48,874 matches
-
produs sau să înlăturăm atitudinea negativă care se poate să fi apărut deja. Trebuie deci să persuadăm publicul-țintă cu privire la avantajele recunoscute ale produsului prezentat. "Trebuie să fim în măsură să evaluăm procentul de ostilitate, de ignorare, de indiferență sau atitudinile pozitive, preferențiale, de fidelitate" (Desaulniers, 1991, p. 92); > comportamentul: publicul cunoaște produsul, acesta îi este pe plac, dar nu-l cumpără. Va trebui deci să-l convingem să cumpere produsul, să folosească serviciul oferit, să adere la cauza propusă, să treacă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de stârni interesul asupra unui produs, serviciu etc., și care, implicit, înseamnă a avea o atitudine. D este prima literă a cuvântului dorință. În acest model, " D" înseamnă sarcina de a determina dezvoltarea unei dorințe din partea receptorului, bineînțeles, o atitudine (pozitivă) de a avea produsul sau serviciul prezentat. A este prima literă a cuvântului acțiune. În acest model, " A" înseamnă sarcina de a determina receptorul să acționeze, adică să cumpere produsul sau serviciul oferit de către sistem, ceea ce înseamnă o manifestare comportamentală
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
3. Suporterul îndrăgostit. 4. Suporterul fanatic. D. Mesaj de simbioză"68. După cum am afirmat și anterior, mesajele promovate de o campanie de PR sunt în strânsă legătură cu sloganele promovate. În multe dintre campaniile de promovare a unei imagini publice pozitive, sloganele reprezintă o sinteză (esență) a mesajelor care urmează a fi promovate. După ce consilierul PR are deja fixate tipurile de mesaje pe care dorește să le promoveze, el trebuie să se gândească la un tip de strategie prin intermediul căreia mesajele
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Strategia push and pull Este rezultatul combinării celor două tipuri de strategii descrise anterior. În această strategie, prima fază este reprezentată de "împingerea" spre potențialul client a unui anumit tip de produs, atragerea atenției acestuia, urmată de determinarea unei atitudini pozitive față de respectivul produs. Atitudinea va fi transformată ulterior în acțiune, care reprezintă, de fapt, achiziționarea produsului sau serviciului respectiv. 4. Strategia AIDA a fost descrisă pe parcursul acestei lucrări și, de aceea, doar o amintim. 5. Strategia sau modelul DAGMAR / ACCA
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
îi satisface cerințele. Experimentare sau încercare cumpărătorul nu va fi convins nici de dorință, nici de înțelegere. El va dori să încerce respectivul produs. Dacă în urma încercării el va fi satisfăcut de produs, aceasta va fi urmată de o atitudine pozitivă în raport cu produsul. Adoptarea înseamnă mai mult decât o atitudine pozitivă față de produs, înseamnă acceptarea acestuia și hotărârea de a-l cumpăra. Această stare este urmată de cele mai multe ori de acțiune, adică de cumpărarea produsului. 9. Strategia sau modelul Lavidge Steiner
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
convins nici de dorință, nici de înțelegere. El va dori să încerce respectivul produs. Dacă în urma încercării el va fi satisfăcut de produs, aceasta va fi urmată de o atitudine pozitivă în raport cu produsul. Adoptarea înseamnă mai mult decât o atitudine pozitivă față de produs, înseamnă acceptarea acestuia și hotărârea de a-l cumpăra. Această stare este urmată de cele mai multe ori de acțiune, adică de cumpărarea produsului. 9. Strategia sau modelul Lavidge Steiner Acest model se bazează mai mult pe notorietatea sau pe
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
punctului final de impact și "încătușarea prăzii" (Hook)"70. Analizând toate strategiile descrise anterior, se poate observa că există anumite tehnici pe care le folosim în scopul atingerii obiectivelor propuse. Dintre acestea, amintim: captarea atenției; repetiția; stimularea declanșării unei atitudini pozitive; întărirea sau schimbarea unui anumit tip de comportament. În ceea ce privește organizarea unei strategii, aceasta trebuie să respecte următorii pași: "1. alegerea strategiei; 2. cercetarea și testarea strategiei; 3. stabilirea planului de comunicare; 4. precizarea calendarului pentru întreaga strategie; 5. fixarea bugetului
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
conferințe, concursuri etc.); 7) Statement-uri și declarații de orice fel pentru exterior (vezi Flaviu Călin Rus, PR și publicitate, 2004). Alături de aceste metode, consilierul PR mai are la înde-mână și o multitudine de instrumente în scopul construirii unei imagini publice pozitive a organizației pe care o reprezintă. Dintre acestea, cele mai importante ar fi următoarele: invitația sub formă de vedere; folosirea unei mașini; anunțuri; baloane de informare; cartea sistemului; birou de informare; steagul sistemu-lui; fanioane și insigne; pliante; muzeul sistemului; CD-DVD-uri
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
