3,904 matches
-
specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere și s-a transformat în schizofrenie culturală în Iluminism și Modernism. În epoca elenistă nu a existat acea „prăpastie culturală” semnalată de Ch. Snow în anii ’50 ai secolului XX și care s-a căscat vertiginos în următoarele cinci decenii, devenind „genunea culturală” care ne-a caricaturizat în semidocți și „experți”. În epoca elenistă, quadrivium continua armonios trivium și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele anterioare am demonstrat că sorgintea marii civilizații europene poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur, dispute
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele anterioare am demonstrat că sorgintea marii civilizații europene poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur, dispute între poleis-urile spațiului egeic și chiar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o discriminare netă între trivium și quadrivium. Un pragmatism curricular care, inițial, a părut nevinovat. Dar el conținea sămânța otrăvită a marii „schizofrenii paideutice” europene care, în timp, a devenit ceea ce C. Snow numea în anii ’50 ai secolului XX „prăpastia culturală”. În ciuda evoluției unitare a civilizației europene, vreme de un mileniu, s-a săpat adânc între trivium și quadrivium. Astfel s-au separat artes sermocinales de artes reales și s-a creat genunea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. O
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profunzimea gândirii lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă ideile, realmente revoluționare, care ar fi putut întemeia un curriculum universal, apt să evite „prăpastia culturală” euroatlantică, se află în această operă ostracizată și cunoscută mult prea târziu. Comenius era un „iluminat”; el a reușit să vadă dincolo de încrâncenarea dintre știință și credință care se desfășura în vremea sa și să propună o soluție care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a numit fie Societatea Regală, fie mișcarea neofrancmasonică. Pentru istoria pedagogiei și a curriculumului, aceasta a determinat nu numai o întârziere de câteva veacuri a transformării lor în demersuri științifice coerente, dar și un impuls pentru adâncirea în continuare a prăpastiei culturale dintre „învățământul umanist” și „învățământul realist”. Odată cu Revoluția franceză, școala s-a separat de Biserică abandonând misiunea grea de a sluji autoritatea Adevărului Revelat. În școlile iluministe, Sfânta Scriptură a fost înlocuită cu „marea carte a Adevărurilor Cercetate”, Enciclopedia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-i fără nici un ghid care să-i ajute să aleagă obiective, subiecte și teme de studiu pertinente pentru o formare temeinică. Critica lui Bode semnala o realitate: evoluția teoriei curriculumului în această perioadă se producea profund divergent și anunța o prăpastie schizofrenică înlăuntrul posibilei întemeieri științifice a oricărui curriculum. Este totuși interesant că Bode nu l-a atacat pe Dewey și s-a aliat cu el în ceea ce privește construirea curriculumului pe baza conceptelor de inteligență socială și schimbare socială. Poziția adoptată s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și în viitor. Dar nu există o cultură care să poată orienta univoc curriculumul. „Explozia științifică” a înlăturat idealul educațional al Renașterii - erudiția. În epoca actuală se poate vorbi doar de culturi între care s-a strecurat cel puțin o „prăpastie”. „Prăpastia culturală” (C.P. Snow) dintre disciplinele umaniste și științele naturii s-a adâncit continuu în ultimul secol, afectând curriculumul educațional încă de la nivelul învățământului secundar. Alte caracteristici și „zonări” culturale se constituie și ele în obstacole curriculare: „cultură tradițională” versus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în viitor. Dar nu există o cultură care să poată orienta univoc curriculumul. „Explozia științifică” a înlăturat idealul educațional al Renașterii - erudiția. În epoca actuală se poate vorbi doar de culturi între care s-a strecurat cel puțin o „prăpastie”. „Prăpastia culturală” (C.P. Snow) dintre disciplinele umaniste și științele naturii s-a adâncit continuu în ultimul secol, afectând curriculumul educațional încă de la nivelul învățământului secundar. Alte caracteristici și „zonări” culturale se constituie și ele în obstacole curriculare: „cultură tradițională” versus „cultură
