2,965 matches
-
ca predicat, actualizează din perspectivă modală planul semantic al subiectului propozițional: să fie târât. „Trebuie să fie târât ca să se urnească.” Predicatul dezvoltat trebuie târât prezintă la al doilea nivel al planului semantic al predicației o situație sintactică analogă: trebuie - predicat târât - subiect / (subiect interior) Unitatea funcțional-predicativă a sintagmei a trebui + participiu determină trecerea verbului a trebui din clasa verbelor impersonale (relative) în clasa verbelor personale; cu această întrebuințare verbul primește în structura temei de prezent sufixul -esc: „Căci trebuiesc luptate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
participiu determină trecerea verbului a trebui din clasa verbelor impersonale (relative) în clasa verbelor personale; cu această întrebuințare verbul primește în structura temei de prezent sufixul -esc: „Căci trebuiesc luptate războaiele aprinse.” (M. Eminescu) Tu trebuiești trimis cât mai departe. Predicat verbal multiplu Gramatica Academiei și, de fapt, mai toate gramaticile curente (sau studiile de gramatică) au în vedere problema realizării funcțiilor sintactice prin constituenți multipli numai la Sintaxa propoziției, recurgând, cele mai multe, la termenul „consacrat”: părți de propoziție multiple. În mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și, de fapt, mai toate gramaticile curente (sau studiile de gramatică) au în vedere problema realizării funcțiilor sintactice prin constituenți multipli numai la Sintaxa propoziției, recurgând, cele mai multe, la termenul „consacrat”: părți de propoziție multiple. În mod curent se neagă existența predicatului multiplu. „Poate fi multiplă - se scrie în Gramatica Academiei - orice parte de propoziție cu excepția predicatului. Coordonarea între două predicate este o coordonare între două propoziții diferite, chiar dacă subiectul sau un complement sunt aceleași.” (vol.II, p. 85) sau nu se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizării funcțiilor sintactice prin constituenți multipli numai la Sintaxa propoziției, recurgând, cele mai multe, la termenul „consacrat”: părți de propoziție multiple. În mod curent se neagă existența predicatului multiplu. „Poate fi multiplă - se scrie în Gramatica Academiei - orice parte de propoziție cu excepția predicatului. Coordonarea între două predicate este o coordonare între două propoziții diferite, chiar dacă subiectul sau un complement sunt aceleași.” (vol.II, p. 85) sau nu se discută (în aproape totalitatea studiilor de sintaxă). Noua ediție a Gramaticii Academiei nu admite existența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituenți multipli numai la Sintaxa propoziției, recurgând, cele mai multe, la termenul „consacrat”: părți de propoziție multiple. În mod curent se neagă existența predicatului multiplu. „Poate fi multiplă - se scrie în Gramatica Academiei - orice parte de propoziție cu excepția predicatului. Coordonarea între două predicate este o coordonare între două propoziții diferite, chiar dacă subiectul sau un complement sunt aceleași.” (vol.II, p. 85) sau nu se discută (în aproape totalitatea studiilor de sintaxă). Noua ediție a Gramaticii Academiei nu admite existența predicatului multiplu, întrucât „ orice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Coordonarea între două predicate este o coordonare între două propoziții diferite, chiar dacă subiectul sau un complement sunt aceleași.” (vol.II, p. 85) sau nu se discută (în aproape totalitatea studiilor de sintaxă). Noua ediție a Gramaticii Academiei nu admite existența predicatului multiplu, întrucât „ orice predicat "coordonat" are drept efect crearea unei noi organizări sintactico-propoziționale, depășind limitele organizării primare. ” (vol.II, p.243-244) Discutarea problemei constituentului multiplu numai în legătură cu predicatul/predicatul verbal nu este în măsură să asigure o interpretare coerentă cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este o coordonare între două propoziții diferite, chiar dacă subiectul sau un complement sunt aceleași.” (vol.II, p. 85) sau nu se discută (în aproape totalitatea studiilor de sintaxă). Noua ediție a Gramaticii Academiei nu admite existența predicatului multiplu, întrucât „ orice predicat "coordonat" are drept efect crearea unei noi organizări sintactico-propoziționale, depășind limitele organizării primare. ” (vol.II, p.243-244) Discutarea problemei constituentului multiplu numai în legătură cu predicatul/predicatul verbal nu este în măsură să asigure o interpretare coerentă cu alte soluții date problemei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
