3,388 matches
-
internă" a politicii ori un argument pentru ideea că temeiurile legate de dreptate sunt singurele temeiuri ce pot fi invocate într-un răspuns al puterii politice la exigența legitimării, așa cum presupune Hall. El nu este nici un argument care depinde de presupunerea că Williams a respins ideea că justificarea puterii statului ca răspuns la exigența legitimării necesită recursul la valori morale, așa cum presupune Sleat. Tot ceea ce susține acest argument de natură mai curând sociologică decât filosofică - în baza unor premise acceptate de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este realizată în anul 1862, sau imediat dupa acesta, în ciuda milesimului, cât și a altor elemente din legendă, iar prima imediat dupa 24 ianuarie 1859. Oricare ar fi contribuțiile ulterioare acestor presupuneri, spuneam prin anul 2002 când nu apăruse încă lucrarea doamnelor Katiușa Pârvan și Mariana Neguțu, existența celor două medalii este o realitate de necontestat - începutul eternizării și prin artă medaliei a momentului Unirii Principatelor și a personalității lui Cuza. Două
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
populației în diferite zone și a cauzelor care le determină. Sunt realizabile modele ipotetice asupra dezvoltării economice în diferite teritorii, asupra declinului economic, asupra cauzelor care guvernează procesele economice globale, continentale sau locale. Și cultura este modelabilă ipotetic făcându-se presupuneri asupra direcțiilor de dezvoltare sau evoluție a diferitelor compartimente artistice în corelare cu dezvoltarea științifică și tehnologică accelerată proprie lumii actuale. Sunt constructibile ipoteze psihologice care încearcă sa propună modele comportamentale ale individului bazate pe criterii valorizante și pe motivații
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
anorganice);scările interioare dintr-o casă englezească cu forma spațial elicoidală a ADN-lui; - selecția artificială (făcută de om pentru ameliorarea unei rase) cu selecția naturală susținută de evoluționiști;comportarea animală extinsă de evoluționiști la comportarea umană. IPOTEZA Ipoteza reprezintă o presupunere enunțată pe baza unor fapte cunoscute, cu privire la esența, cauza, legea, mecanismul intern al unui fenomen. Mai direct spus, ipoteza reprezintă tentativa de a răspunde la o problemă dată, în forme adecvate pentru a fi, testată. Ipoteza este pe de altă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
autoinițială, atmosferă neautoritară, îi încurajează pe elevi să învețe suplimentar, încurajează procesele gândirii creative. Aceasta înseamnă că el îi îndeamnă pe copii să caute noi conexiuni între date, să asocieze, să-și imagineze, să găsească soluții la probleme, să facă presupuneri nebănuite, să emită idei, să perfecționeze ideile altora și să orienteze aceste idei în direcții noi. El încurajează elevul să jongleze cu elemente ce par a nu fi corelate, să exprime teorii care par a fi ridicole, și noțiunile în
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ordin impune părăsirea cât mai grabnică a unei condiții de neînțeles. Vorbesc aici, desigur, de oamenii dispuși să se pună de acord cu ei înșiși. Exprimată în termeni clari, problema poate să pară simplă și totodată insolubilă. Dar e greșită presupunerea că întrebările simple duc la răspunsuri la fel de simple și că evidența implică evidența. A priori și inversând termenii problemei, după cum omul se sinucide sau nu se sinucide, s-ar părea că nu există decât două soluții filosofice: a spune da
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
parte. Artele vizuale sunt interpretate ca fiind mai degrabă acțiuni și execuții. Adică ele sugerează o existență mereu în mișcare, sunt artele predominate de ideea de facere și sunt interpretate ca existențe în execuții. Dar acest lucru nu elimină posibilitatea presupunerii unui tip de obiect ca bază existențială. Întrucât artele vizuale se prezintă sub forma a ceva existent, ele au o natură solidă determinată de un obiect real. Iar pentru a numi acest obiect un obiect de artă, înseamnă că are
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în care elementul de pe poziția i este mai mare decât elementul de pe poziția j, la ieșirea din rețea vom avea pe pozițiile i și j două elemente nesortate. Deci nu poate fi vorba despre o rețea de sortare. De aici, presupunerea făcută este falsă și deci întro rețea de sortare trebuie să avem cel puțin un comparator între oricare două conductoare i și j. Secțiunea 3 O rețea de sortare bitonică Primul pas în construirea unei rețele de sortare eficiente este
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
