3,896 matches
-
o repudiere a modernității în ansamblu, atât a ideilor iluministe și a tradiției rațiunii, cât și a modernizării sociale. 116 Douglas Kellner, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", p. 265. 117 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 316. 118 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 24. 119 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă, p. 11. Chiar dacă marile povestiri de legitimare și-au pierdut orice credibilitate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Chicago Press, Chicago and London, 1990, p. 205. 228 Friedrich Nietzsche, "Despre adevăr și minciună în sens extramoral", în Opere complete, II, trad. de Simion Dănilă, Editura Hestia, Timișoara, 1998, p. 557. 229 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 185. 230 Ibidem, p. 186. 231 Richard Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, p. 104. 232 Jacques Derrida, "La Mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", în Marges de la philosophie, Les Éditions de Minuit, Paris, 1985 (ed. I 1972
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Barthes, Roland Barthes par Roland Barthes, în Romanul scriiturii, p. 212. 287 Roland Barthes, Le plaisir du texte, précédé de Variations sur l'écriture, pp. 55-56. 288 David Lyon, op. cit., p. 48. 289 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 178. 290 "Scriitura este instituită ca un remediu necesar pentru différance, dar în același timp este chiar différance pentru care un remediu trebuie găsit" (Barbara Johnson, "Writing", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
312 Richard Rorty, Consequences of Pragmatism (Essays: 1972-1980), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1982, p. 249. 313 John Armitage, "From Modernism to Hypermodernism and Beyond: An Interview with Paul Virilio", p. 27. 314 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 204. 315 Pentru a urmări reacția lui Rorty la criticile aduse de Habermas în Discursul filosofic al modernității, a se vedea R. Rorty, Contingență, ironie și solidaritate, pp. 124-129. 316 Tocmai pentru că realizează distincția public privat, Rorty nu simte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util pentru trecerea studenților de la prelegerile și lucrările practice pe care le oferim la un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru se bazează pe o experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util pentru trecerea studenților de la prelegerile și lucrările practice pe care le oferim la un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru se bazează pe o experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util pentru trecerea studenților de la prelegerile și lucrările practice pe care le oferim la un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru se bazează pe o experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Ioan Alexandru Tofan (n. 1979) este lector dr. în cadrul Facultății de Filozofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași. A publicat cartea Logica și filozofia religiei. O relectură a prelegerilor hegeliene (Editura Academiei Române, București, 2010), precum și numeroase studii în reviste și lucrări de specia litate pe teme privind filozofia clasică germană, filozofia religiei, teoria critică sau teoriile secularizării. Din 2009 se preocupă de scrierile lui Walter Benjamin, pe care îl
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lucrurilor în ruină, devine contemplație melancolică a acestora. Benjamin descrie, s-ar putea spune, natura melancolică a limbii, în forma ei scrisă, singura legitimă din punct de vedere onto logic. Interioritatea sunetului, caracterul său ideal (după cum îl descria Hegel, în Prelegeri de estetică) sunt, în lumea căzută a barocului, irelevante. Scriitura care reflectă materialitatea închisă a lucrului este cea care vorbește mai mult despre esența limbii decât natura „hermeneutică“, „anagogică“ a sunetului. Și aceas tă scriitură este cea care aruncă asupra