totalitatea studiilor de sintaxă). Noua ediție a Gramaticii Academiei nu admite existența predicatului multiplu, întrucât „ orice predicat "coordonat" are drept efect crearea unei noi organizări sintactico-propoziționale, depășind limitele organizării primare. ” (vol.II, p.243-244) Discutarea problemei constituentului multiplu numai în legătură cu predicatul/predicatul verbal nu este în măsură să asigure o interpretare coerentă cu alte soluții date problemei realizării altor funcții sintactice ca „părți de propoziție multiple” - ca să rămânem în termenii gramaticii curente - subiectul, înainte de toate. Prin planul său semantic, întemeiat pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studiilor de sintaxă). Noua ediție a Gramaticii Academiei nu admite existența predicatului multiplu, întrucât „ orice predicat "coordonat" are drept efect crearea unei noi organizări sintactico-propoziționale, depășind limitele organizării primare. ” (vol.II, p.243-244) Discutarea problemei constituentului multiplu numai în legătură cu predicatul/predicatul verbal nu este în măsură să asigure o interpretare coerentă cu alte soluții date problemei realizării altor funcții sintactice ca „părți de propoziție multiple” - ca să rămânem în termenii gramaticii curente - subiectul, înainte de toate. Prin planul său semantic, întemeiat pe complementaritatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbul are rolul fundamental în organizarea enunțului sintactic dar își îndeplinește acest rol prin nucleul predicațional, condiție existențială și marcă distinctivă a propoziției; nucleul predicațional, a cărui esență este relația sintactică de interdependență Subiect Predicat, este, prin aceasta, nucleu propozițional. Predicatul este termenul fundamental al nucleului propozițional, dar verbul-predicat nu-și poate asuma decât în condiții semantice speciale funcția propozițională; condiția existenței unei propoziții în desfășurarea procesului de comunicare este predicația, iar predicația implică în chiar esența ei funcțională „obiectul” predicării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
existenței unei propoziții în desfășurarea procesului de comunicare este predicația, iar predicația implică în chiar esența ei funcțională „obiectul” predicării (sau argumentul supus argumentării, în termenii logicii), ceea ce numim în mod curent subiect gramatical. De aceea, problema existenței (sau nonexistenței) predicatului multiplu trebuie înscrisă și interpretată din perspectiva structurii și funcționării nucleului predicațional. Chiar dacă poziția Gramaticii Academiei nu are consecvența necesară, reținem ca important faptul că pentru identificarea tipului structural de subiect multiplu autorii ei operează cu un criteriu gramatical: acordul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
consecvența necesară, reținem ca important faptul că pentru identificarea tipului structural de subiect multiplu autorii ei operează cu un criteriu gramatical: acordul: „Când subiectul e format din mai mulți termeni care se află în raport de coordonare copulativă (subiect multiplu), predicatul se pune la plural.” (vol.II, p. 108) și, în continuare, mai clar: „Acordul cu pluralul ne dovedește că în această situație șenunțul «Iaca vin și Făt Frumos cu Sf. Petru»ț avem de-a face cu un subiect multiplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu Sf. Petru»ț avem de-a face cu un subiect multiplu.” (II, p. 109) Tocmai acest rol al acordului gramatical de a marca tipul structural de subiect (simplu/multiplu) generează întrebări și determină răspunsuri „netradiționale” privind tipul structural de predicat într-o serie de categorii de enunțuri sintactice. Problema existenței predicatului multiplu poate fi ignorată sau poate primi, cel puțin la un prim nivel, de suprafață, al cunoașterii, soluția dată de Gramatica Academiei și devenită o axiomă, la nivelul propoziției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
multiplu.” (II, p. 109) Tocmai acest rol al acordului gramatical de a marca tipul structural de subiect (simplu/multiplu) generează întrebări și determină răspunsuri „netradiționale” privind tipul structural de predicat într-o serie de categorii de enunțuri sintactice. Problema existenței predicatului multiplu poate fi ignorată sau poate primi, cel puțin la un prim nivel, de suprafață, al cunoașterii, soluția dată de Gramatica Academiei și devenită o axiomă, la nivelul propoziției. La nivelul frazei (dacă rămânem în interpretarea și terminologia gramaticii curente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Cine știe toate acestea și tace este la fel de vinovat ca și cel ce te obligă la tăcere. 2. Cine recurge la minciună și cine apără minciuna stau în egală măsură de partea ticăloșiei. Atingând mai mult în treacăt problema formei predicatului „regentei” unor subiective, Mioara Avram 19 este, în formulare și mai ales în exemplificare, cel puțin ambiguă: „Spre deosebire de subiectul multiplu și de situațiile în care un subiect este coordonat cu o subiectivă, existența a două sau mai multe propoziții subiective
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din lumea realului interpretată lingvistic: Cine cumpără/ Cine recurge la minciună (subiect A) + cine vinde/cine apără minciuna (subiect B). Această pluralitate semantică fixează statutul de subiect multiplu, un singur subiect multiplu, format din două propoziții coordonate copulativ, fiecare cu predicatul său distinct; ca unic subiect, multiplu, format din cele două propoziții coordonate, poate fi reluat printr-un pronume la plural: Cine recurge la minciună și cine apără minciuna stau amândoi de partea ticăloșiei. Enunțul din primul tip: Cine știe toate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bea sângele mieu, acela întru mine va lăcui și eu întru el».” Planul semantic al acestor propoziții și complementul sintactic pe care îl impun verbului-predicat din „regentă” demonstrează