5,618 matches
-
în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dispusă să își ofere bunele sale oficii, atât țărilor arabe, cât și Israelului, pentru a înlesni comunicările între cele două părți, pe căi diplomatice, discrete și sincere, în scopul pregătirii unei atmosfere propice convorbirilor bilaterale și tratativelor între beligeranți, fără prejudecăți și cu convingerea că pacea dreaptă poate fi asigurată numai și numai pe această cale, sublinia șeful statului român. Președintele României estima că atmosfera și climatul internațional sunt în favoarea acestei soluții pentru pacea arabo-israeliană, testată în timpul convorbirilor sale cu șefi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
dezbătut timp de câteva ore tema palestiniană, pornind de la aspectele istorice, etnice, politice, economice și terminând cu cele sociale. Nicolae Ceaușescu i-a prezentat lui Yasser Arafat, ca și lui Anwar Al Sadat, poziția globală a României, imparțială, lipsită de prejudecăți și realistă, propunându-le exemple de înțelepciune de care liderii arabi ar trebui să dea dovadă pentru viitorul popoarelor arabe din regiune. Yasser Arafat, inginer, absolvent al Universității din Cairo, politician abil și inteligent a prezentat, la rândul său, situația
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că numai tratativele directe rămân singura soluție de pace, pe care arabii ar trebui să le folosească în conjunctura internațională favorabilă, care se crease. A venit momentul, spunea Ceaușescu, când interesul național îi obligă pe liderii arabi să acționeze fără prejudecăți pentru crearea statului palestinian, suveran și independent, ce se va integra în viața internațională cu toate avantajele și obligațiile ce îi revin. Ca diplomat și interpret de limba arabă la convorbirile Ceaușescu-Arafat, din 1972, apreciez că au fost dificile și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
formele ei, sunt descrise diferite mecanisme de agresiune și condițiile în care ele se intensifică. De asemenea, sunt prezentate forme de violență folosită împotriva femeilor, dar și modalități de reducere a agresiunii. Capitolul treisprezece debutează cu discuția pe tema naturii prejudecăților, a discriminării și a stereotipurilor; sunt analizate patru surse ale prejudecățiilor: născute din identificări cu persoanele asemenea nouă; născute din frustrări și creerea „țapilor ispășitori”, născute din rivalitatea pentru bunurile apreciate și dorite; născute din modul de catalogare al oamenilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
teoriile atribuirii ale lui D.J. Bem și ale lui B. Weiner, teoria interdependenței și teoria întărire/afect, modelul covariației a lui H.H. Kelly. În același timp, autorul nu uită să ofere definiții și explicații asupra proceselor specifice domeniului: cogniția socială, prejudecățile, atribuirea. Capitolul „Relațiile cu ceilalți oameni” surprinde nevoia oamenilor de a se afilia și factorii care intervin în declanșarea și menținerea acestei nevoi. Principalele realități descrise: atracția și iubirea, prietenia, sunt integrate unor teorii amplu prezentate de autorul acestui compendiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
studiului surprinde tehnicile de măsurare a atitudinilor prin intermediul scalei de evaluare a lui Thurstone, diferențialei semantice a lui C.E. Osgood, scalei distanței sociale a lui E.S. Bogardus și inserează, la finalul acestui capitol, două probleme atitudinale majore ale relațiilor sociale: prejudecata și discriminarea. Profesorul Tony Malim oferă definiții și explicații relevante pentru cele două concepte, prejudecata și discriminarea, și dezvoltă o clasificare a atitudinilor preconcepute ce cuprinde sexismul, rasismul, ageismul (prejudecată față de persoanele în vârstă). În acest câmp al prejudecățiilor, Tony
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
semantice a lui C.E. Osgood, scalei distanței sociale a lui E.S. Bogardus și inserează, la finalul acestui capitol, două probleme atitudinale majore ale relațiilor sociale: prejudecata și discriminarea. Profesorul Tony Malim oferă definiții și explicații relevante pentru cele două concepte, prejudecata și discriminarea, și dezvoltă o clasificare a atitudinilor preconcepute ce cuprinde sexismul, rasismul, ageismul (prejudecată față de persoanele în vârstă). În acest câmp al prejudecățiilor, Tony Malim preia și dezvoltă „ipoteza personalității autoritare” ca expresie a prejudecății (T.W. Adorno, 1950
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
