1,965 matches
-
drept. Cerințe importante ale legiferării rezultă implicit din caracteristicile esențiale ale Codului civil napoleonean, astfel cum sunt evidențiate de Profesorul François Terré50, cu precizarea că acestea îi explică, de altfel, succesul. Codul Civil Napoleon a fost opera unor magistrați realiști, preocupați să stabilească norme juridice clare, practice și nu să edifice o construcție savantă, teoretică, exigențele practice prevalând asupra tentațiilor dogmatice. În plus, a fost o operă înțeleaptă, moderată și nu partizană. Ocupându-se de fazele activității de pregătire și elaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care încearc] s] ofere un r]spuns la întreb]rile practice fundamentale ale eticii: ce trebuie s] fac? Cum trebuie s] tr]iesc? Aceste teorii reprezint] partea mai abstract] a ceea ce se numeste etic] normativ], adic] aceea ramur] a eticii preocupat] de normarea acțiunilor. Dreptul natural STEPHEN BUCKLE Un r]spuns vechi la întrebarea: „Cum trebuie s] tr]iesc?” este: „În conformitate cu natura uman]”. Identificând schimb]rile care au intervenit în înțelesul acestui r]spuns începând cu epoca greac] și cea român
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simple pl]ceri hedoniste, satisfacerea acestora reprezint] o surs] de utilitate pentru persoana respectiv]. Teoria nu face nici o precizare privind o preferinț] anume, fie c] este vorba despre utilitarismul orientat spre preferințe, fie despre hedonist. Este mai degrab] o teorie preocupat] de consecințele morale care decurg din aceste preferințe. În acest sens, binele, la nivelul fiec]rui individ, înseamn] satisfacerea preferințelor personale, indiferent care ar fi ele. Cei cu pretenții intelectuale rafinate ar putea spune c] este vorba aici despre o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prea mare prestigiu în cadrul filosofiei clasice, f]r] o tem] conceptual] proprie. Era considerat] prea practic] pan] și pentru etică aplicat], iar pentru o lume filosofic] caracterizat] de abstracție și idei ale unor lumi posibile, etică afacerilor era mult prea preocupat] de vulgarul mijloc al schimburilor cotidiene - banii. Ins] chiar și filosofia s-a aplecat mai atent asupra lumii reale, iar etică afacerilor și-a g]sit sau câștigat un loc. Noi aplicații și sofistic]ri ale teoriei jocurilor și alegerilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
probabil c] ar face-o indiferent de câți membri ai societ]ții ar crede altfel. În felul acesta, și curajul moral într] în scen]; c]ci, spre deosebire de cei aflați în Etapa 4, cei din Etapă 5 nu sunt atât de preocupați s] se identifice cu interesele și valorile altora, încât s] adopte, f]r] spirit critic, perspectiva moral] a societ]ții. Și cei care sunt gata de a fi cunoscuți pentru c] au credințe morale în dezacord cu majoritatea semenilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe-o sticlă de-un kil. Ce-i acolo, maestre? îl întreb. Și turnînd undeva, pe paletă, din sticlă, îmi răspunde absent: ulei de bucătărie. Nu trec trei minute și, dinspre bucătărie, vine doamna Mihăilescu, mama pictorului: "Ricu, zice ea preocupată, dă-mi uleiul, azi mîncăm friptură de miel, ca să știi, dragu' mamii..." Aristide Briand, ilustrul om de stat francez (prix Nobel) ne-a zis-o pe la-nceputul secolului: România nu e o țară, e o profesie. Vizînd, prin parșiva butadă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vorbe în doi peri ca și-altă dată. Sincer să fiu, cînd îl vedeam cu geanta-diplomat, alergînd spre Parlamentul lui pedeserist, îl ocoleam. Își părăsise actoria captivantă pentru o himeră de proastă calitate. Și-a regăsit acum mersul de gheișă preocupată. Și putem amesteca iar vorbe șui. Nu-ți mai văd mașina, îi spun. E-un hîrb, zice; și nici n-am apucat măcar să-mi fac un garaj, cît am fost deputat; ce garaj, un șopron de tablă, acolo... Halal, zic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu toate puseele revizioniste și-o fi zicînd el din drumul lui fără întoarcere cu care îl pișcau vigilenții săi urmăritori. Mult necesar sanitar necesar, zicem noi într-o literatură atît de