de păsări de o deosebită valoare avifaunistică au suferit un accentuat și ireversibil regres, ajungând în pragul extincției sau dispărând în întregime. Specii precum zăganul sau vulturii au dispărut iar acvilele au devenit extrem de rare. Deși nu se poate exclude presupunerea că regresul la care asistăm a fost și este cauzat în parte de scăderea naturală a vitalității acestor specii aflate în țara noastră la periferia arealelor lor de cuibărit, cu siguranță că și omul a avut o influență negativă asupra
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
maoistă, publicate în 1977 de către Claudie și Jacques Broyelle (A doua întoarcere în China). în acest „univers al simulacrului și al simulării” (F. Hourmant), călătorul nu mai este el însuși decât „un simulacru de explorator”, care vine să caute confirmarea presupunerilor lui ideologice. LEV TROȚKI Lev Davidovici Bronstein s-a născut în Ucraina, în 1879, într-o familie bogată de fermieri evrei; elev sclipitor, scapă de incidența lui numerus clausus care afectează evreii* din Rusia și se înscrie la Universitatea din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în relațiile dintre state: normele, principiile care ne conduc în lumea de dincolo de granițe s-ar putea să nu fie împărtășite de ceilalți actori internaționali. Pentru a ne feri de ceilalți, pentru a ne prezerva existența, trebuie să pornim de la presupunerea că acțiunile lor nu pot fi prezumate ca benefice. Îndoiala față de ceilalți, neîncrederea în capacitatea lor (și a noastră) de a face față ispitelor puterii trebuie să ne motiveze în structurarea acțiunii noastre externe. Înțelegând acestea, trebuie să ne formulăm
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
valabilitatea lor nu a dispărut odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice. În al doilea rând, vom pleda pentru analiza interesului față de deteriorarea etică a sistemului internațional drept o moștenire lăsată de Morgenthau deopotrivă; o detaliere a secțiunii este necesară, din cauza des întâlnitei presupuneri că etica nu a fost o preocupare a autorului. În al treilea rând, eseul se va încheia prin aplicarea ideilor lui Morgenthau în contextul evenimentelor contemporane, într-un „tur de orizont” al scenei internaționale, cu toate elementele pe care Morgenthau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ceilalți. Cu alte cuvinte, prudența implică nu numai o senzație de siguranță pe care o ai când te bazezi pe efectele pacificatoare ale societății internaționale, dar și perspicacitatea utilizării eficiente a instrumentelor de putere. Echilibrul reciproc avantajos se bazează pe presupunerea urmăririi subtile a propriilor interese de către actorii majori; stabilitatea generală se sprijină pe un conflict limitat, și totuși real. În acest fel, în cunoscutele dispute dintre Statele Unite și o parte a aliaților lor - dispute cărora destrămarea Uniunii Sovietice și dispariția
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
climat moral” care promite cel puțin o aproximare a dreptății 24. În toate aceste trimiteri observăm rolul valorilor morale în configurarea intereselor naționale. Fără a conștientiza, chiar și cel mai pragmatic dintre lideri va fi influențat de un set de presupuneri despre ceea ce ar însemna un potențial interes, iar puterea presupunerilor a fost demonstrată de faptul că ele rămân întotdeauna nespuse - suportul oricărei decizii specifice, fără a fi niciodată discutate ca parte a procesului de decizie. Ideile ce influențează diplomația sunt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
24. În toate aceste trimiteri observăm rolul valorilor morale în configurarea intereselor naționale. Fără a conștientiza, chiar și cel mai pragmatic dintre lideri va fi influențat de un set de presupuneri despre ceea ce ar însemna un potențial interes, iar puterea presupunerilor a fost demonstrată de faptul că ele rămân întotdeauna nespuse - suportul oricărei decizii specifice, fără a fi niciodată discutate ca parte a procesului de decizie. Ideile ce influențează diplomația sunt la fel de importante ca și mizele materiale pentru care ea este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
le moderează. Când Morgenthau considera o „cerință a moralității politice” ca „interesul național al unui stat conștient nu numai de propriul interes, dar și de al celorlalte să fie definit în modalități compatibile cu al ultimelor”, el nega în special „presupunerea că urmărirea conștientă la toate nivelurile a propriului interes de către toți indivizii, la fel ca și de toate națiunile, va produce, prin sine, o societate pașnică și armonioasă”. Mai curând, el a presupus că „eternul conflict și amenințarea cu războiul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
