar acum. Poate... În nici un caz acum. Ar fi de ajuns să aprind lumina și... Pe când așa, mai nutresc unele speranțe (cam palide, ce-i drept) la o cât de mică porție de somn. De-aș face parte din rândul acelor oameni pe care cărțile reușesc să-i adoarmă mai repede și mai bine decât cel mai puternic somnifer, ar fi simplu. În cazul meu, însă, nu există decât două soluții: 1
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
să-i spună. Nu s-au văzut de câțiva ani buni, chiar dacă bunul său prieten și coleg de studenție George Băndărău lucrează în județul vecin, nu mai departe. Dar, viața... Or să discute după ce-și vor fi luat amândoi “porția” de răcoritoare. Uite, Georgică mai are vreo doi oameni în fața lui. Dar, iată, George a ajuns în fața vânzătoarei. Să nu-l scap! Ce m-o fi apucat? “Hapciu!” Hait! Ce să fie asta? De fapt, ăla-i om, care strănută
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
părțile corpului lui Weber la dimensiunile dorite. Altele ofereau medicamente de contrabandă pentru orice deficit imaginabil. Medicamente care îți schimbau dispoziția și-ți ridicau moralul. Valium, Xanax, Zyban, Cialis. Cele mai mici prețuri din lume. De asemenea, își primise și porția de averi însemnate oferite de reprezentanți exilați ai guvernelor unor națiuni turbulente, care păreau să-i fie prieteni vechi. Printre toate astea erau inserate două invitații la conferințe și încă o cerere de a face un turneu de lectură. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un dulap din Homestar. Asta ar putea să-l tulbure. Da, poate că ar trebui s-o păstrăm pentru mai târziu. Sosiră pizzele. Alegerea lui îl îngrozi: ananas și șuncă. Nu-i venea să creadă că asta comandase. Karin atacă porția ei de Supreme cu elan. N-ar trebui să comand pizza. Știu că aș putea mânca mai bine. Totuși, nu prea le am eu cu mâncatul, dacă nu ies în oraș. Mă mir că reușesc să vândă carne de vacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în ușa de la baie reuși să-l salveze. Ținea un prosop în fața corpului său gol. Căciulița tricotată dispăruse, lăsându-i la iveală smocurile de păr care-i creșteau la loc. Copilăros, îi zâmbi îngrijitoarei sale. —Sunt gata să-mi iau porția de durere, doamnă. Arcuindu-și ambele sprâncene, Barbara se scuză pe un ton ciudat de intim, ca și cum ei doi ar fi crescut la trei case unul de altul, ar fi fost colegi de școală primară, și-ar fi scris sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îi oferise ea băiatului. Dar el nu-i spusese niciodată lui Mark. Și-ar fi dat seama; Mark ar fi dezmoștenit-o cu nouă ani mai devreme. Rupp nu mai pomenise niciodată de incident. Ar fi acceptat oricând încă o porție, dar n-ar fi îndrăznit niciodată să ceară. Îi simțea întrebarea în modul în care se învârtea în jurul ei, aceeași întrebare enervantă care-i umbla și ei prin dosul minții de fiecare dată când se nimerea în calea lui Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îmbrăcase frumos, se dăduse chiar și cu parfum. Dar uitase de problemele logistice, care începură imediat ce Daniel primi meniul. Daniel la cină în oraș: exact ca un preot calvinist la o petrecere rave. Clătină din cap, fluierând: —Opt dolari o porție de vită cu broccoli? Îți dai seama, K.? Antreul era cel mai ieftin produs din restaurant. Se pregăti pentru ce era mai rău și așteptă. — Opt dolari înseamnă o mulțime de bani pentru Adăpostul cocorilor. Cu mai multe donații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe care-l au de dușman unii hrăniți cu otrăviți burețifrustrați, sarcastici și nervoși că nu ncepe cu ei cultura, de patimi și invidii roși, li-i plină de colți negri gura cum este-un spermatozoid, eșuat, de strâmb, în fața porții, că seamănă mai mult cu morții de agurid și de livid plin de al viperei venin, este în viață cum e pata prinsă la un sufix străin și-acest venin l-a dat și gata. A încercat să iasă-n
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
carte despre un om care era prea Înalt, care trăia veșnic Într-un spațiu ce nu i se potrivea și pentru care dimensiunile tuturor lucrurilor - scaune, paturi, camere, pantofi, haine, cămăși și ciorapi, cușetele vagoanelor Pullman și cabinele transatlanticelor, precum și porțiile de mîncare, de băutură, de iubire și de femei, pe care majoritatea bărbaților le găsesc Îndestulătoare - erau prea mici. Istoria trecerii unui astfel de om prin lume ar trebui scrisă cu puterea de convingere a unei autorități incontestabile și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cîmpului În copilărie și mîncau un bou la o masă. Că doar am văzut-o cu ochii mei pe a bătrînă, pe vremea cînd stăteam acolo, cum mînca o găină Întreagă și trei bucăți de plăcintă... „Mai pune-mi o porție, fata mea“ - Îi zicea Augustei, și-atunci trecuse de șaptezeci de ani... că de-aici i s-a tras și moartea. „E de necrezut!“ - am zis cînd am primit vestea... avea nouăzeci și șase de ani și-a căzut de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lumină obscură: dar avea o cameră de jocuri video, din care Enin trebui să fie pescuit de două ori; de fiecare dată veni plin de recunoștință, când Gosseyn merse și-l anunță că sosise mâncarea. De fiecare dată își mânca porția, după care dispărea în mare grabă. Între timp, pe când Gosseyn și Dan Lyttle își mâncau friptura și salata, subiectul de conversație era chiar Dan Lyttle. Prima întrebare fu a lui Gosseyn: - De ce, după ce cunoștințele tale de Semantică Generală au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
