1,955 matches
-
Acest articol prezintă succint părțile de vorbire neflexibile din limba franceză care au funcție gramaticala: adverbul (cu funcție sintactica), prepoziția și conjuncția (cuvinte gramaticale). Interjecția, care nu are funcție gramaticala în propoziție, este prezentată în articolul Lexicul limbii franceze, secțiunea Crearea spontană de cuvinte. Spre deosebire de limbă română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și că adverbe. În
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
tradițional adverbe, dar care nu au funcție sintactica, ci de modalizator, de conector logic, sau cele care constituie singure propoziții neanalizabile. În franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea. Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale. Din punctul de vedere al formei se pot deosebi mai multe categorii de adverbe. Că în limba
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
întreaga și alte părți de propoziție decât verbul. Aceste cuvinte negative sunt "non" sau "pas", uneori "non" și "pas" împreună. În fiecare caz, acestea stau înaintea cuvântul negat sau a propoziției negate. Exemple: Că în română, există și în franceză prepoziții și adverbe cu același sens. În unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
În fiecare caz, acestea stau înaintea cuvântul negat sau a propoziției negate. Exemple: Că în română, există și în franceză prepoziții și adverbe cu același sens. În unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
cuvântul negat sau a propoziției negate. Exemple: Că în română, există și în franceză prepoziții și adverbe cu același sens. În unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
română, există și în franceză prepoziții și adverbe cu același sens. În unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel al lui "îl
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
unele asemenea perechi, cuvintele au aceeași formă. Exemple: În cele mai multe perechi, diferența dintre prepoziție și adverbul corespunzător este că prepoziția este formată din adverb sau locuțiunea adverbiala și prepoziția "de", astfel fiind vorba totdeauna de o locuțiune prepoziționala. Exemple: Sunt prepoziții formate dintr-un singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel al lui "îl y a", la origine expresie verbală impersonala cu sensul „este, există, se
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
singur cuvânt (de exemplu "dans" „în”) și locuțiuni prepoziționale. Acestea s-au format în următoarele moduri: Un caz mai deosebit este cel al lui "îl y a", la origine expresie verbală impersonala cu sensul „este, există, se află”, care că prepoziție se folosește în exprimarea duratei dintre un moment din trecut și momentul vorbirii: "Je l’ai connu îl y a dix ans" „L-am cunoscut acum zece ani”. De notat că prepozițiile "à" și "de" se sudează cu articolele hotărâte
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
cu sensul „este, există, se află”, care că prepoziție se folosește în exprimarea duratei dintre un moment din trecut și momentul vorbirii: "Je l’ai connu îl y a dix ans" „L-am cunoscut acum zece ani”. De notat că prepozițiile "à" și "de" se sudează cu articolele hotărâte "le" și "leș", deci din două cuvinte aparținând la părți de vorbire diferite rezultă un singur cuvânt în care cele două părți de vorbire se tratează totuși separat. Exemple: Aceasta sudare se
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
leș" ca element prim: "Auquel tu penses ?" „La care "(masculin singular)" te gandesti?”, "Îl y a là-bas un lac près duquel j’ai une maison" „Este acolo un lac, aproape de care "(masculin singular)" am o casă”. Că cele din română, prepozițiile franceze introduc grupuri nominale cu funcție de complement sau de atribut. Când într-o propoziție aceeași prepoziție introduce mai multe complemente, atunci se poate repeta, în caz că vorbitorul sau scriitorul vrea să obțină un anumit efect stilistic sau daca altfel propoziția n-
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
là-bas un lac près duquel j’ai une maison" „Este acolo un lac, aproape de care "(masculin singular)" am o casă”. Că cele din română, prepozițiile franceze introduc grupuri nominale cu funcție de complement sau de atribut. Când într-o propoziție aceeași prepoziție introduce mai multe complemente, atunci se poate repeta, în caz că vorbitorul sau scriitorul vrea să obțină un anumit efect stilistic sau daca altfel propoziția n-ar fi destul de clară, însă de regulă prepoziția apare numai cu primul complement. Exemplu: "La vinaigrette
