443,141 matches
-
nonagenarului, Preot Profesor Nicolae Bordașiu. Ambele lansări au fost pentru mine sărbători de lumina și căldura izvorâte din inimi și gânduri ce-ți amintesc de frumusețea pe care a pus-o Domnul la zidirea dintâi a fiiniței omenești. S-au prezentat persoane dragi mie, fie venite de la distanță mai mare, înfruntând vremea nefavorabilă, fie cei cu sănătatea încă nerestabilită, iar unii renunțând la alt punct din programul lor. Când distanța a fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
Așa cum a fost anunțat, această sărbătoare are un program bogat, variat, interesant, un program de zile mari, din care amintesc doar câteva: cuvântările unor personalități de seamă ale culturii noastre, lansarea reviste literare, „Memoria slovelor" și a mai multor cărți prezentate de autorii lor. Un moment de seamă îl constituie lansarea antologiei „Limba noastră cea Română", apărută sub îngrijirea doamnei Ligya Diaconescu, director general al revistei internaționale româno-canado-americană „STARPRESS” și premierea câștigătorilor concursului internațional de proză scurtă și poezie organizat de
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
care o regăsim în cantități tot mai mici pe glob. Așadar, nu este vorba despre “dacă”, ci mai degrabă despre “când”. Ne despart poate douăzeci de ani, poate chiar câțiva ani de un colaps total al civilizației așa cum ni se prezintă situația acum. Pe deoparte, marile puteri ale lumii se ostenesc să formeze stocuri importante de petrol și gaze naturale pentru vremurile ce vor veni, iar pe de alta, companiile mai inventive caută în continuu metode ingenioase de a înlocui resursele
ÎNAPOI ÎN VIITOR… ÎNAPOI ÎN EPOCA DE PIATRĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380806_a_382135]
-
și onestitatea unui subiect în relația lui cu opusul sonor. Un caracter deschis, sincer se manifestă printr-o concordanță totală între ceea ce simte și ceea ce declară că a simțit. La polul opus se află fățarnicul, ipocritul, cel care încearcă să prezinte raportul dintre gust și valorizarea intrinsecă într-o lumină falsă, artificială, bântuită de raze ce fie că dispersează, fie că orbesc. Muzica e pretutindeni. O asculți dacă vrei au ba. Industria de sunete a escaladat întreaga planetă. Te duci la
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
smântâna ce le trece pe sub nas. știm că imensele averi acumulate pe vremea tranzacției cu petrol spre Iugoslavia beneficiau nu doar de complicitatea, ci și de participarea activă a celor de la vamă. A ajuns vreunul după gratii? A fost vreunul prezentat în cătușe la televizor? S-ar putea să nu fi fost eu pe fază, dar nu cred. De dragul adevărului, trebuie spus că, în ultimii ani, situația s-a schimbat radical. Eforturile de înlocuire a vechiului găligan de la graniță, care vedea
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
altceva în cinematografe, acum e momentul, mai ales dacă nu ați ajuns astă vară la Sfîntu Gheorghe. între 6 și 8 octombrie, la Cinema Studio sînt programate peliculele care au participat, în august, la Festivalul de Film "Anonimul". Dintre lungmetrajele prezentate în competiție, pînă acum a ajuns în cinematografe unul singur - Pictăm sau facem dragoste (Franța). Marele Premiu și Premiul pentru Imagine au mers anul acesta în Maroc, recompensînd pelicula Heaven's Doors, a fraților Swel și Imad Noury. Cei doi
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
le-a nominalizat, fără a se hazarda în decizii, nu care cumva să dea naștere la poncife sau sugestii netrebuitoare. El, profesorul doctor, Nicolae Cârlan, a lăsat la latitudinea specialistului să-și facă singur o părere. Doar el i-a prezentat variantele poemelor, atât din antume cât și din postume. 13. Complexitatea scrisului labișian (în l. franceză La biche - căprioară) s-a formulat mai întotdeauna în poezii lirice, doine, balade, traduceri, poeme pentru copii, proză, publicistică, eseistică, teatru, folcloristică. 14. Pentru
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Cartea rămâne monumentală, atât prin numărul de pagini conținute, cât și prin zecile de răspunsuri care privesc variante de texte, de formulări intrinseci ale acestora, prin trimiterile științifice ale aparițiilor în reviste, cărți sau manuscrise. Adică, toate cerințele biblioteconomice sunt prezentate în această carte ca niște numitori comuni, atât la textele publicate, cât și la cele existente și în manuscrise. 17. Profesorul - cercetător Nicolae Cârlan s-a implicat autorizat (și autonom!) în punerea (pe cât e posibil, la ora actuală) tuturor celor