finalul acestui capitol, două probleme atitudinale majore ale relațiilor sociale: prejudecata și discriminarea. Profesorul Tony Malim oferă definiții și explicații relevante pentru cele două concepte, prejudecata și discriminarea, și dezvoltă o clasificare a atitudinilor preconcepute ce cuprinde sexismul, rasismul, ageismul (prejudecată față de persoanele în vârstă). În acest câmp al prejudecățiilor, Tony Malim preia și dezvoltă „ipoteza personalității autoritare” ca expresie a prejudecății (T.W. Adorno, 1950). Capitolul final, „Influența socială”, se concentrează asupra proceselor de influență socială cunoscute: cercetările lui Solomon
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru cele două concepte, prejudecata și discriminarea, și dezvoltă o clasificare a atitudinilor preconcepute ce cuprinde sexismul, rasismul, ageismul (prejudecată față de persoanele în vârstă). În acest câmp al prejudecățiilor, Tony Malim preia și dezvoltă „ipoteza personalității autoritare” ca expresie a prejudecății (T.W. Adorno, 1950). Capitolul final, „Influența socială”, se concentrează asupra proceselor de influență socială cunoscute: cercetările lui Solomon Asch privind conformitatea față de normele sociale, tehnici de influență, obediența (experimentele lui Stanley Milgram), cât și alte procese individuale și de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are nici o legătură cu talentul său, care este Îndeajuns de puternic pentru a rezista la orice, și chiar până și modei. Dar spirite Încă și mai libere, și totuși Încă aservite unor paradoxuri cam veștede, ce Încep să aducă a prejudecăți, nu-l Înțeleg mai bine, după modesta mea părere, iubindu-l ca pe un fel de Prinț al Decadenței, ce domnește ca un despot capricios peste toate corupțiile spiritului și peste toate rafinamentele Imaginației. Este un domeniu atrăgător, dar limitat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
teatru, eseurile Îi aduc un succes copleșitor În Întreaga Europă, ba chiar și În America, pe care o cucerește Încă de la Începutul anilor ’80 cu un șir de conferințe despre prerafaeliți și estetism, dar și prin faptul că Întrupează fără prejudecăți ceea ce s-ar numi stilul camp, afișare sau doar sugestie a homosexualității. Și totuși, se căsătorește În 1884, fără vreo pasiune, cu Constance Mary Lloyd, a cărei graviditate Îl umple de oroare. Din acea clipă, deși va mai procrea Încă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În sistemul Doxei, cu cele două fețe ale sale: bunul-simț și simțul comun. La o lectură foarte atentă (și, să o spunem deschis: fără idei preconcepute), Întregul sistem al dandysmului Își dezvăluie treptat zone de o surprinzătoare densitate. Ele contrazic prejudecata după care dandy-i ar fi niște stupide „animale de stofă” ce se privesc cochet În oglindă, filfizoni superficiali și ridicoli. Începând cu textele lui Barbey și Baudelaire, dandysmul se lasă interpretat și ca proiect spiritual (fie că aderăm sau
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mica scenă publică, nu pe marile câmpuri de luptă. Monotonia, fadoarea, mediocritatea vieții burgheze sunt contestate prin eleganța, imaginația, grația, imprevizibilul stilului dandy, nu prin gesturi radicale: „Dandy-ul sfidează moravurile societății, nu sistemul politic, el contestă relațiile cuviincioase, câteva prejudecăți de bună conduită, nu relațiile care domină repartiția bogăției ș...ț. Dandy-ul se situează Într-un câmp etic și estetic, nu În cel politic”1. Care să fie Însă miza acestor negări, mai intense, mai estompate? Dacă nu răsturnarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să devină Brummell din neputința de a fi Napoleon”, s-a afirmat cu maliție de atâtea ori despre grațiosul elegant. Dar de ce să nu dăm credit și altor două puncte de vedere, care denunță cele de mai sus drept o prejudecată? De ce să considerăm (pe urmele sociopsihologilor) egolatria pusă În scenă În numele unui „misticism estetic” doar ca o formă de neputință? Cei mai mulți dintre dandy-i pe care i-am pomenit În această carte aleg să trăiască astfel nu neapărat dintr-un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fost strivit de 1.800 de ani sub ideea creștină a disprețului lumii, idee ce mai domnește Încă până și În cele mai puțin creștine firi? De altfel, oamenii de spirit nu păstrează, oare, aproape toți, În gândire o anume prejudecată, la picioarele căreia fac penitență? Așa se explică, poate, cum de cei ce se cred serioși ( În fond, cei care nu știu să surâdă) Îl judecă atât de aspru pe Brummell. După cum tot astfel s-ar explica - dincolo de spiritul de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai grave decât această simplă chestiune de ținută -, era În firea lucrurilor ca Brummell să fie rău judecat, mai ales după moarte, când influența sa dispăruse. În timpul vieții, chiar și cei mai recalcitranți i se supuneau. Dar acum, cu toate prejudecățile, e greu de făcut analiza psihologiei unui asemenea personaj. Femeile nu-i vor ierta niciodată faptul de a fi avut grație asemeni lor; iar bărbații, că nu au avut-o și ei, asemeni lui. Am spus-o deja și nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ne sais quoi?