2,756 matches
-
începe să plângă "ca un copil". Plânge și femeia, iar lacrimile lor "se uniră în tăcere, fierbinți". Plânge și Leon la sfârșitul lecturii însemnărilor sale de călătorie, "cu plăcerea omului ce simte o ușurare în lacrimi". Însă nici ascultătorul (amicul povestitorului), nici cititorul "nuvelei" lovinesciene nu prea găsesc motive de plâns în toată povestea de față, menită să impresioneze, pare-se, exclusiv pe cel care a trăit-o. Cu toate acestea, interesant e modul cum înțelege Lovinescu să-și asume eșecul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în această iluzionare. Întreaga breaslă a oierilor de la munte ar fi inspirată și patronată de un duh tutelar, potrivit aceluiași tipar originar, cum a aflat Vasile Alecsandri dintr-o mărturie a baciului celui orb de pe Ceahlău; cum credea și un povestitor, tot orb, din Hanul Ancuței. Iată de ce mi se pare firesc, într-o primă intreprindere analitică, să mă limitez la simple identificări de portrete, pentru a constata raportul de fidelitate față de modele; în ce măsură scriitorul s-a îndepărtat de ele și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din orașul meu natal și când Budacea, fiind pensionar, a condus un grup de turiști și sosind tocmai când eu țineam o mică dizertație despre pedagogie, mă refeream la metodele neumane care se întrebuințau pe timpul când învăța carte marele nostru povestitor Ion Creangă, i-am dat numele în fața tuturor, amintind și de trasul de perciuni, și domnul Budacea nu s-a simțit bine deloc. Ce să-i faci, am vrut să am și eu o mică satisfacție după atâta amar de vreme ce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
față o puzderie de urecheați; și bum, bum, bum, a tras vreo sută de focuri, împușcând tot atâția iepuri; un tovarăș l-a întrerupt și l-a întrebat: "Ia stai, dom-le, dar arma când o mai încărcai?" La care povestitorul i-a răspuns nonșalant: "Dar ce, atunci mai aveam timp să încarc arma?" Dacă stau strâmb și gândesc drept, respectivul vânător este perfect nevinovat, un înger, pe lângă un demagog înrăit. Despre pescari, nu pot spune decât, că sunt niște copii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
poartă deobicei preoții. Avea două fete, ambele aranjate, una măritată bine cu un avocat și a doua mai puțin bine, cu un preot. Acest părinte, pe care-l chema Panuș, avea o casă vizavi de bojdeuca de căsuță a marelui povestitor Creangă, pe strada Țicăul de Sus nr. 5. De la părintele Panuș, un om al lui Dumnezeu, Dumitru Ionescu, a cumpărat această casă care era cu două odăi despărțite de un hol mare; în față, acoperișul de la cerdac se sprijinea pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ghidușiile pe care le făcea acesta când era mic. Elevii au fost atrași de discuțiile colective, facilitând schimbul de informații, de idei, de impresii și păreri. Vizita la Bojdeucă a fost Întregită de un mic spectacol inspirat de opera marelui povestitor. Muzeul nu numai că Îi pune pe elevi În contact direct cu obiectele de patrimoniu, dar Îi face și participanți activi la realizarea diferitelor obiecte cum ar fi: oale realizate la "roata olarului", măști realizate de diferiți meșteri renumiți, picturi
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Va trebui ca acest zid chinezesc să cadă într-o bună zi în fața progresului. Cu o asemenea uimitoare rodnicie a pământului, ne-am aștepta să găsim o compensație în horticultură; să nu ne lăsăm înșelați. În pofida afirmațiilor contrare ale unui povestitor binevoitor care vede grădini peste tot, în București nu există decât trei sere, dintre care una în ruine, trei sau patru grădini particulare de agrement și patru grădini de zarzavaturi cu adevărat demne de acest nume, ținute de un francez
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ea putînd fi aplicată oricărui text. De aceea noțiunea nu este specifică naratologiei, care are ca obiectiv, așa cum am specificat, aspectele narative ale unui text narativ. Cu toate acestea, noțiunea de narator cere poziționări suplimentare. Nu mă refer la un povestitor, la un "eu" vizibil, fictiv, ce intervine în povestire după bunul plac, sau care participă la acțiune în calitate de personaj. Un astfel de narator "vizibil" este o versiune particulară a naratorului, una din numeroasele posibilități de manifestare ale acestuia. În capitolul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