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a puterii suveranului, a „monarhului“, având atributul deciziei absolute. Taubes, în replică, descrie scenariul teologiei politice ca formulă a legitimării comunității, nu a „conducătorului“ ei. Wolf-Daniel Hartwich, Aleida și Ian Assmann observă raportul dintre cei doi autori în postfața la prelegerile lui Taubes despre epistolele pauline. Comunitatea în discuție va fi, ulterior, fundamentată mesianic. Modul iudaic al legăturii între oameni intră, după cum afirmă Taubes, într-o „logică mesianică“. Sensul acesteia este profunda orientare a legii către ceea ce o depășește și o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în poșetă, rucsac ori sacoșă. Mai ales când plouă, călătorii par a fi prinși într-un performance având ca temă despărțirea sufletului de trup. Fie pierduți în învățămintele enervante ale lui Coehlo, în grozăviile lui Dan Brown, sau, cuceritor, în prelegerile lui Husserl, fie bubuind în ritmurile unei melodii atât de zgomotoase, încât poate fi ascultată de la două scaune distanță, „performerii“ sunt, în mod automat, amabili, zâmbesc șovăielnic și se cufundă iar, după ce îți fac loc să te așezi, în mica
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
sfârșiturilor și, vorba ceea, despre „ușurătatea“ salvatoare a oricărei treceri. P.S. Pe lângă Bodemuseum, un vapor foarte galben era ancorat de un zid gros de piatră. Văzându l, nu am mai avut nevoie de nici o dovadă fizico teleologică sau de vreo prelegere despre splendoarea și bunătatea lumii. Bibliografie Cuprinde în special lucrările citate sau care au influențat în mod direct textul, furnizând informații ori perspective de lectură. Alte lucrări semnificative care au susținut demersul de față se regăsesc în ultima secțiune a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
237 "Expoziția de pictură Vermont Rodica Maniu", apărut în "Facla", An II, nr. 13, 26 martie 1911, p. 198. (nesemnat) cu titlul: Expoziția Vermont- Maniu, Tudor Arghezi, Opere, vol. III, p. 102. 238 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 44. 239 George Murnu, "A VIII-a expoziție a "Tinerimii artistice"", în Luceafărul (revistă ilustrată pentru literatură și artă), nr. 10/1909
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Theodor Enescu, Scrieri despre artă, vol. II, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, Editura Meridiane, București, 2000, p. 108. 488 A se vedea manifestul publicat în 1940, în Dacia literară de către Mihail Kogălniceanu. 489 Constantin Prodan, Sculptura, pictura și gravura românească. Prelegeri ținute la Ateneul Român în zilele de 7, 14 și 28 martie 1936, București, Imprimieriile Independența, 1937, p. 40. 490 În această privință, datele nu coincid, în ziarul L'Indépendance roumaine din 1898, conferința era înregistrată pe 13 ianuarie. 491
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prieten de nădejde în păstrarea și întărirea sănătății, păstrarea și dezvoltarea vigoarei fizice și intelectuale a tuturor adulților. Elevii de vârstă pubertară sunt supuși în permanență solicitărilor intense de ordin intelectual, fiind obligați să petreacă 10-12 ore învățând sau ascultând prelegerile profesorilor, efectuând temele pentru acasă etc. In tot acest timp el este nevoit să stea în clasă, în camera de studiu sau bibliotecă. Pentru refacerea capacității intelectuale, în aceste condiții se recomandă multă mișcare, mai ales în aer liber. Activitatea
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
urma să se producă evoluția spirituală și culturală a românilor. Bineînțeles, grăuntele de utopie al acestui proiect nu poate fi contestat, însă entuziasmul unic al acestui început de drum nu doar că îl scuză, dar îl justifică. Abia ulterior, când prelegerile junimiste au devenit tradiție, iar mulți dintre junimiști oameni în mâinile cărora se afla chiar destinul cultural-politic al Moldovei, Maiorescu și ceilalți prelectori s-au mutat la Universitate. Demersul paideic devenea oficializat, prin încorporarea sa unui topos destinat prin excelență