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
sau de atribut. Când într-o propoziție aceeași prepoziție introduce mai multe complemente, atunci se poate repeta, în caz că vorbitorul sau scriitorul vrea să obțină un anumit efect stilistic sau daca altfel propoziția n-ar fi destul de clară, însă de regulă prepoziția apare numai cu primul complement. Exemplu: "La vinaigrette se fait avec de l’huile, du vinaigre, du sel et du poivre" „Vinegreta se face cu ulei, oțet, sare și piper”. Prepozițiile "à" și "de" sunt excepții de la aceasta: "Nous parlerons
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
propoziția n-ar fi destul de clară, însă de regulă prepoziția apare numai cu primul complement. Exemplu: "La vinaigrette se fait avec de l’huile, du vinaigre, du sel et du poivre" „Vinegreta se face cu ulei, oțet, sare și piper”. Prepozițiile "à" și "de" sunt excepții de la aceasta: "Nous parlerons aussi de l’Union européenne et de șa politique linguistique" „Vom vorbi și despre Uniunea Europeană și politica să lingvistică”. În cazul unei locuțiuni prepoziționale, este suficient că primul element să fie
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
se repetă obligatoriu dacă este "à" sau "de": "grace à des subventions et à des taux avantageux" „datorită unor subvenții și rate ale dobânzii avantajoase”. Când un verb are două complemente exprimate prin același substantiv, înaintea lui se plasează două prepoziții, pentru a-i evita repetarea: "Ces trois formats ont toujours vécu grace à et pour la publicité" „Aceste două formate au trăit totdeauna datorită publicității și pentru ea”. "De" și "à" nu sunt totdeauna prepoziții, anume atunci cand formează un complement
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
înaintea lui se plasează două prepoziții, pentru a-i evita repetarea: "Ces trois formats ont toujours vécu grace à et pour la publicité" „Aceste două formate au trăit totdeauna datorită publicității și pentru ea”. "De" și "à" nu sunt totdeauna prepoziții, anume atunci cand formează un complement direct împreună cu un verb la infinitiv. În acest caz "de" sau "à" este o marcă a infinitivului (care poate fi și zero), în mod asemănător cu "to" în limba engleză sau cu "a" în română
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
un complement direct împreună cu un verb la infinitiv. În acest caz "de" sau "à" este o marcă a infinitivului (care poate fi și zero), în mod asemănător cu "to" în limba engleză sau cu "a" în română. Exemple: Nu orice prepoziție poate introduce un complement exprimat prin orice parte de vorbire. Unele pot sta numai înaintea unui grup nominal, de exemplu "avânt" „înainte de”, "depuis" „de la, din, de pe”, "pendant" „în timpul”. Dintre acestea, unele pot sta înaintea unui infinitiv dacă formează o locuțiune
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
nominale, și înaintea unui infinitiv, de exemplu "après" ("Je me couche après le déjeuner" „Mă culc după prânz”, "Je me couche après avoir déjeuné" „Mă culc după ce am luat prânzul”) și "sans" (vezi mai jos exemple în propoziții). Mai multor prepoziții le corespund adverbe cu sens asemănător (vezi mai sus Adverbe și prepoziții). Există și perechi prepoziție - conjuncție cu sens asemănător. Primele introduc complemente exprimate prin infinitiv sau/și grup nominal, ultimele introduc propoziții subordonate corespunzătoare. Exemple: Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
le déjeuner" „Mă culc după prânz”, "Je me couche après avoir déjeuné" „Mă culc după ce am luat prânzul”) și "sans" (vezi mai jos exemple în propoziții). Mai multor prepoziții le corespund adverbe cu sens asemănător (vezi mai sus Adverbe și prepoziții). Există și perechi prepoziție - conjuncție cu sens asemănător. Primele introduc complemente exprimate prin infinitiv sau/și grup nominal, ultimele introduc propoziții subordonate corespunzătoare. Exemple: Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale franceze sunt alcătuite analog cu cele românești: În subordonatele circumstanțiale, si conjuncția
