8,236 matches
-
și anestezistul. O imagine clară este esențială pentru decizia unei intervenții urgente și pentru alegerea între o intervenție microchirurgicală sau endovasculară. Temporizarea efectuării angiografiei duce adesea la depășirea celor 72 ore de la debut în care se poate efectua o intervenție precoce cu risc minim; - după tratarea anevrismului (clipare sau embolizare) pacientul poate fi mobilizat și tensiunea arterială crescuta pentru prevenirea efectelor vasospasmului. O eroare frecventă de îngrijire constă în menținerea pacientului imobilizat la pat și administrarea ambițioasa a medicației hipotensoare. Două
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebral efectuat pentru o altă afecțiune. Tipurile de angiografii cerebrale au fost detaliate în alt capitol. Repetarea rupturii anevrismale (resângerarea) constituie în mod statistic complicația cu cel mai mare risc vital și invalidant după o primă HSA. Depistarea și tratarea precoce a anevrismului rupt constituie atitudinea fundamentală ce derivă din acest concept. Totuși decizia terapeutică optimă se obține prin găsirea echilibrului (compromisului) între măsurile terapeutice contradictorii adresate celor două afecțiuni simultane care constituie HSA anevrismală: pe de o parte HSA cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anticipează intoleranța la sacrificarea vasului purtător. Variantele, dificultățile și complicațiile posibile în intervențiile endovasculare sunt prezentate într-un alt capitol. PROGRAMAREA INTERVENȚIEI Alegerea momentului intervenției de închidere a anevrismului este un subiect controversat. De principiu există următoarele eventualități: 1. intervenția precoce (în primele 3 zile de la ruptura anevrismului, de obicei în aceeași zi sau în ziua următoare internării pacientului cu HSA), 2. intervenția în perioada de risc pentru vasospasm (la pacienții în stare bună și la care se apreciază un risc
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la pacienții care nu au dezvoltat vasospasmul și sunt în stare bună sau după dispariția vasospasmului la cei la care acesta s-a produs și după ieșirea pacientului dintr-o stare gravă prelungită ca urmare a hemoragiei inițiale). Pentru intervenția precoce există următoarele argumente: exclude riscul de resângerare (risc maxim în perioada imediat următoare HSA), 391 facilitează tratamentul vasospasmului (permite creșterea presiunii arteriale). În cazul intervenției microchirurgicale în plus există avantajul posibilității de evacuare a unei cantități de sânge din cisternele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vasospasmului (permite creșterea presiunii arteriale). În cazul intervenției microchirurgicale în plus există avantajul posibilității de evacuare a unei cantități de sânge din cisternele subarahnoidiene ceea ce ar scădea riscul de declanșare a vasospasmului. Deși mortalitatea operatorie este mai mare pentru intervenția precoce, mortalitatea generală este mai redusă. Împotriva chirurgiei precoce și în favoarea chirurgiei tardive argumentele sunt: edemul cerebral este cel mai sever imediat după HSA (implică o retracție a creierului mai agresivă, retractoarele au o tendință mai mare să producă dilacerări în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
argumentele sunt: edemul cerebral este cel mai sever imediat după HSA (implică o retracție a creierului mai agresivă, retractoarele au o tendință mai mare să producă dilacerări în acest creier mult mai friabil); posibila creștere a incidentei vasospasmului după chirurgia precoce datorită disecției pe vase [3], sau după manipulările cateterelor în cazul intervenției endovasculare. Prognosticul pare să fie mai nefavorabil când intervenția chirurgicală se practică între zilele 4-10 după HSA („intervalul vasospastic”) față de intervențiile precoce sau tardive [3]. Anevrismele multiple (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