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
putut vedea, s-a întâmplat de câteva ori ca lucrări de acest fel să se dovedească deficitare sub aspectul calității. În această ordine de idei, să observăm că nu dispunem de cărți de două sau trei sute de pagini care să prezinte în engleză istoria limbii române, istoria României, istoria literaturii române. Dispunem de o informație de ansamblu privind situația cercetării în România? Există o Carte Albă a Cercetării în Învațământul Superior, elaborată în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și o carte de
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
pentru publicarea în limbi internaționale. Legătura lor cu lumea este slabă, reducându-se în principal la prezența unor cărți românești la târguri internaționale de carte. Avem multe de învățat în această privință de la vecinii noștri. Pe domenii, cum s-ar prezenta situația? Nu mă aflu în poziția de a judeca diferitele domenii, dar, după semnele care-mi parvin, mă tem că este slabă prezența românească în științele economice și sociologice, în istorie, în psihologie, în domeniul juridic și în filozofie. Nici
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
patetice, de genul "așa de strâmtă era judecata acestei specii din ordinul primatelor care nu vedea decât sânge și oameni schilodiți, fără să se gândească și la un mâine care este permanent..." (Cicerone Ionițoiu, p.31). Dubioasă este și tendința, prezentă în mai multe articole, de a vedea comunismul românesc drept un sistem în întregime străin, trecând cu vederea faptul că acest sistem a fost perpetuat și dus la absurd de către români, la mult timp după ce stalinismul dispăruse chiar și din
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
Unu din doi O excelentă cronică a actualității socio-politice ține, în SUPLIMENTUL DE CULTUR|, Lucian Dan Teodorovici, unul dintre cei mai buni și mai apreciați prozatori ai generației tinere. Un semn de profesionalism: deși rubrica se intitulează Circul nostru vă prezintă: (titlul unui roman publicat de scriitorul ieșean), autorul nu ficționalizează și nici măcar nu speculează literar pe marginea evenimentelor aflate în derulare. Circ avem, și încă din plin, în lumea noastră politică, însă Lucian Dan Teodorovici comentează la rece vesela-trista actualitate
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
expectorând... Un patron care refuză angajarea unui petent pe motive de culoare a pielii sau anumite preferințe sexuale este numaidecât sancționat, rușinea prin care trece îl va urmări toată viața, va pierde licența odată cu obrazul. Dar dacă un fumător se prezintă, fie și părinte de cinci copii înfometați, patronul e liber să-i arate ușa, cu încurajarea Consiliului Europei și, fără dubiu, a oricărui om bine gânditor de pe ambele țărmuri ale marilor oceane (Marea Neagră nu intră, deocamdată, la socoteală). Amintiri duioase
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
gândit lasă că te aranjăm noi pe tine marele oropsit te transformăm noi În colaborator al Securității. Doi, ultima ședință pe anul 2007 când domnul vicepreședinte, În același timp dublu ministru al guvernului actual, Varujan Vosganian a venit și a prezentat o dare de seamă financiară, situația financiară a Uniunii, și În care a tras un semnal de alarmă, că, dacă domnul Manolescu continuă destrăbălarea financiară la Uniune, Uniunea va intra În scurt tip În faliment, comunicare la care Întregul Consiliu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
toți, firește, că nu toți au acces la situații privilegiate, dar aceiași 4 milioane, din rândul lor s-au recrutat, noua aristocrație financiară-economică socială a României, noua burghezie privilegiată, păturile superpuse care sug, asupresc și batjocoresc acest popor. 1. Vă prezint, spre exemplificare, replica domnului Turianu, membru Încă În Colegiul CNSAS, funcție asimilată celei de Secretar de Stat: „Întrebat dacă s-a dat și un verdict În acea ședință, a urmat o altă lacună. «Nu știu.... Mă bâlbâi ca un școlar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și Îmi povestea despre marele meu profesor, dar și despre Întâmplările din tinerețea lor. Colegul nostru de școală, Ioan Șușală, care a ajuns profesor de desen, a scris o carte cu amintiri de la Câmpulung Muscel, În care dascălii noștri erau prezentați cu toții, Între care excela Augustin Z. N. Pop, prin cea mai caldă și frumoasă prezentare. În anul 1970, când am ajuns la Cluj, ca inginer șef al Clinicilor, cu aparatura medicală, profesorul se arată Încântat să mă viziteze, Întrucât aici