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
după prânz”, "Je me couche après avoir déjeuné" „Mă culc după ce am luat prânzul”) și "sans" (vezi mai jos exemple în propoziții). Mai multor prepoziții le corespund adverbe cu sens asemănător (vezi mai sus Adverbe și prepoziții). Există și perechi prepoziție - conjuncție cu sens asemănător. Primele introduc complemente exprimate prin infinitiv sau/și grup nominal, ultimele introduc propoziții subordonate corespunzătoare. Exemple: Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale franceze sunt alcătuite analog cu cele românești: În subordonatele circumstanțiale, si conjuncția determina modul verbal la
Părțile de vorbire neflexibile în limba franceză () [Corola-website/Science/330310_a_331639]
-
simțul limbii noastre”. Criticul Mihai Ralea remarca, în plus, că limba de conversație folosită de lumea bună este nefirească și forțată. Greșelile gramaticale și lingvistice existente în scrierile Hortensiei Papadat-Bengescu sunt frecvente: dezacorduri dintre subiect și predicat, folosirea greșită a prepozițiilor și locuțiunilor, declinările greșite ale pronumelor, franțuzisme neestetice și vulgare contrare spiritului limbii române etc. Se observă că autoarea a depus eforturi neobișnuite pentru a-și autohtoniza mijloacele de expresie. Prezența greșelilor de exprimare este însă incontestabilă până și principalul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
sufix: „în mod individual, izolat” > fr. mod. "seulement" „numai”. Din cauza reducerii numărului de cazuri la două, nominativ și acuzativ, ba chiar a confuziei dintre acestea prin dispariția din vorbire a desinenței de acuzativ -m ( > , ca nominativul „trandafir”), ia amploare folosirea prepozițiilor: pentru dativ și acuzativ ( > > fr. mod. "je vais à Rome" „merg la Roma”), pentru genitiv. Tot din cauza reducerii formelor cazuale, topica propoziției se schimbă așa cum va fi moștenită de franceză: atributul adjectival și cel substantival la genitiv se plasează după
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
determinanții hotărât, nehotărât, partitiv, posesiv sau demonstrativ poate fi folosit în același timp cu un substantiv. În gramaticile limbii franceze sunt luate în seamă trei articole: hotărât, nehotărât și partitiv. Cele două din urmă se înlocuiesc în unele cazuri cu prepoziția "de". În franceză, articolele hotărâte sunt proclitice. Există trei forme: "le", "la" și "leș", primele două putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
putând fi elidate, deci luând formă "l’". Exemple: le garçon" „băiatul”, la fille" „față”, l’homme" „bărbatul”, l’épouse" „soția”, leș garçons" „băieții”, leș filles" „fetele”, leș hommes" „bărbații”, leș épouses" „soțiile”. Dacă înaintea substantivului cu articol hotărât se folosesc prepozițiile "à" sau "de", acestea se contrag cu articolele "le" și "leș": Exemple: "Je veux aller au match" „Vreau să merg la meci”, "Pierre va aux États-Unis" „Pierre merge în Statele Unite”, "Je viens du théâtre" „Vin de la teatru”, "Mărie est rentrée
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Sunt (niște) copii în curte”, " Ton enfant est un garçon ou une fille ?" „Copilul tău este băiat sau față?”. Articolul nehotărât plural ("des") se omite dacă substantivul determinat în mod nehotărât are o functie sintactica în care este folosit cu prepoziția "de": Acest articol este folosit cu substantive nenumărabile, concrete sau abstracte, la singular, atunci când în română asemenea substantive sunt nearticulate. În cazul celor concrete, în română corespunde uneori cu "niște", folosit facultativ. Exemple: "Elle a du courage" „Are curaj”, "Tu
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
Je vais rôtir de la viande" „O sa frig (niște) carne”. Cele trei forme ale articolului, "du" pentru masculinele care încep cu consoana, "de la" pentru femininele cu consoana și "de l’" pentru masculinele și femininele care încep cu vocală sunt la origine prepoziția "de" + articolul hotărât singular, combinație care s-a specializat pentru funcția de articol partitiv și nu este de confundat cu prepoziția "de" + articol hotărât înaintea substantivelor singulare cu funcție de atribut sau de complement. Aceasta înlocuire are loc în câteva cazuri
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]