timp mediu sau tardiv după AVC. Din acest motiv este important ca monitorizarea electrocardiografică a pacienților cu AVC acut să fie realizată cât mai precoce de la debutul simptomatologiei neurologice. Reechilibrarea hidroelectrolitică: menținerea euvolemiei cu soluții izotonice de cristaloizi; nutriție enterală precoce. Profilaxia trombozei venoase profunde și a emboliei pulmonare prin administrarea profilactică de anticoagulante (heparinele cu greutate moleculară GM mică) poate aduce beneficii la pacienții cu hemoragie cerebrală, dar intervalul de timp la care se recomandă administrarea acestora nu este clar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
CT cerebral și un RMN cerebral. Criteriile scanografice în favoarea unui AVC silvian malign sunt: prezența modificărilor ischemice în peste 50% din teritoriul silvian, implicarea teritoriilor vasculare adiacente (artera cerebrală anterioară, artera coroidiană anterioară) și deplasarea structurilor mediane pe CT-ul precoce [5]. Prezența unui volum de peste 145 ml de teritoriu cerebral infarctizat pe secvențele de difuzie la RMN-ul inițial (fig. 5.57) prezice un AVC silvian malign cu o sensibilitate de 100% și o specificitate de 94% [6]. Tratamentul medical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și a familiei sale în decizia terapeutică. Controverse persistă în privința momentului optim pentru a realiza craniectomia decompresivă. Nici un studiu nu a examinat specific această problemă până acum, dar meta-analiza rezultatelor studiului HAMLET pare să indice o preferință pentru craniectomia decompresivă precoce. Studiile randomizate au exclus până acum pacienții de peste 60 de ani. O meta analiză a studiilor retrospective cuprinzând 273 de pacienți nu a identificat un beneficiu statistic pentru pacienții operați având peste 60 de ani [16]. Unii autori consideră emisferul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fără patch) se declampează în ordine ACE, ACC si la sfârșit ACI [14]. Ca orice procedeu chirurgical și endarterectomia carotidiană este grevată de complicații: - Infarctul cerebral: cea mai de temut complicație, datorată embolizării cu resturi ateromatoase, emboli gazoși sau re-ocluziei precoce (zona endarterectomizată este extrem de trombogenă 4 ore post-procedură). - Hemoragia intracerebrală: < 1%, datorată sindromului de hiperperfuzie cerebrală. - Crize epileptice: < 1%, focale sau generalizate, datorate embolizării, hiperperfuziei cerebrale sau hemoragiei intracerebrale, frecvent la 5-13 zile postoperator. - Lezarea nervilor cranieni: cea mai frecventă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la fistulizare (peritonită în doi timpi). Perforația intestinului mai poate fi determinată de: - procese neoplazice; - infarcte intestinale;strangularea anselor; - corpi străini ingerați accidental (oase, fragmente de scobitori, ace). Perforația intestinală tifică - răspândită în trecut, sporadică astăzi prin diagnostic și tratament precoce, este mai frecventă la bărbați decât la femei (5:1), și extrem de rară la copii. Mecanismul de producere este nerespectarea regimului alimentar și de efort fizic, în săptămâna a 2-a de boală, când la nivelul plăgilor lui Peyer există
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
experiență, care dispune de o unitate de terapie intensivă, de un laborator bine utilat (microbiologie, probe funcționale) și de posibilitate de colaborare cu diferite specialități (chirurgie, ginecologie, ortopedie, neurologie etc.). Tratamentul infecțiilor intraabdominale este complex, urmărindu-se câteva obiective:diagnostic precoce (fiecare oră de întârziere periclitează viața); - controlul sursei de infecție a peritoneului (laparotomie/laparoscopie) în scopul suprimării contaminării peritoneului (133);tratamentul medical cu antibiotice (escaladare și de-escaladare) pentru combaterea infecției și rezorbției toxico-septice sistemice;tratamentul complicațiilor; - tratamentul simptomatic; - resuscitare
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de laborator clinic. Pacientul cu abdomen acut chirurgical suspicionat de peritonită acută este urmărit după un algoritm lansat în anul 2003 de Societatea Americană de Terapie Intensivă. Terapia intensivă în peritonite Terapia intensivă în peritonite are rolul ca prin resuscitarea precoce să se câștige timpul necesar pentru stabilirea diagnosticului și realizarea unui tratament eficient, antibioticoterapie în peritonitele primitive, antibioticoterapie și intervenție chirurgicală în cele secundare (118). La secția de terapie intensivă se pot întâlni pacienți în circumstanțe variate: - bolnavi nou internați