aceste elemente. Capitolul 12 Etapa VII • Planificare, calendar, buget După cum am menționat pe parcursul acestei lucrări, planificarea este un element esențial al muncii de PR. Datorită planificării se pot organiza și coordona toate acțiunile prin care se creează o imagine publică pozitivă organizațiilor sau oricărui tip de sistem. Deoarece am analizat elementele componente ale planurilor campaniilor de PR când am abordat problematica comunicării planificate și planificarea strategică (vezi Cap. 5), nu vom mai insista asupra acestor aspecte. În ceea ce privește planurile generale de PR
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
în care să fie incluse și evenimentele cuprinse în respectivul plan. 2. Planuri anuale care conțin toate acțiunile și toate evenimentele pe care le va desfășura consilierul PR pe parcursul unui an, în scopul menținerii sau al dezvoltării unei imagini publice pozitive a siste-mului. Aceste planuri nu se oferă mass-media. Aceste planuri sunt veritabile calendare care ne oferă o viziune de ansamblu asupra activităților sistemului, precum și asupra datelor când au loc respectivele acțiuni. Un alt mod de a vizualiza acțiunile desfășurate pe parcursul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
exprimare, cât și pe cele paralingvistice, deoarece acestea din urmă pot fi încărcate de sens și conținut. Nu se admit criticile sau apostrofările când ceva nu se desfășoară la parametrii programați, ci se va folosi doar puterea motivatoare a discursului pozitiv. La sfârșitul fiecărei acțiuni desfășurate, precum și la sfârșitul campaniei de PR, consilierul va trebui să mulțumească tuturor celor implicați și să pună în evidență rolul fiecăruia în respectivul demers. Ultima acțiune pe care trebuie să o îndeplinească un consilier PR
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de respectiva campanie de PR. La acest tip de evaluare, consilierul PR se va focaliza în principal pe aparițiile informațiilor-cheie în mass-media, analizându-le atât din punct de vedere cantitativ (număr de apariții), cât și din punct de vedere calitativ (pozitive despre sistem, negative despre sistem, neutre despre sistem). Un alt tip de evaluare se poate focaliza pe grupu-rile-țintă, pentru a determina în ce măsură acestea au receptat mesajul promovat de campanie, în ce măsură au memorat sau au asimilat mesajul și, bineînțeles, în ce măsură mesajul
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
obținute în urma desfășurării campaniei cu cele obținute înainte de începerea acesteia. Altfel spus, vor fi comparate rezultatele pre-testului cu cele ale post-testului sau rezultatele din pre-campanie cu cele din post-campanie. Dacă există diferențe semnificative între rezultatele din preși post-campanie, în sensul pozitiv (al rezolvării problemei sau cel puțin al tendinței de rezolvare), înseamnă că demersurile consilierului PR prin intermediul campaniei sale au fost bune sau campania a fost încununată de succes. Dacă nu există diferențe semnificative între rezultatele celor două perioade, dinainte și
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
despre un adevărat fenomen artistic. Gazetele Îl comentau În termeni foarte elogioși pe Grimmi, comparându-l cu o apariție meteorică pe cerul pustiu al micului lor oraș, care te făcea să uiți de cenușiul cotidian și-ți transmitea o stare pozitivă, aducându-ți tinerețea În suflet. De fapt, realizau cu toții că aveau printre ei, ca oaspete În orășelul lor, un om deosebit, cu un talent imens, ieșit din comun. Dacă cei mici vorbeau cu aprindere despre minunatul Grimmi, cei mari discutau
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
informație bibliografică, Întemeiată pe distincțiile Logicii speciale ale Științelor dreptului, Vanda Vlasov definește strâns, din aproape În aproape: Principiul dreptului; Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv; Dreptul public și Dreptul privat; Autonomia cunoașterii juridice; Dreptul natural și Dreptul pozitiv. De asemenea, găsește necesar ca, În tabloul istoric contemporan, să cerceteze Dreptul și Morala În filosofia românească a dreptului (Viziunea marelui Mircea Djuvara). Ne-a clarificar și edificat totodată, matura judecată sintetică asupra conceptului de Drept. Aici, ne sunt prezentate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Filosofia dreptului constituie unul dintre elementele indispensabile unei culturi adevărate. De ea nu se pot lipsi mai ales cei care pretind a avea o cultură juridică.” Tezele filosofiei dreptului, susține Mircea Djuvara, servesc drept fundament pentru explicarea și aplicarea dreptului pozitiv; ele singure sunt În stare de a Îndeplini cum se cuvine acest rol; ele pot fi astfel de folos și În viața practică de toate zilele a dreptului. „Dreptul poate fi o știință - sublinia filosoful român - chiar dacă socotim că el
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
asemenea dreptul poate (și trebuie) fi studiat și În caracterele sale particulare, În care caz formează „obiectul științei juridice sau jurisprudența În sens strict”. Filosoful dreptului, mai observa, pertinent că În orice timp și la orice popor există un sistem pozitiv de drept, adică un complex de norme sau instituții care conturează și reglementează viața poporului, cu caracter obligatoriu. Există astfel o serie multiplă de sisteme deosebite, după popoare și după diferite timpuri. Nici o știință juridică specială capabilă doar să ia
