9,282 matches
-
c-a dat mereu valori de vază Ce-au pus umărul în Țară și uneori se-ntorc la bază ! S-a vorbit cu nostalgie de iarba verde de acasă Ce în orice depărtare te cheamă și te apasă ! Subșefa de la Prefectură despre-"nfiere"-a relatat Subscriu total aserțiunea : și eu de Vâlcea-s "adoptat !" Veniți la Râmnic de se poate, măcar o dată annual În oaza noastră creativă, vestitul Forum Cultural ! Prof.Paulian Buicescu, Șc.Gimnazială Movileni, Olt, membru în L.S.R.Fil.Olt
VENIŢI LA RÂMNIC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349959_a_351288]
-
înverșunarea cu care s-au opus comunismului. Este numită și Valea Regilor, deoarece a fost zona preferată pentru vânătoare a regilor României care au construit Castelul de la Lăpușna și ulterior a președintelui Nicolae Ceaușescu. În anul 2006, Consiliul Județean Mureș, Prefectura Mureș, Comunitatea Văii Gurghiului alcătuită din localitățile: Ibănești, Hodac, Gurghiu, Solovăstru, Reghin au inițiat Festivalul de Tradiții și Obiceiuri al Văii Gurghiului pentru a conserva și promova tradițiile specifice zonei. Pe platoul de la Fâncel, din comuna Ibănești, pe malul apei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din 1838 ( distrusă în bombardamentul din 1944 din București) a lăsat un gol serios în documentației, deficit accentuat și de faptul că întreaga arhivă a Ocârmuirii jud Mehedinți, începând cu anul 1840 până în 1852 și apoi a celorlalte instituții succesoare(prefectura), până în 1921, a fost distrusă 18 din cauza neglijenței celor care au lăsat această arhivă prețioasă să putrezească în subsolul (zidit) al fostei clădiri a Prefecturii jud. Mehedinți, de lângă Tribunalul județean. În contextul manifestărilor științifice și volumului de față redăm partea
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
Ocârmuirii jud Mehedinți, începând cu anul 1840 până în 1852 și apoi a celorlalte instituții succesoare(prefectura), până în 1921, a fost distrusă 18 din cauza neglijenței celor care au lăsat această arhivă prețioasă să putrezească în subsolul (zidit) al fostei clădiri a Prefecturii jud. Mehedinți, de lângă Tribunalul județean. În contextul manifestărilor științifice și volumului de față redăm partea din această catagrafie inedită care se referă la plasa Dumbrava a județului Mehedinți, subîmpărțire administrativă reprezentativă pentru județul Mehedinți 19. Aceasta cuprindea 62 de sate
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
Proiectul pentru învățământ rural, București, 2005. Tufescu, Ioan, România, Editura Științifică, București, 1974. Coteț, Petru, „Depresiunea Baia Mare în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului Sălaj), 1902, Vol. IV. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, ,,Cartea de Aur” Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura Județului Sălaj, ,,Monografii sanitare, Monografia comunei Ulmeni”, nr. 224, întocmită de dr. Șandor Alexandru, medic de circumscripție, 3 august 1938. Suciu, Coriolan, ,,Schiță monografică a Sălajului, Dicționarul istoric
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
1974. Coteț, Petru, „Depresiunea Baia Mare în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului Sălaj), 1902, Vol. IV. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, ,,Cartea de Aur” Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura Județului Sălaj, ,,Monografii sanitare, Monografia comunei Ulmeni”, nr. 224, întocmită de dr. Șandor Alexandru, medic de circumscripție, 3 august 1938. Suciu, Coriolan, ,,Schiță monografică a Sălajului, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania”, Vol. II, Editura Academiei, 1968, Consiliul Județean Sălaj
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Monografia comunei Ulmeni”, nr. 224, întocmită de dr. Șandor Alexandru, medic de circumscripție, 3 august 1938. Suciu, Coriolan, ,,Schiță monografică a Sălajului, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania”, Vol. II, Editura Academiei, 1968, Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura Județului Sălaj. .Bandula, Octavian, ,,Pe plaiuri maramureșene”, Editura Stadion, București, 1971. Filipescu, Alexandru, ,,Istoria Maramureșului”, Baia Mare, 1940. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Comitatul Solnocul de Mijloc, Urbari, 1999/1785. Prodan, David, ,,Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea”, Vol
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
familia de asemenea, determinând autoritățile să-l “aresteze” la domiciliu pe prinț și câțiva apropiați, acuzați de complot “contra libertății alegerilor”. În cele din urmă victoria revine reprezentantului boierimii radicale, N. Opran, prefectul unionist de până atunci (Arhivele Naționale Dolj, Prefectura Județului Dolj, dos 103/1860, f.12; Luchian Deaconu, Otilia Gherghe, op.cit., p.102). 37 Mihail Kogălniceanu, op.cit., p.115. 38 Istoria României, vol. IV, p.292; p.369, 387; Constantin C. Giurescu, op cit., p.257-276; p.290-323. 45
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
ce are de înfruntat. Albert, studentul care o medita la matematică în urma recomandării făcute de Vera, bietul de el era îndrăgostit, până peste cap, de o alta. Fusese tentată, din capul locului, să-l întrebe direct : „ce are sula cu prefectura ?!...” A fost, însă, împresionată de transfigurarea lui, fie și doar atunci, când pomenea numele iubitei lui : Erica . Și-a dorit, și a crezut că este cu putință, ca această transfigurare să poarte amprenta ei și nu a Ericăi, fără să
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