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
nosocomiale (184, 253). Păunescu și Wittman recomandă menținerea pacientului la terapie intensivă în funcție de evoluția acestuia sub tratament (198, 291). Pacientul nou internat care prezintă dureri abdominale și/sau semne de iritație peritoneală va fi explorat cât mai rapid pentru recunoașterea precoce a unei afecțiuni intraabdominale în scopul inițierii imediate a terapiei, înaintea instalării șocului toxico-septic și pentru prevenirea apariției sindromului de insuficiență pluriviscerală. Atât în peritonitele secundare cât și în cele primitive intensivistul urmărește rezolvarea diferitelor dezechilibre volemice, ionice, acido-bazice ca
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin presiunea creată de pneumoperitoneu. Folosirea acestei metode scurtează evoluția și determină o vindecare mai rapidă (156, 159). După intervenție se urmăresc următoarele obiective: - monitorizarea clinico-biologică a pacientului; - evoluția locală și generală; - continuarea antibioticoterapiei și reechilibrării hidroelectrolitice; - stimularea peristalticii; mobilizare precoce și reluarea alimentației. Tratamentul cu antibiotice Antibioticoterapia în peritonitele acute are mai multe scopuri (61, 177): - limitează difuzia infecției din cavitatea peritoneală;scurtează durata de evoluție a peritonitei; - favorizează fagocitoza microorganismelor restante de către macrofagele epiploonului, reducând riscul recidivei; - scăderea numărului
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a infecției spre sepsis sever; - ultimul grup format din 7 cazuri care au avut PCT-Q ≥ 10 ng/ml au dezvoltat sepsis sever cu șoc toxico-septic. Determinarea PCT-Q ne favorizează aprecierea riscului dezvoltării sepsisului și face posibilă luarea unor măsuri terapeutice precoce și specifice. Capitolul IX TRATAMENTUL ETIOPATOGENIC AL INFECȚIILOR ABDOMINALE TRATATE CHIRURGICAL În acest capitol ne propunem să analizăm dacă metodele utilizate pe cazuistica studiată se aliniază protocoalelor terapeutice naționale și internaționale. Tratamentul infecțiilor intraabdominale este de extremă urgență, medical și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
la acest nivel. Aceasta ar echivala cu noțiunea de insulinorezistență periferică. Defectul insulinosecretor β-celular presupune determninarea răspunsului insulinic la administrarea i.v. de glucoză sau la administrarea orală de glucoză. Când administrarea glucozei se face i.v., se măsoară vârful precoce (de la 3-5 min) și cel tardiv (de la 10-60 min), caracterul pulsator al secreției sau raportul proinsuilină/insulină în circulația portală sau în cea periferică. Determinarea insulinorezistenței periferice este mult mai complicată și în consecință supusă unor variații (erori) mai numeroase
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
fiziopatologic principal modificări în compoziția corpului legate de vârstă, ce induc insulinorezistență și deficit relativ al secreției de insulină. Aceștia prezintă inițial hiperglicemie postprandială, dar hiperglicemia à jeun apare rapid, este severă și beneficiază de modificarea stilului de viață. Introducerea precoce a sensibilizatorilor insulinici (biguanide, tiazolidindione) poate ajuta în managementul și întârzierea progresului bolii (55, 77). Acestora li se adaugă pacienții cu DZ diagnosticat la vârstă tânără sau adultă, la care spectrul clinic al bolii se modifică odată cu înaintarea în vârstă
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
precoce maximă E și viteza de umplere atrială A), normal >1,5. Disfuncția diastolică survine atunci când ventriculul stâng rigid (prin HVS și/sau fibroză intramiocardică) se destinde relativ dificil în cursul diastolei, având drept consecință scăderea fluxului sangvin în diastolă precoce și presiuni de umplere ventriculară mari. Un raport E/A subunitar în contextul unei funcții contractile (sistolice) normale definește disfuncția diastolică severă. Determinanți ai hipertrofiei stângi: hipertensiunea arterială Cu excepția vârstei pacienților, hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă parametrul clinic cel mai strâns