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mărginesc să explice un sistem de drept existent, adică se țin strict de el fără a-i pune În discuție temeiurile. Un jurist ia În considerație ceea ce este și se mărginește la a Înțelege și interpreta În sens propriu normele pozitive, fără a cerceta dacă nu ar putea să existe altele mai bune. Dând un sens pe deplin kantian rolului și funcției filosofiei dreptului ca „speculație a idealului, critică a raționalității și legitimității dreptului existent”, gânditorul italian scrie: „Filosofia dreptului cercetează
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pe natura omului, considerată În ea Însăși și În raporturile sale cu ordinea universală a lucrurilor”. Relevând legătura organică dintre cele trei ordine de cercetare, Del Vecchio insista pe formația practică a filosofiei dreptului, Întrucât aceasta „Învață și pregătește recunoașterea pozitivă a idealului juridic și Îndrumează exigențele ideale spre consacrarea lor istorică. În toate timpurile - suține pe drept cuvânt filosoful italian - ea a Îndeplinit o atare funcție și operele marilor filosofi ai dreptului sunt legate de toate marile progrese politice”. Sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
când s-a pornit o puternică reacțiune Împotriva dreptului natural și În genere contra direcției speculative sau metafizice a gândirii. Astfel, se susținea că Filosofia dreptului trebuie să ia În considerare nu idealul abstract, ci numai realul concret, faptul istoric pozitiv al dreptului. Deși parțial justificată, Întemeiată, această critică pozitivistă neglija faptul esențial că cercetarea nu se poate opri exclusiv la studiul dreptului pozitiv, „pentru că În acest mod - scria gânditorul italian - am ajunge să tăgăduim și să degradăm Însăși conștiința noastră
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că Filosofia dreptului trebuie să ia În considerare nu idealul abstract, ci numai realul concret, faptul istoric pozitiv al dreptului. Deși parțial justificată, Întemeiată, această critică pozitivistă neglija faptul esențial că cercetarea nu se poate opri exclusiv la studiul dreptului pozitiv, „pentru că În acest mod - scria gânditorul italian - am ajunge să tăgăduim și să degradăm Însăși conștiința noastră interzicându-i cercetarea dreptului În sine”. În Prefața-introducere pe care o face la traducerea Lecțiilor de filosofie juridică de către Iosif Constantin Drăgan (1940
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o obligație. Morala este deci unilaterală și ignoră categoria permisului, În timp ce Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la nevoie prin constrângere (coerciție). De aici decurge consecința logică: morala pozitivă nu are nevoie de structuri și articulații speciale, În vreme ce dreptul pozitiv - observă Giorgio del Vecchio - care este În chip efectiv aplicabil și aplicat, presupune o voință preponderentă și suverană. „Normele juridice, care compun unitatea unui sistem sunt oarecum subiectivizate, sunt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dreptul este esențialmente bilateral, iar violarea unei obligații juridice Înseamnă a da acestora dreptul de a se opune la nevoie prin constrângere (coerciție). De aici decurge consecința logică: morala pozitivă nu are nevoie de structuri și articulații speciale, În vreme ce dreptul pozitiv - observă Giorgio del Vecchio - care este În chip efectiv aplicabil și aplicat, presupune o voință preponderentă și suverană. „Normele juridice, care compun unitatea unui sistem sunt oarecum subiectivizate, sunt raportate la subiectul acestei voințe preponderente ca la centrul lor comun
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
personalitate constituie o ființă care nu se confundă cu personalitatea fizică și care posedă o existență sui generis, invizibilă, dar reală, ca și comandamentele care emană de la ea: ea constituie statul”. Statul este deci organul dreptului, e centrul și subiectul pozitiv. Noțiunea statului rezultă astfel din chiar examenul posibilității dreptului. Ar fi foarte greu de conceput un Stat nepozitiv, subliniază Mircea Djuvara În exegeza sa. Dar pozitivitatea dreptului - adaugă filosoful român -, ca și aceea a moralei, nu trebuie confundată cu „idealitatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
făcea o distincție importantă Între cele două Înțelesuri ale cuvântului „drept”: „Cuvântul drept are două accepțiuni diferite. Numim pozitiv dreptul impus de societate și efectiv practicat sub garanția ei. Normele și regulile dispuse prin lege constituie În acest sens drept pozitiv; nu numai legea ci și obiectul juridic (așa-numita cutumă), jurisprudența etc. impun, de asemenea, norme de drept pozitiv. Pot Însă exista date juridice și fără nici o referire la o normă de drept pozitiv pentru că putem emite judecăți de drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]