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în tot spațiul euroatlantic nu au apărut încă practici educaționale menite să formeze un „nou mod de a gândi”. Nici vorbă de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică! Nici vorbă de școli creative și de resurecție paideutică! Tradițiile prăpastiei culturale, apărută în „amurgul Evului Mediu” prin separarea trivium-ului de quadrivium, sunt perpetuate habotnic. Cele două culturi - umanistă și realistă - continuă să rămână rupte în secolul XXI. Cei doi semidocți ai epocii moderne, umanistul și realistul, continuă să nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi Homo stultissimus, ci Homo sapientissimus - adică un nou kosmopolites, cetățeanul „satului global”, personalitate cultivată și creativă, un „om total”. Nu ne putem imagina viitorul populat cu „creiere mici”, neinstruite, leneșe, anarhice și, până la urmă, primitive. Schizofrenia paideutică generată de „prăpastia culturală” este o tragedie a perioadei moderne. Dar oligofrenia pedagogică, pe care noii amatori de nondirectivism ar dori-o, ar fi o criză de mari proporții ce ar antrena, probabil, distrugerea speciei umane. Scriu aceste vorbe grele alarmat și cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din anii ’60-’70, adică odată cu proliferarea la nivel planetar a mijloacelor audiovizuale - și în special a televiziunii -, răspândirea culturii de masă moderne și postmoderne se poate realiza fără nici un fel de bariere. În această perioadă însă s-a adâncit prăpastia culturală și a proliferat enorm „ciclopismul de specialitate”. S-a produs, în acest fel, un fenomen fără precedent. Formarea specialistului prin practicile școlare și curriculare moderne este exemplul cel mai grăitor și mai șocant. „Specialiștii” sunt experți într-un domeniu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a personalității specialistului, contribuind la transformarea lui în „om unidimensional”). Specialistul epocii moderne - format în perioada postbelică - trebuie adăugat seriei de naivi copilăroși amintiți anterior. El își „vindecă” vidul paideutic consumând produse minore și vulgare provenite din „cealaltă parte a prăpastiei culturale” sau, pur și simplu, din „cultura de masă”. Cunosc mulți ingineri remarcabili ce „iau de bune” Protocoalele Înțelepților Sionului și destui medici care sunt convinși că francmasoneria conduce lumea; și am întâlnit destui literați remarcabili în stare să jure
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele prăbușiri și transformări de sens și semnificație care au loc, aproape zilnic, în lumea „vie” a cercetărilor științifice și a explorărilor culturale. Cherryholmes (1988) a atras atenția și asupra „prăpastiei culturale”, pe care curricula structuraliste o întrețin distingând arbitrar între „științe” și „arte”, între „cultura umanistă” și „cultura realistă”. După părerea sa, perspectiva poststructuralistă este singura care ar putea conduce la integrarea culturală, prin curricula integrate, flexibile, adaptabile, creative, personalizate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și să sporească neînțelegerile dintre designerii instrucționali și criticii postmoderni. Este vorba despre o acutizare a fenomenului sesizat de C.P. Snow încă din 1969. Celebrul studiu al acestuia The Two Cultures and the Scientific Revolution (1969)233 sesiza însă numai „prăpastia culturală” dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”, despre care am vorbit deja. Noi am explicat că, în esență, este vorba despre un „divorț” cu originea în curriculumul școlilor ecleziastice ale primului mileniu creștin (structurat în trivium și quadrivium) care s-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Don Quijote. Abandonarea idealului educațional al erudiției s-a desăvârșit în Secolul Luminilor. Încercarea lui Comenius de a-l reconsidera sub forma pansofiei a fost un eșec. Istoria modernă a Europei este istoria „specializării culturale”. Așa s-a ajuns la „prăpastia culturală” dintre „umanism” și „realism” de la jumătatea secolului XX. Fenomenul s-a adâncit vertiginos în ultimele cinci decenii ale acestui veac, din cauza revoluției științifico-tehnice. „Cultura realistă” s-a multiplicat în numai un secol de câteva ori - întrerupând orice comunicare cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umanism” și „realism” de la jumătatea secolului XX. Fenomenul s-a adâncit vertiginos în ultimele cinci decenii ale acestui veac, din cauza revoluției științifico-tehnice. „Cultura realistă” s-a multiplicat în numai un secol de câteva ori - întrerupând orice comunicare cu „cultura umanistă”. Prăpastia s-a adâncit și cele două culturi au devenit lumi antagonice. Trăim, de fapt, o adevărată catastrofă paideutică - rezultat vădit al obsesiilor epistemice unilaterale și univoce ale gândirii moderne. Așadar, postmodernismul poate fi considerat o reacție