tentativele de a reforma politica internațională, înainte de a face un efort pentru a înțelege despre ce este vorba, împărtășim opinia lui William Graham Sumner: Răul cel mai mare în discuțiile politice este dogmatismul, care se bazează pe mari principii sau presupuneri, în loc să se fundamenteze pe examinarea corectă a lucrurilor așa cum sunt în realitate și a naturii umane așa cum este ea... Un ideal este format din câteva stări de lucruri mai elevate sau mai bune care există acum și, aproape inconștient, idealul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acoperire... Întreaga metodă a speculației abstracte în chestiunile politice este vicioasă. Este populară deoarece este ușoară; este mai ușor să ne imaginăm o lume nouă decât să învățăm a o cunoaște pe aceasta; este mai ușor să ne lansăm în presupuneri plecând de la câteva ipoteze generale decât să studiem istoria statelor și a instituțiilor; este mai ușor să preluăm o dogmă populară decât s-o analizăm pentru a descoperi dacă este sau nu adevărată. Toate acestea conduc la confuzie, acceptarea frazelor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teorie a războiului nuclear care presupune că acesta nu este altceva decât o altă formă de violență, mai mare în magnitudine, dar nu diferită ca tip de alte forme de violență cu care ne-a obișnuit istoria. Rezultă din această presupunere că un război nuclear ar fi mai costisitor decât unul convențional, dar nu neapărat intolerabil, dacă am adopta măsurile necesare pentru ca măcar câțiva dintre noi să supraviețuiască. Cu alte cuvinte, odată ce începi cu ipoteze asupra naturii și consecințelor războiului nuclear
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
naturale a determinat diferiți gânditori să presupună că același tip de metode aplicate comportamentului uman individual și colectiv ar putea realiza progrese pe calea pe care Herbert Marcuse și alții au intitulat-o „pacificarea existenței umane”. știința modernă pornește de la presupunerea că lumea este complet accesibilă prin știință și rațiune și că ar conține în ea însăși toate elementele necesare cooperării armonioase a umanității. Este datoria științei de a detecta respectivele elemente, variat definite ca armonia intereselor, legile economiei, comerțul liber
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
măsuri, implicând o confirmare similară, și așa mai departe. În concluzie, teama unei părți susține frica celeilalte, și viceversa. Prinse în temerile reciproce și angajate în curse ale înarmărilor ce răspund acestora, nici una dintre părți nu este capabilă să verifice presupunerile inițiale de imperialism. Ceea ce a fost la început o percepție mitologică a realității a devenit acum o profeție care se autorealizează: politicile inspirate de teama reciprocă par să confirme corectitudinea asumpțiilor inițiale 22. Problema detectării Concilierea - încercarea de a ajunge
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe 137 de centimetri urmau să fie amplasate la 45 de centimetri distanță față de cea principală, în sensuri opuse. Ce stătea în spatele acestei proceduri aparent absurde? Vietnamul de Nord insista asupra recunoașterii Viet Cong-ului ca negociator independent. Statele Unite doreau recunoașterea presupunerii sale că Frontul era numai o prelungire a regimului de la Hanoi, ipoteză fundamentală în concepția sa tradițională despre respectivul conflict. Astfel, controversa asupra formei mesei era o manifestare simbolică legată de substanța conflictului. Era războiul din Vietnam rezultatul agresiunii Nordului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
existat. Semnificația atacului de la Pearl Harbor, din acest punct de vedere, constă în exprimarea implicită a disprețului față de puterea militară a Statelor Unite. Reputația lor de putere - prestigiul - era atât de nesemnificativă, încât Japonia își putea fundamenta planul de război pe presupunerea că puterea militară americană nu-și va reveni la timp în urma loviturii pentru a influența rezultatul războiului. Prestigiul american era atât de scăzut, încât Germania și Italia, în loc să încerce menținerea SUA în afara conflictului european, au părut aproape nerăbdătoare să implice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de principiul securității colective al Ligii Națiunilor. De fapt, așa cum se va arăta în detaliu mai departe 13, acesta nu a abolit balanța de puterii. Mai curând a reafirmat-o sub forma alianței universale împotriva oricărui agresor potențial, pornind de la presupunerea că o asemenea configurație va fi întotdeauna mai puternică decât agresorul. Securitatea colectivă diferă totuși de balanța puterii prin principiul asocierii în virtutea căruia este formată coaliția. Alianțele balanței de putere sunt formate de națiuni individuale împotriva altora sau împotriva altor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]