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a constituit, cred, unul din argumentele fundamentale ale apariției, la 1867, a "Convorbirilor literare". Este posibilă apoi ipoteza conform căreia interesul pentru prelecțiuni a început să scadă indirect proporțional cu interesul pentru revistă, pentru că, dincolo de mondenitatea și latura oratorică a prelegerilor, era mai confortabil să citești opiniile junimiștilor în paginile "Convorbirilor", ba chiar, o perioadă, să citești integral textul prelecțiunilor. În plus, o anume politizare avea să fie taxată de auditoriul dezinteresat politic, aspect amintit de George Panu: "Prelecțiunile populare, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de revistă. 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" Pe un raționament precum anteriorul, prelecțiunile pot fi înțelese din perspectiva unei "literaturi vorbite". Sintagma îi aparține lui George Panu și dă socoteală, în fapt, despre aceeași nevoie de a depăși carențele tipăriturilor: "Prelegerile populare în fiecare an țineau loc de un fel de literatură vorbită"18. Înainte de a redacta celebrele sale articole despre Direcția veche versus Direcția noua, Maiorescu are intuiția propriei solitudini într-o geografie literară din care lipseau întâmplările literare cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
conștient cel ce se încumeta să rostească celebrele cuvinte "Onorat auditoriu", căci iată ce notează Maiorescu într-o însemnare de la 1866, făcută în urma unei adunări literare a Junimii: "Eu am citit programul societății noastre; totul primit, și am stabilit și prelegerile populare. Dintr-asta va să iasă mult, dacă ceilalți au râvnă pentru cauză; dacă nu, în orice caz mult pentru mine"20 (sb.m. C.C.). E limpede, așadar, raționamentul, calculul pragmatic făcut pe marginea întâlnirilor cu Celălalt. La rândul său
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
publicul, ca și mine, a început a umplea sala"21 Despre beneficiile colaterale ale prelecțiunilor pomenește și Zigu Ornea: Prelecțiunile Junimii au fost cu adevărat o instituție. Și încă una respectată și temută. Chiar de adversari. A audia cu regularitate prelegerile Junimii era un semn de distincție. Ce să mai spunem de cei ce se produceau la tribuna acestor prelecțiuni? Le aducea un invidiat spor de prestigiu, o aură de necontestată glorie cum nu mai cunoscuse viața Iașilor din perioada de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
cădea în curând. Sunt mulți nostalgici în România care ar gusta așa ceva, mai ales că genul acesta jurnalier este foarte la modă. În felul în care l-aș prezenta eu, cred că nu le-ar conveni deloc. De altfel, în Prelegerea mea de la Pogor, am prezentat fapte din Cuba deloc favorabile comunismului de acolo. Cuba prezintă interes din perspectiva turismului, dansului, exotismului... Cum sunt cubanezele? Sunt frumoase până la o anumită vârstă. Este un melanj, un metisaj între africani și latino-americani. Cuba
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
XV și XVI, ca și multe altele, sunt tot atâtea contribuții fără de care istoria culturii românești ar fi fost mai săracă. Adevărat "boier" al spiritului, prezent la Iași, pe finalul anului 2006, academicianul a ținut, la Casa Pogor, o remarcabilă prelegere despre spiritul Moldovei și a demonstrat că, indiferent de culoarea politică, indiferent de pozițiile administrative, structura de pro-funzime a unui intelectual autentic poate să rămână nealterată. Publicul ieșean a avut șansa întâlnirii cu un intelectual rafinat, în care aristocrația frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
68; privesc altfel lucrurile, cu o altă experiență de viață și cu o experiență civică îmbogățită. Atunci vorbeam despre cum văd eu cultura românească în unitatea ei, astăzi am vorbit despre cum văd eu cultura românească în diversitatea ei. În prelegerea de azi, ați reluat o mai veche teză a dumneavoastră despre dihotomia istorică dintre cultura Moldovei și cea a Țării Românești, cu un clar plus în privința primeia. Credeți că astăzi mai putem vorbi despre o astfel de distincție? Sigur. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Carol al II-lea și la comunismul de dinainte de Ceaușescu. Ce s-a întâmplat în vremea lui Ceaușescu a fost o aberație. Întotdeauna, într-o țară latină, politicul va influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din Basarabia puteau să decidă întoarcerea la patria-mamă, dar n-au făcut-o. Asta vorbește de la sine despre drama lor, dar și despre obligațiile pe care statul român le are față de românii din diasporă" Ca o ironie a sorții, momentul prelegerii dumneavoastră de la Casa Pogor a fost precedat de lansarea cărții unui basarabean, Victor Ciutac. Dumneavoastră ați subliniat ideea globalizării, basarabeanul a mizat mult, ba chiar totul, pe gândul acesta nepieritor al alipirii Basarabiei la România. Credeți că discuțiile acestea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]