de revoltă împotriva acestei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acea novoie mîșlenie („nouă gândire”) la care adesea se referea liderul rus? 9. A. Toffler, op. cit. 10. Detaliile despre Kurt Gödel din acest subcapitol sunt reproduse după Solomon Marcus, Provocarea științei, Editura Politică, București, 1988, pp. 50-81. Victimă irecuperabilă a „prăpastiei culturale”, autorul lucrării de față nu a avut competența de a consulta lucrări esențiale referitoare la teorema de incompletitudine, pe care le recomandă totuși celor avizați: E.E. Kramer, The Nature and Growth of Modern Mathematics, Fawcett Permier Books, Greenwich, Connecticut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
operelor complete în seria Husserliana, care, în 1989, a ajuns la volumul XXVII. Încă necunoscut complet, Husserl a fost nu numai un erudit, similar „titanilor” din Renaștere, care a reușit, în chip miraculos, în plin veac XX, să evite capcana „prăpastiei culturale”, ci și un geniu ce, prin gândirea sa revoluționară, a reușit să penetreze granițele dintre obiectivitate și subiectivitate - decretate ca inexpugnabile de știința modernă - și să fundamenteze o știință obiectivă a conștiinței. Din păcate, științele educației, cantonate în experimentalism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
qua non pentru supraviețuirea și progresul Americii în societatea informatizată. S-ar putea spune, cu o vorbă românească, că „americanii s-au pus cu burta pe carte”. În chip vădit, noul curriculum american valorifică tradițiile marelui învățământ european de dinaintea deschiderii prăpastiei culturale dintre umanism și realism. Este semn că paideia renaște. Europenii (și românii) ar avea multe de învățat din acest document excepțional. S-ar putea ca el să susțină curriculumul global al viitorului. În orice caz, dacă toate national education
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ani de zile pentru a avea o conștiință completă asupra nazismului, pentru că depășea ceea ce se credea posibil și pentru că imaginația omenească nu putea să-l perceapă. S-ar putea întâmpla la fel cu comunismul, ale cărui acțiuni au deschis o prăpastie atât de profundă și au fost protejate, cum a fost și Auschwitz-ul în 1945, de neverosimil, de incredibil, de negândit. Timpul, a cărui funcție este de a dezvălui adevărul, își va face, poate, încă o dată, datoria” (Besançon, 1997-1998, p. 793
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și nu aveam nici un reproș. Atunci un student mi-a explicat că aceste mișcări sunt clopoțelul de alarmă de care cei din vârful piramidei au nevoie. Altfel, totul se năruie. Ei rămân preocupați doar de îmbogățire, iar ceilalți sărăcesc. Adâncirea prăpastiei nu este dorită de nimeni, deoarece toți vor cădea în ea. În plus, din aceste manifestări, fiecare student și fiecare tânăr exersează și înțelege nevoia de ascultare. Dintr-o altă perspectivă, un distins profesor - folosindu-și umorul mereu viu - regreta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
limbii române, cronici referitoare la actualitatea culturală și mai ales despre viața muzicală de la București și de la Paris. Astfel, în același număr stau alături note privind spectacolele din cele două capitale: Traviata și Coana Chiriță, Rigoletto sau Vecerniile siciliene și Prăpastiile Bucureștilor. P. C.
VOIX DE LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
concentrare gnomică. Retorismul, dacă nu poate fi gâtuit, cunoaște o frânare prin care vin să-l răcească frecvent accente sarcastice. OV. S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Aur sterp, Iași, 1922; Stânci fulgerate, București, 1930; Visuri în vuietul vremii, București, 1939; Floarea din prăpastie, București, 1942; Poezii, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1962; Studii și portrete literare, București, 1963; Cele mai frumoase poezii, pref. Al. Piru, București, 1965; Studii de literatură universală, pref. Zoe Dumitrescu Bușulenga, București, 1966; Monolog în Babilon, București, 1967; Scriitorul
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
istoriei l-a silit să se ocupe mai mult de „conservarea sa fizică, și nu i-a rămas acel prisos de energie care se cheltuiește pentru cultură”. Vremurile pot deveni favorabile progresului culturii naționale cu condiția eliminării anomaliilor sociale, a „prăpăstiei” care separă „cele două nații” - poporul de jos, singura „clasă pozitivă”, păstrătoare a „sufletului românesc”, și „clasele de sus”, rupte de popor, dominate de cultura străină pe care nu o asimilează, ci o imită, caricaturizând-o, așa încât „în loc să absorbim cultura
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]