se fabricau în fiecare an. În lumina celor arătate se poate concluziona că viticultura și pomicultura continuă să ocupe în sec. XVIII-XIX, un loc important în cadrul economiei părții de vest a Olteniei. NOTE 721 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 2282/1832, f. 6, 79, 80, 102.223 722 .Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5. 723 .Pentru aceeași perioadă se făcea mențiunea că vinul se vindea la cârciumi cu 16 parale ocaua (Ibidem
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
județului Mehedinți, dosar 2282/1832, f. 6, 79, 80, 102.223 722 .Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5. 723 .Pentru aceeași perioadă se făcea mențiunea că vinul se vindea la cârciumi cu 16 parale ocaua (Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 53, 379). 724 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 1/1846, f. 319, 391, 402, 412. 725 .În anul 1832, se arăta într-un raport, cu ocazia lucrărilor de lărgire a drumurilor de poștă
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
cu ocazia lucrărilor de lărgire a drumurilor de poștă Craiova-Cerneți, au fost tăiați numeroși copaci aflați pe marginea acestuia. Între aceștia mulți pomi fructiferi. (Arh. St. Drobeta Turnu Seveerin, Pretura plășii Bâcleș, dosar 5315/1832, f. 54).224 726 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 398, 416, 430, 432 ș.a. 727 .De altfel, un deceniu mai târziu, Ion Ionescu de la Brad înregistra peste 25.662 pogoane reprezentând suprafața grădinilor. (Ion Ionescu, op. cit., p. 120-121). 728 .Mite Măneanu, Unele
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
legată de Dorohoi, de meleagurile natale. Înainte de a pleca la Paris, pentru totdeauna, după încheierea războiului, ultima vizită a făcut-o pe tărâmurile copilăriei, la Tescani, la Liveni și la Dorohoi - unde a fost primit cu urale. În drumul spre prefectură s-a oprit și la furnizorul său de penițe, cumpărându-i-le pe toate care erau în depozit. A poposit apoi la Mihăileni, la mormântul mamei sale căreia i-a șoptit: „De aici plec odihnit, din seva pământului meu și
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
Gorj și Mehedinți de la mijlocul veacului al XVII-lea până la 1870, în “Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1980, p. 307-311. 666 . Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Tribunalul județ Mehedinți, dosar 2111/1831, f. 4. 667 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 27(6303)/1834, f. 56.211 668 .Ibidem, 3(2202)/1834, f. 321-322. 669 .Ibidem, dosar 27(6306)/1834, f. 151. 670 .Ibidem, Colecția “Achiziții noi”, I/ 24. 671 .Ibidem, Ocârmuirea, dosar 3(2202)/1832, f. 157-158
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 100). 677 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 2786/1832, doc. cit. 678 .Ibidem, f. 155, 168. 679 .Dintr-o jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
jalbă din anul 1834 a stolnicului Barebu Viișoreanu, aflăm că moșnenii din satul Cloșani erau datori să-I dea printre altele și 17 vedre rachiu, otaștina pe anii 1832-1833. (Ibidem, Tribunalul jud. Mehedinți, dosar 135(4845)/1834, f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27(6303)/1834, f. 4 și 94. 688 .Ibidem, Tribunalul
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27(6303)/1834, f. 4 și 94. 688 .Ibidem, Tribunalul, dosar 28/1851, f. 95. 689 .Ibidem, 1160/1833, f. 145. 690 .Ibidem, 1033/1839, f. 32. 691 .Ibidem
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720 .Ibidem, f. 430. În Mehedinți existau în 1833 26261 familii (Ibidem, dosar 222 Referință Bibliografică: MANEANU MITE,EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei > SIMPOZIONUL LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA NOASTR{ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 974 din 31 august 2013 Toate Articolele Autorului Simpozionul “LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA NOASTRĂ “ la Prefectura Cluj-Napoca Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni-Filiala Cluj, Liga Scriitorilor Români, Fundația Protecției Sociale Generale din România, Filiala Cluj, Asociația Națională a Veteranilor de Război, Asociația Județeană Cluj a Cetățenilor Români Refugiați-Strămutați, Expulzați și Deportați, Academia Română-Filiala Cluj-Napoca, Arhiepiscopia
SIMPOZIONUL LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA NOASTR{ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366631_a_367960]
-
Română-Filiala Cluj-Napoca, Arhiepiscopia și Mitropolia Clujului, Direcția Cultură și Patrimoniu, Episcopia Greco-Catolică, Inspectoratul Școlar Județean și Uniunea Scriitorilor Filiala Cluj, au sărbătorit Ziua Națională a Limbii Române în data de 31 august, începând cu ora 10, în Sala Mare a Prefecturii Cluj. Cu această ocazie au conferențiat Acad.prof.dr.Dumitru Protase, dr.Rodica Marian, prof.Antonia Bodea, prof.dr.Victor Cubleșan și prof.Vasile Sfârlea. În cadrul programului au susținut un concert de muzică populară Mihaela Grindean și Ioana Preda Morar de la CJCPCT Cluj
SIMPOZIONUL LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA NOASTR{ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366631_a_367960]
-
n-a avut astâmpăr până nu l-a făcut aghiotant regal și până nu a avut întrânsul un slujbaș plecat.” Să fi întrezărit monarhul în acești revoluționari niște idolatri ai statului, partizani ai absolutismului? „Pe prezident l-au prins călăreții prefecturii către seară de tot pe drumul Buzăului, dincolo de Lipia, la vreo două poști departe de granițele răsăritene ale statului său. Când i-au strigat călăreții prefecturii către seară de departe „Stai” el, care era pe jos a avut curajul să
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]