* În loc să arate ce sunt. Prin aceste calități el a avut Întâietate În epocă. Cum ar fi spus prințul de Ligne: „A fost rege grație Grației”; cu singura condiție, impusă nouă, care-i studiem influența, de a accepta prejudecățile și chiar - până la un punct - viciile vremii sale. Tristă mărturie de făcut În fața prietenilor puri ai adevărului În toate: dacă grația sa ar fi fost mai sinceră, nu ar fi avut atâta forță. Ea a sedus și captivat o societate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de a fi bătute, care le Încearcă uneori pe femeile puternice și desfrânate? Oare nu cumva grația simplă, naivă, spontană era un stimulent insuficient de puternic pentru a mișca acea lume epuizată de senzații și sufocată de tot felul de prejudecăți? Dar dacă voiai să rămâi tu Însuți Într-un asemenea mediu? Abia erai luat În seamă de câteva suflete Înalte, rămase necorupte și mari2. În rest - vai! - doar un biet, improbabil pudic. Dar ești vanitos, vrei confirmarea celorlalți; mișcare plină
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fashion, vremea eleganței s-a sfârșit pentru totdeauna. Așa se face că trăsura cu care ies la plimbare are scăriță mobilă cu mai multe trepte sau, dimpotrivă, e hodorogită precum aceea a celebrului Portal. Sunt indivizi pentru care mai există prejudecata cașmirului; iar soțiile lor poartă la gât riviere și cercei cu diamante; Însă luxul lor este Întotdeauna o economisire; În casa lor, totul este cu stare, iar deasupra gheretei de la intrare se poate citi: „Adresați-vă majordomului”. Dacă la nivelul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
prelatul, generalul, marele proprietar, ministrul, valetul 1 și prinții intră În categoria celor care trândăvesc și aparțin vieții elegante. După ce a dus la bun sfârșit această tristă autopsie a corpului social, un filosof este cuprins de un asemenea dezgust pentru prejudecățile care Îi fac pe oameni să treacă unii pe lângă alții, Încercând să se evite așa cum fac șopârlele, Încât simte nevoia să-și spună: „O națiune nu este rodul imaginației mele, o preiau de-a gata”. Această prezentare a societății, luată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
este aceea a unei familii a cărei glorie este legată de lumea nouă; nouă În sensul că el este semper paratus, Întotdeauna gata, Întotdeauna egal cu sine. Casa lui, oamenii lui, trăsurile lui, luxul lui, tuturor acestora le este necunoscută prejudecata duminicii. Fiecare zi este o zi de sărbătoare. În fine, si magma licet componere parvis, el este precum faimosul Dessein care, aflând că a sosit ducele de York, răspunde fără să se deranjeze: „Duceți-l la numărul 4”. Sau precum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
caleștii știu să se Îmbrace atunci când merg pe jos. Așa se face că datorăm următoarele două formule uneia dintre aceste fermecătoare zeițe pariziene: XLVI Trăsura este un pașaport pentru toate Îndrăznelile unei femei. XLVII Pedestrașul are Întotdeauna de Înfruntat o prejudecată. Prin urmare, iată axioma care va trebui să reglementeze toaletele prozaicilor plimbăreți: XLVIII Tot ce urmărește obținerea unui efect este de prost gust, la fel ca tot ce este zgomotos. De altminteri, Brummell ne-a lăsat cea mai admirabilă maximă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
are nici o legătură cu talentul său, care este Îndeajuns de puternic pentru a rezista la orice, și chiar până și modei. Dar spirite Încă și mai libere și totuși Încă aservite unor paradoxuri cam veștede, ce Încep să aducă a prejudecăți, nu-l Înțeleg mai bine, după modesta mea părere, iubindu-l ca pe un fel de Prinț al Decadenței, ce domnește ca un despot capricios peste toate corupțiile spiritului și peste toate rafinamentele Imaginației 4. Este un domeniu atrăgător, dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mod fatal condus de instinctul imuabil”. Aceste teorii, ce au părut noi și care ne apar acum ca fiind atât de Învechite și cărora am vrea parcă să le aplicăm cuvintele profunde ale lui Dostoievski: „Un paradox este reversul unei prejudecăți și nu-i nici el mai adevărat”, aceste teorii deci au avut, ca să nu ne referim decât la ele, două grave consecințe. Prima a fost aceea de a fi substituit admirației pe care orice spirit nobil ar trebui să i-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]