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf care caută să prezinte realitatea și imaginea Veronicăi Micle, combătând romanțările unor autori ca N.V. Baboeanu și Octav Minar, unde Veronica era prezentata ca „frivolă și cauza suferințelor din existența lui Eminescu”. Profesorul arată că Veronica Micle l-a iubit, până la sacrificiu, pe Eminescu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
anul 1979, În Cadrul Festivalului Național „Cântarea României”, ediția a II-a, sub genericul Cultură-Educație-Sănătate, cu ajutorul profesorului, Augustin Z. N. Pop am organizat un „Medalion Mihai Eminescu-90 de ani de la moartea poetului 1889 1979”, În care Augustin Z. N. Pop a prezentat lucrarea „Eminescu și un chestionar folcloric”, chestionar ce Sanda Butnariu și Vasile Radu, alături de profesor in prezidiu. Tineri din cenaclul Literar „Victor Papilian” ascultând prelegerile despre”Poetul Nepereche”, ale prof.dr.doc Augustin Z.N.Pop avea ca scop valorificarea moștenirii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o notiță bibliografică asupra revistei „Columna lui Traian”, ce reapăruse atunci, În care amintește despre răspunsurile unor Învățători harnici și conștiincioși privitoare la obiceiurile noastre românești. La această manifestare profesorul prezintă o serie de alte materiale inedite, precum: un aforism al poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
poetului, citit În cercul „Junimii” din București, in 1888, poezia Veronicăi Micle, Închinată actriței Aristița Manolescu, În 29 iunie 1885, la Iași, scrisă, in original, cu cerneală de culoare violetă, cerneala preferată a poetei. Tot cu această ocazie au fost prezentate facsimile după caseta de anunț a morții poetului, În ziarul bucureștean „Românul” din 16 iunie 1889 și după dosarul Înmormântării „din mila publică oficială”. Manifestările au avut loc la „Casa Radio” din Cluj, când a avut loc deschiderea oficială, respectiv
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie și lipsit de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, În bloc, drept „ca să mănânce mici și să bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie Cămine Culturale pentru romani, ci instituții/interfață pentru interacțiuni mai rafinate cu reprezentanții locali ai artelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un overstatement ce descrie chiar măgulitor o artă cel mult naivă, cu numai o treaptă peste nivelul grafitti. Vâlva creată În România În jurul controversatei expoziții, ținând atenția mediei câteva luni, a fost absolut irelevantă pentru America. Câteva ziare locale au prezentat-o că pe o curiozitate pe pagina a 7a, mult zgomot pentru nimic (adică, uite pentru ce s-a chemat poliția!), Întâmplare uitată după câteva zile. Și dacă tot e vorba de artă naivă, de ce n-am promova mai degrabă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe Eminescu și, mai ales, prin ce? Ar trebui să fie evident (și nu este!) că, În contrast cu Enescu (care comunică direct, prin muzică) sau Brâncuși (prin vizual) Eminescu nu poate fi promovat decât prin intermedierea traducerilor de calitate (credibile). Voi prezenta În continuare trista realitate a traducerilor eminesciene În engleză. Homo faber universalis Am argumentat În prima parte că temele la modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Repet ceea ce nu pare să se Înțeleagă: scriitorul (spre deosebire de pictor sau compozitor) nu poate fi cunoscut În alte culturi decât prin traduceri, ba mai mult, prin credibilitatea lor literară. E greu să impresionezi un auditoriu internațional nepărtinitor susținând că le prezinți o partitură 'mare', dacă interpretul cântă fals și forțat! (Am primit ades Întrebarea de duioasă naivitate: „De ce ați tradus Luceafărul, nu era tradus deja?'). Tema traducerilor din Eminescu se Întrepătrunde cu tema politicii culturale: În lipsa unei viziuni globale, promovarea internațională
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
o serie de prezentări/recitări Eminescu pe coasta de vest. Așa am ajuns la universitățile din Arizona și Portland.... „Pe drum” Însă, fiind În zonă, am primit o invitație neașteptată din partea Centrului de Studii Est-Europeene de la universitatea Berkley de a prezenta albumul The Merry Cemetery of Săpânța (apărut anul trecut, colaborare cu fotograful american Peter Kayafas). Am suplimentat programul cu un moment Eminescu, recitând Glossa În varianta mea englezească (care, În treacăt fie spus, a inspirat cu câțiva ani În urmă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]