corpul lui trecuse mai mult timp decât îi păruse lui? Avea să se gândească la asta mai târziu. Gosseyn Trei puse furculița jos și se lăsă pe spate. Văzu că și tovarășii săi de masă luau ultimele bucături care completau porția fiecăruia din ce-or fi mâncând ei acolo. Apoi și ei se lăsară pe spate în scaunele lor. Stăteau cu toții așa în acea copie obscură a unui restaurant pământean. Și el își aduse aminte că ei se străduiseră să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
sîngerînd, haina mea larg deschisă. Dar cu fiecare pas eram mai aproape de apă. După bătăile de sprint, am continuat să număr. Să număr descrescător: sute de metri, bătăi, părți de bătăi, prinderea apei și părăsirea ei. Am împărțit munca în porții, semn că ajunsesem la epuizare maximă. Durerea era la bord. Și nu puteam judeca limpede dacă sprintul intermediar ajutase. Eram din nou în linie cu echipa cu rame portocalii, dar oare sprintul nostru o avea doar pe aceasta drept referință
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
lumea largă, veniți vara la pescuit și, mai apoi, puteți să vă arătați mai rar, încercați să uitați ceea ce e aici! Eu o să mă descurc, în loc de orice altceva vom mânca la Cina creștină, vine slujitorul Căpitanului și ne trece în porție. Vom rezista. Voi plecați, dragilor, și uitați totul!". A venit vremea să ne facem apolitici A venit vremea literaturii. Nu mai suntem obligați de realitate să dăm seama, să justificăm, să batjocorim, să tăcem semnificativ, să credem la modul exasperant
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
înalt începu să rîdă. Da! spuse el între două gîfîieli, e lordul Provost al acestei metropole al naibii de mare și tare. își potoli chicotelile bînd ce îi mai rămăsese în pahar, apoi se duse la dulap și-și mai turnă o porție. — Ce vrea? întrebă Provost Dodd. Bărbatul înalt privi peste umăr. — Da, Lanark, ce vrei? — Nimic. — A zis că nu vrea nimic, Dodd. După o clipă, Provost Dodd zise pe un ton egal și hotărît: — Atunci, nu ne e de nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
CAPITOLUL 7. Institutul Mîncarea era întotdeauna carne albă și moale ca de pește sau mai tare, ca pieptul de pui, sau galbenă ca un ou fiert. Nu avea nici un gust, însă, deși Lanark nu mînca mai mult de jumătate din porția mică din farfurie, mesele îi dădeau întotdeauna o stare de comfort și vioiciune. Camera avea pereți de culoarea laptelui și o podea din lemn lăcuit. Lîngă perete se aflau cinci paturi cu cuverturi albastre, iar Lanark, aflat în patul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
profesori. Lanark se duse la o masă din colțul cel mai depăratat și imediat apăru o chelnăriță. — Aveți ceva maro, uscat și sfărămicios? o întrebă el. — Nu, domnule, dar avem ceva roz, umed și sfărămicios. Aduceti-mi un sfert de porție, vă rog. începuse să mănînce, cînd o voce aspră, ușor ezitantă, spuse: — Pot lua loc? își ridică privirea și o văzu pe fata matăhăloasă în salopetă kaki. Stătea cu mîinile în buzunar, fixîndu-l cu o privire aprigă. — O, da, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ou fiert. Totuși, după ce auzi ce întrebuințare îi găsiseră foștii chiriași cuptorului, băiatul se uită cu atenție la plăcinta ciobănească adusă la masă în seara aceea. în cele din urmă, arătă cu degetul și întrebă: — Poți să-mi dai o porție? Doamna Thaw se uită la soțul ei, apoi luă lingura și-i trînti o bucățoaie în farfurie. El privi lung terciul de cartofi cu bucățele de morcov, varză și carne tocată prin el și se întrebă dacă și creierul arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
prostie și mai mare ar fi fost să continue. Trebuia să se reântoarcă, înainte de a resimți foamea sau setea. Ajunse înapoi în apartamentul lui Crang, fără probleme. Își făcu un pachet cu sanvișuri și tocmai se pregătea să atace o porție de ochiuri cu șuncă, când apărură patru bărbați. Aceștia intrară prin trei uși diferita. Primii trei aveau arme în mâini și pătrunseră în cameră ca și cum ar fi fost catapultați de un resort puternic. Cel de al patrulea, un tip slăbuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și cele două rochii dobândite prin muncă cinstită de Zenobia. Cărțile (posedam un număr oarecare), împreună cu celelalte bunuri proprii (farfuria comună, cele două linguri, cana cu poză color pe care se vedea cum o fetiță în costum național își primea porția de turtă dulce de la un bătrân rural) le-am instalat parte pe scaun, lângă hârtiile mele, parte sub sofa. * Refuzând hrana și apa, Sandra, elefantul femelă al circului Do Brasil, a încetat din viață. Sandra, în vârstă de 24 de
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]