departe și să transforme textul într-o povestire. "Tu"-ul nu poate fi subsumat de poziția cititorului, nici nu poate fi interpretat ca fiind destinatarul apostrofei, ca în poezia lirică. "Tu"-ul este pur și simplu un "eu" disimulat, un povestitor la persoana întîi vorbindu-și sieși; romanul este o narațiune la persoana întîi cu o inovație formală care nu angajează întreaga situație narativă, cum ar fi de așteptat. Deși efectul normalizator al unei lecturi narative în detrimentul persoanei a doua nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
istorică și cu multă încărcătură politică poate ajuta la interpretarea povestirilor în care o analiză naratologică dezvăluie relația complicată dintre personaje, timp și spațiu. Focalizarea centrată pe personaj (FP) poate varia, se poate muta de la un personaj la altul, chiar dacă povestitorul rămîne același. În astfel de cazuri, putem căpăta o imagine clară a originilor unui conflict. Ni se arată cît de diferit sînt percepute aceleași fapte de către personaje diferite. Această tehnică poate genera neutralitate față de toate personajele. Cu toate acestea, nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
el o purtare așa, nu știu cum... De ce, mă? Nimic, nu vroia să spună. De ce mă, Jugravule? Lasă că știi tu, zice, și se apucă și-mi spune... și când am auzit eu! E, he, ne... Așa vasăzică! Bine! Bineee! Și tonul povestitorului cobora, ai fi zis că un sentiment cu adevărat omenesc de imputare își va face loc și după recriminări reciproce vor înțelege că sunt oameni și se vor redresa printr-o împăcare tot în văzul lumii, dîndu-ne de înțeles că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
omul deșucheat, tocmai prin asta, și ne plictisește virtuosul. Rîdem! Petrecem! Spectacolul e amestecat. De ce n-ar râde și n-ar petrece și cititorul cu o carte cum e Satyricon, unde nici o conștiință nu se cutremură? Ți-amintești cum începe? Povestitorul, care e un tânăr și ai zice curat (nu e tinerețea expresia inocenței?), după ce ascultă niște discursuri incoerente, părăsește adunarea și se apropie de o femeie: "Bătrînico, o întrebă, nu cumva știi unde stau eu?" "Cum să nu, zice bătrânica
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în cuprinsul documentului nu face aluzie la această molimă, ci, după cum am arătat la locul cuvenit, se referă doar la cea precedentă, din 1831. În domeniul literaturii, o evocare a holerei din 1848 în Moldova ne-a lăsat-o nemuritorul povestitor Ion Creangă, el însuși atins de boală. În ale sale bine cunoscute Amintiri din copilărie, el relata: "Și după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama pentru mine, până ce a venit în vara
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
religios față de tot ceea ce producea natura „fie din fantezie, fie din întâmplare“, iubitor al animalelor și peisajelor aspre, accidentate. De obicei neatent în conversație, sărind de la una la alta. Bucuros de lungile sale plimbări solitare și de o „uluitoare cordialitate“. Povestitor colorat, îi făcea pe ascultători să se tăvălească de râs sau îi surprindea prin observații de o neobișnuită bruschețe... Dacă membrii grupului Hariga n-ar găsi printre ei nici unul care să-i semene, ar trebui imaginat. Un bărbat, să zicem
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
alea. Și Băselu vrea și el. Gore ciocnește halba de-a lui Gicu. Pe Argeș În jos, pe un mal frumos. Mă, povestești ca la gura sobei, mult Îmi place, ai o limba dulce, Sandule, tu trebuia să te faci povestitor cu carte de muncă. Ia mai zi, că zici bine... Sandu Își mai toarnă un pahar și Îl salută pe unul care tocmai s-a așezat la altă masă. Apoi revine la povestea lui. Da, și așa... Udrea era În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în ultimă instanță. Din acest punct de vedere, dar și din altele, această nouă carte a lui Vasile Ilucă (și nu este singura semnată de el) are și un vădit spirit polemic. Fin observator și dezlegător de taine vechi, bun povestitor și călit deja pe câmpul de bătălie al literaturii, scriitorul Vasile Ilucă dă cititorilor săi - statornici sau vremelnici - un nou prilej de bucurie artistică. În mod sigur vor veni și altele, de care - surprinși sau nu - ne vom bucura împreună
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