fracturată de dictatură, dar și atît de convulsiv preocupată acum de regăsirea respirației ei autentice, antebelice. Și pentru că riscant de sumarele noastre notații sînt făcute aici, într-un atelier de pictură, e de observat că și în regimul acesteia s-au consumat drame, dacă nu atît de vocalizate ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită cu interes. Al. Călinescu Constantin Popa Actorul Constantin Popa e o figură aparte în peisajul teatrului ieșean; el se prezintă ca un tip multilateral preocupat: scrie și publică versuri (e autorul a trei volume!), a urmat, la o vîrstă înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Sabaoth” iar altă voce, „Gloria tua”, obținându-se un produs sonor bâlbâit și deranjant ... Trebuie să înlăturăm, deci, din biserică aceste modalități corupte și să introducem acea muzică ce mișcă spiritul spre pietate și devoțiune. În fața acestei situații, părinții conciliari, preocupați mai mult de problemele și urgențele de natură teologică și disciplinară în fața reformei lui Martin Luther, au elaborat, totuși, câteva directive referitoare la muzică, ce pot fi rezumate în trei obiective principale. Prima se referă la eliminarea din cântecul gregorian
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
În mod necesar preocuparea pentru dimensionarea nivelului său optim, pornind de la premisa că, În principiu, orice guvernare modernă se confruntă cu manifestarea a două direcții de abordare ce par a fi diametral opuse: pe de o parte cea a statului - preocupat ca volumul Încasărilor din impozite să fie tot mai mare În vederea acoperirii cheltuielilor publice aflate În continuă creștere; pe de altă parte, cea a cetățeanului - care nu dorește să plătească impozite sau acceptă, În cel mai bun caz, o presiune
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și anxietăți profunde, de neșters” (p. 8). O bună parte a acestora, pentru europeni mai mult decât pentru alți locuitori ai planetei și, desigur, pentru evreii cu rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și nonintervenției, dar și de a diagnostica tranșant prestațiile autoritare sau deriva perversă. Cartea de față se vrea un ghid pentru clinicienii de grup, consultanții echipelor, analiștii instituționali care sunt blocați, În munca lor, de indivizi megalomani, infantili și primitivi, preocupați să lupte Împotriva celor care construiesc ceva, să spargă solidaritățile, să rupă legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un escroc și un mistificator, mânat În acțiunile sale de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept tactică de descalificare a celorlalți. El folosește În acest scop anturajul, circumstanțele și toate ocaziile; el recurge la cultura sa, adesea impresionantă, Își antrenează creativitatea sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dialogul se desfășoară pe baza tehnicii „săgeții care coboară” utilizată de mai mulți autori pentru a preciza neliniștea. Terapeutul - Atunci când v-ați îngrijorat la serviciu, de ce consecințe vă era teamă? Marie - Incercam să nu mă gândesc la acest lucru, eram preocupată de ceea ce mi-a spus soțul meu la telefon... Terapeutul - Era vorba despre unele consecințe negative care vi se păreau posibile și pe care nu doreați să le vedeți apărute în realitate? Marie - El tocmai mi-a spus că sindicatul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința de a reflecta schimbările macro și micro sociale de astăzi. Sectorul public este unul dinamic, ce este supus unor numeroase presiuni pentru schimbare. Liderii din cadrul său sunt tot mai preocupați, cel puțin declarativ, de importanța cunoștințelor în evoluția organizațiilor în care activează. Ei asociază succesul sau eșecul cu capacitatea creativă a personalului, cu potențialul inovativ pe care îl are organizația.<footnote F.L. Isac, Cultură, leadership și motivație în organizații, Editura
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