că ele reprezintă un subiect simplu în relație de interdependență cu un predicat multiplu: știe și tace/va mânca și va bea. Aceeași distincție între cele două categorii de enunțuri este susținută și de elementul de relație. În enunțurile cu subiect multiplu, fiecare termen propozițional este precedat de pronume relativ: „Cine (cel ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de elementul de relație. În enunțurile cu subiect multiplu, fiecare termen propozițional este precedat de pronume relativ: „Cine (cel ce) a mințit și cine (cel ce) a apărat minciuna vor suporta rigorile legii.” În enunțurile cu subiect simplu dar predicat multiplu, reluarea pronumelui în fața celui de-al doilea verb (din structura predicatului multiplu) nu este posibilă: * Cine (cel ce) știe și (cine/cel ce) tace este la fel de vinovat. Predicatul sintetic (verbal) multiplu este alcătuit din două sau mai multe verbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propozițional este precedat de pronume relativ: „Cine (cel ce) a mințit și cine (cel ce) a apărat minciuna vor suporta rigorile legii.” În enunțurile cu subiect simplu dar predicat multiplu, reluarea pronumelui în fața celui de-al doilea verb (din structura predicatului multiplu) nu este posibilă: * Cine (cel ce) știe și (cine/cel ce) tace este la fel de vinovat. Predicatul sintetic (verbal) multiplu este alcătuit din două sau mai multe verbe diferite, în relație de coordonare copulativă sau adversativă (cu excluderea conjuncției ci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
minciuna vor suporta rigorile legii.” În enunțurile cu subiect simplu dar predicat multiplu, reluarea pronumelui în fața celui de-al doilea verb (din structura predicatului multiplu) nu este posibilă: * Cine (cel ce) știe și (cine/cel ce) tace este la fel de vinovat. Predicatul sintetic (verbal) multiplu este alcătuit din două sau mai multe verbe diferite, în relație de coordonare copulativă sau adversativă (cu excluderea conjuncției ci, care, de fapt, nu exprimă o relație de coordonare adversativă, ci opozitivă): Cine cade trântit prin ticăloșie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opozitivă): Cine cade trântit prin ticăloșie dar/și se ridică singur de jos poate înainta cu capul sus. Dacă între verbe se instituie o relație de coordonare disjunctivă sau opozitivă (prin conjuncția ci), acestea nu mai participă la structura unui predicat multiplu, întrucât planul semantic al predicației nu se mai actualizează în ansamblu în simultaneitate; actualizarea planului semantic al subiectului se face prin actualizarea succesivă a planului semantic al verbelor-predicat. Dacă verbele-predicat au același subiect, ele reprezintă realizarea repetată, prin actualizare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu se mai actualizează în ansamblu în simultaneitate; actualizarea planului semantic al subiectului se face prin actualizarea succesivă a planului semantic al verbelor-predicat. Dacă verbele-predicat au același subiect, ele reprezintă realizarea repetată, prin actualizare disjunctivă sau opozitivă, a funcției de predicat: Premiul îl primește cine descoperă cărarea spre cabană sau găsește un adăpost sigur pentru noapte. Nu ce spui ci ceea ce faci are importanță. Dacă verbele-predicat au subiecte diferite, ele reprezintă predicatul unor propoziții în relație de coordonare disjunctivă sau opozitivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
repetată, prin actualizare disjunctivă sau opozitivă, a funcției de predicat: Premiul îl primește cine descoperă cărarea spre cabană sau găsește un adăpost sigur pentru noapte. Nu ce spui ci ceea ce faci are importanță. Dacă verbele-predicat au subiecte diferite, ele reprezintă predicatul unor propoziții în relație de coordonare disjunctivă sau opozitivă: Acest premiu îl primește cine descoperă cărarea spre cabană sau cine pregătește un adăpost sigur pentru la noapte. Premiul nu l-a primit cine a descoperit cabana ci cine a pregătit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de coordonare disjunctivă sau opozitivă: Acest premiu îl primește cine descoperă cărarea spre cabană sau cine pregătește un adăpost sigur pentru la noapte. Premiul nu l-a primit cine a descoperit cabana ci cine a pregătit adăpostul pentru noapte. b. Predicatul analitictc "b. Predicatul analitic" Sub aspect structural, pentru predicatul analitic este definitorie realizarea predicației printr-un constituent analitic, cu organizare bipolară: un component verbal - un verb copulativ și un complement nominal (nume: substantiv/adjectiv/pronume, adverb sau propoziție - dezvoltare a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau opozitivă: Acest premiu îl primește cine descoperă cărarea spre cabană sau cine pregătește un adăpost sigur pentru la noapte. Premiul nu l-a primit cine a descoperit cabana ci cine a pregătit adăpostul pentru noapte. b. Predicatul analitictc "b. Predicatul analitic" Sub aspect structural, pentru predicatul analitic este definitorie realizarea predicației printr-un constituent analitic, cu organizare bipolară: un component verbal - un verb copulativ și un complement nominal (nume: substantiv/adjectiv/pronume, adverb sau propoziție - dezvoltare a planului semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]