făcut-o să uite de gândul plecării. Și dogoarea cuptorului încins a cuprins-o din nou... ... Din acea noapte, hangița parcă trăia doar în vis. Făcea totul ca mânată de iele... Ascultându-l pe bătrân, Neculai gâfâia de încordare. Când povestitorul s-a oprit, l-a privit cu ochii dilatați și cu rugămintea întipărită în străfunduri: „Nu te opri tocmai acuma, bade Pavăl”. În cele din urmă l-a întrebat, pe bătrân: Da’ când o venit frigul, când s-o așezat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a pus în mișcare... și s-a topit precum untul în tigaie, pe plită, la căldura sobei. Inelul s-a plimbat în acest neam până s-a rătăcit ca orice lucru și nu s-a mai știut ce semnifică, iar povestitorul nu știe de ce a amintit de el; nu știe cum arăta, însă bătrânii așa i-au spus și el și-a făcut datoria amintind de el. În această vreme, în alte case, restul tinerilor boieri au petrecut cu gazdele lor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
de ce am mai scris, cum ne merg proiectele mai ample sau, când ne-am văzut și noi publicați, cum stăm cu cronicile literare, cu editurile... Apoi începea să povestească. Firește, nu se poate reda impresia pe care-o face un povestitor oral, și unde gesticulația, tonul și mimica sânt totul. Să spun doar că era fermecător. Ne amuzam copios și povesteam apoi mai departe istoriile din lumea literară care ne ajunseseră la urechi. Cum la sfârșit urma o nouă porție de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a izbutit să ajungă până la Marea Dulce, care acum nu mai avea țărm și era sărată ca mările mari. Atunci am socotit că mările se uniseră. - Nu v-ați temut? întrebă Marele Preot. - Nu puteam să nu ne temem, răspunse povestitorul. Dar nici n-aveam de ales. Spre apus nu aveam ce căuta, iar la miazăzi ne pândea primejdia mării care fierbe în clocote. Și nici în Atlantida nu mai puteam rămâne. Am plecat la noroc. - Și cum ați scăpat? - Ne-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
a dat cheia fântânii adâncului și fum s-a ridicat din fântână, ca fumul unui cuptor mare, și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii. În ziua aceea țâșniră toate izvoarele marelui adânc și stăvilarele cerului se crăpară... Povestitorul se opri. Legănați în molcomă visare, de vin sau de povestirea sa, stăpânii țării pierdute adormiseră. Șirurile de corăbii pluteau acoperind marea. În fruntea lor deschidea drumul marea corabie regală. Apele se liniștiseră aproape cu totul. Dar unul dintre preoți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
În furcă și Îi facem Confratelui Clifford Blades semne Încurajatoare cu degetele mari de la mână. — Bine, trebuie să mergem la un magazin cu discuri și să găsim niște albume și casete de-ale lui Frank Sidebottom. Prin asta Își conduce povestitorul ăsta lumea lui fantastică. Gagica de la telefon spunea că-i ușor să-i imiți vocea. Doar Îți acoperi nasul cu degetele. Mahn-chestehr, fac eu, Încă o dată sunând intenționat aiurea. Însă Bladesey e dus: — Nu, ascultă, eu pot. Muhn-chiz-tih! Ie Încântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei și imaginației. În sens strict, retorica populară este asemenea unui schimb simbolic sau a unui schimb structurat social. De exemplu, în satul tradițional povestitorii sau "gura satului" făceau dintr-un fapt privat unul de importanță comunitară, care putea să capete accente neobișnuite. Aceeași încărcătură simbolică o regăsim și în cazul dictoanelor, proverbelor 262 sau sentințelor. În privința divinației remarcăm că, deși există o tendință de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe faptul mărunt de viață, pe redarea celor mai palpabile Însușiri ale obiectelor, chiar dacă pare cititorului mai pretențios un soi de subliteratură, este gustat poate tocmai pentru fermecătoarea lui nevinovăție artistică. Asta Însă și pentru faptul că autorul este un povestitor, dar nu unul care-și subjugă cititorul, călăuzindu-l de-a lungul Înșiruirii faptelor, ci unul care prezintă nepăsător, imperturbabil faptele, evitînd să le comenteze afectiv sau moral. Textul lui Defoe este unul prozaic urmărind să comunice autenticitatea faptului și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cărei domnie, deja lungă de 53 de ani (încoronarea a avut loc la 2 iunie 1953, la Westminster Abbey, și a fost prima încoronare televizată în direct din istorie, la dorința expresă a tinerei regine), aparține "istoriei recente" de care povestitorul acestei lungi povești, acoperind două milenii de istorie documentată (recorded history), nu se mai ocupă. Cronologia domniei 1937. Junta militară condusă de Franco** ocupă Málaga (februarie). În Țara Bascilor, orașul Guernica (care era un important centru de comunicații) este practic
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]