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sau un influx excesiv de sodiu. Surplusul intracelular de cationi care rezultă în urma acestei malfuncții va întârzia repolarizarea miocardică. Alungirea duratei repolarizării va determina la rândul său întârzierea inactivării canalelor de calciu și influx tardiv de calciu ce contribuie la postdepolarizarea precoce (PDP). Unele regiuni ale ventriculului, în special cele subendocardice profunde, au tendința cea mai exprimată de a prezenta repolarizare prelungită și PDP [Meier et al., 2001]. Cel mai frecvent, aceste postdepolarizări precoce sunt minore, neavând importanță clinică. Totuși, în anumite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
nivelul ECG de suprafață ca prelungire a intervalului Q-T. în anumite condiții, cum ar fi hipokaliemia, ischemia sau în prezența anumitor medicamente, potențialele precoce pot fi generate în cursul acestor perioade de repolarizare prelungită [Surawicz et al., 1989]. Potențialele precoce reprezintă mecanismul cauzator al torsadei vârfului, o tahicardie ventriculară atipică care ia naștere în asociere cu prelungirea intervalului Q-T [Schwartz et al., 1985]. Sistemul nervos simpatic (SNS). Efectele SNS sunt independente de frecvența cardiacă, deoarece au fost obervate inclusiv
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
arătat că acestea intervin predominant intradialitic și în primele patru ore posthemodializă. Incidența aritmiilor ventriculare este semnificativ mai mare la pacienții hemodializați față de cei tratați prin dializă peritoneală, factori contributorii fiind modificările electrolitice rapide din perioada intradialitică și cea postdialitică precoce. Un alt factor favorizant al aritmiilor l-ar reprezenta calcificările vaselor mici coronariene, cu impact asupra conducerii și excitabilității intraventriculare [Amann et al., 2003]. Hipoxemia nocturnă. Incidența sindromului de apnee nocturnă este ridicată la populația dializată, această afecțiune putând juca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
efectuat ecocardiografic Doppler și prin ventriculografie radioizotopică și poate explica prezența fenomenelor de insuficiență cardiacă la persoane cu funcție sistolică normală. Existența unei disfuncții diastolice pare să fie cea mai specifică afectare miocardică în diabet, dar este și un semn precoce de ischemie sau expresia existenței disfuncției diastolice, independentă de afectarea coronariană(72). În această problemă se impun clarificări prin studiile viitoare. Fluxul sangvin miocardic. Disfuncția endotelială documentată atât în T1DM cât și în T2DM contribuie la alterarea adaptării fluxului coronarian
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
β blocantelor, susținută de dovedirea efectului lor de reducere a mortalității cardiovasculare postinfarct. Insuficiența cardiacă beneficiază de medicație complexă reprezentată de asocierea de IECA, β blocant și diuretice. Nu în ultimul rând, abordarea dislipidemiilor asociate HTA trebuie să se facă precoce și activ, prin folosirea statinelor, pentru controlul factorilor de risc adiționali, între care valorile crescute ale LDL și scăzute ale HDL, care în contextul alterărilor calitative ale particulelor lipoproteice circulante, determină, mai ales la diabetici, un profil lipidic cu atrogenicitate
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
ani. În contrast cu boala microvasculară din DZ, afectarea macrovasculară pare să preceadă momentul debutului DZ și a fost evidențiată în stadiile prediabetice, în care doar nivelurile glicemice postprandiale sunt crescute. Există numeroase studii care au demonstrat relevanța hiperglicemiei postprandiale pentru apariția precoce a aterosclerozei. Astfel, în studiul Honolulu Heart Study (49), s-a observat creșterea mortalității și a incidenței infarctului miocardic paralel cu creșterea nivelurilor glicemice înregistrate la o oră după încărcarea cu glucoză. Studiul Whitehall a demonstrat o asociere neliniară între
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]