instruire, pînă la mijlocul secolului al XIX-lea. Exemplul francez, care ar putea fi completat cu multe altele, confirmă ideea că, răspîndirea învățămîntului public destul de timpuriu în anumite medii țărănești s-a datorat în principal luptei dintre cele două confesiuni rivale preocupate să-și îndoctrineze cît mai mult credincioșii, și nu unor motive politice. Mai mult decît atît, dacă învățămîntul promovat prin școlile reformate din statele protestante avea adesea, pe lîngă caracterul religios, și o latură civică, nu același lucru se poate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un emisar la Paris pentru a se pune de acord cu francezii în acestă privință. Însă, în ziua următoare Jaurès va fi asasinat. Presa, care-l tra-tase cu dispreț ani de-a rîndul, nu acordă prea mare atenție morții sale, preocupată fiind cu desăvîrșire de anunțarea mobilizării. În plus, socialiștii francezi se consideră drept victime ale unui atac german, tot așa cum omologii lor de dincolo de Rin se considerau amenințați de către despotismul țarist sprijinit de Franța. Astfel se poate spune că începe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vorbea John Plamenatz. Faptul este argumentat prin cronologia destul de recentă a dezvoltării lor politice, ca-re nu coboară mai mult de 1870-1890 cît și prin resortul etnic și cultural, în ceea ce-i privește pe basci, și mai mult lingvistic în Catalonia. Preocupați fiind de a-și conserva propria identitate, bascii se autodefinesc prin termenul de Euskaldun, adică cei care vorbesc limba bască. Expresia proiectului lor politic înseamnă însă o sporire a riscului în condițiile în care, pe la 1870, jumătate din locuitorii acestei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se produc mișcări naționaliste mai mult sau mai puțin consistente în alte țări, rareori sînt luate în considerație. Pentru ruși, români, slovaci sau albanezi acestea compensează o dezordine politică și socială mai fundamentală creată în bună parte la instigarea guvernanților preocupați să-și mascheze incompetența sau de către opozanții acestora care aspiră să-i înlocuiască. În definitiv, doar în Țările baltice, circumstanțele create prin anexarea sovietică și prin deportarea sutelor de mii de locuitori înlocuiți ulterior cu ruși degenerează într-o xenofobie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu interes analiza pătrunzătoare, Îndrăzneață, la care Ana Daniela Budică supune revista BOR pentru a desprinde imaginea despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decît cu frescele noi cu care parohul decorase acum cîțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, În care figurau Cuza, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și nu mai știu cine
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au avut în prim-plan cinci mari obiective: 1) numărul oamenilor; 2) necesitățile oamenilor; 3) sănătatea populației; 4) supravegherea publică; 5) controlul circulației oamenilor și a mărfurilor. Cam aceasta ar fi osatura statului politic modern. Factorul politic a fost întotdeauna preocupat de câți oameni trăiesc în teritoriul pe care-l conduce, cum pot fi oamenii înregistrați, identificați și supravegheați, ce nevoi au, cum pot aceștia spori bogățiile teritoriului în care trăiesc și cum pot fi controlate activitățile lor economice, sociale. Tehnologia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al poeților-înțelepți din limbul dantesc); în Artiștii din insulă, naratorul este purtat pe mare de un sloi de gheață până la o insulă „înconjurată de stânci și de valuri”, specie de paradis terestru unde se spune că trăiau pictori și sculptori, preocupați exclusiv de propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
o înviere concretă, pe care Biserica de la început nu o preconizase. La capătul acestui progres de reflecție stă ideea că Luca și Ioan (această teorie presupune că acestea sunt evanghelii scrise, probabil, spre sfârșitul primului secol) au fost atât de preocupați să sublinieze că Isus era într-adevăr o ființă fizică, o ființă reală, ființă întrupată, încât au inventat povestiri despre el cum mânca pește prăjit, pregătea micul dejun pe malul mării, putea fi atins și așa mai departe. Problema e
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]