4,547 matches
-
înaltă, s o atingă pe aceea pe care și-au ales-o. Spun deci, cu privire la principatele cu totul noi, în care principele este nou, că greutățile întâmpinate pentru păstrarea lor sunt mai mari sau mai mici, după cum sunt însușirile și priceperea celui care le cucerește. Și, întrucât faptul de a reuși să devii principe, din simplu particular, presupune sau însușiri personale, sau împrejurări norocoase, se pare că unul sau altul dintre aceste două lucruri micșorează în parte multe dintre aceste două
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
facă să creadă pe cei ce nu credeau. Așadar, profeții sau înnoitorii de acest fel întâmpină multe greutăți în acțiunea lor, și toate primejdiile care li se ivesc de-a lungul drumului, ei trebuie să le înfrângă prin însușirile și priceperea lor; dar, o dată ce le-au înfrânt și încep să se bucure de respectul oamenilor, întrucât i-au doborât pe aceia care îi invidiau pentru că pierduseră situația dinainte, pe care oamenii aceștia noi le o luaseră, ei vor fi mereu puternici
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
neamul Orsini și Vitelli la Sinigaglia, după cum s-a arătat mai sus; a fost și el printre cei prinși aici, astfel că, la un an după ce săvârșise paricidul, a fost sugrumat împreună cu Vitellozzo, pe care îl avusese ca maestru în priceperea și în nelegiuirile lui. Unii oameni ar putea să se întrebe cum oare a fost posibil ca, după atâtea trădări și cruzimi, Agatocle și alții la fel cu el să mai trăiască atâta vreme în siguranță în țara lor și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și gata de luptă, chiar sub ochii papei, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și, cu toate că uneori se ivea câte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste rele. Iar viața scurtă a acestor papi a fost cauza neputinței lor; căci, în cei zeci ani cât guverna, în medie, un papă, cu greu izbutea să micșoreze puterea uneia dintre
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Toscana, seamănă într-o anumită măsură cu acelea care există în celelalte provincii; așa încât cel care cunoaște aspectul locurilor unei provincii poate să cunoască ușor aceleași lucruri și în ceea ce privește celelalte provincii. În schimb, principele care nu are cunoștințe și nici pricepere în această direcție va fi lipsit de cea dintâi însușire pe care trebuie să o aibă un conducător de armate; căci aceasta te învață să-l descoperi pe dușman, să știi unde să ți așezi tabăra, să conduci armatele, să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
putință ca principii să nu fie urâți de cineva, trebuie ca ei să se străduiască în primul rând să nu fie urâți de toți supușii lor; iar, dacă lucrul acesta nu le reușește, ei trebuie să caute cu întreaga lor pricepere să nu-și atragă ura acelor pături ale societății care sunt cele mai puternice. De aceea, împărații care erau oameni noi și care, din cauza aceasta, aveau nevoie de o favoare cu totul deosebită din partea supușilor lor, căutau să câștige mai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
se arată a fi mari în membre, atunci când ele nu lipsesc în capete. Priviți luptele și ciocnirile războinice în întrecerile care au loc între ostași anume aleși, și veți vedea că italienii sunt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar, de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor, căci aceia care sunt pricepuți nu sunt ascultați, și fiecăruia i se pare că este priceput, deoarece nu a existat
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lor. 45. Dar nu L-au găsit, și s-au întors la Ierusalim să-L caute. 46. După trei zile, L-au găsit în Templu, șezînd în mijlocul învățătorilor, ascultîndu-i și punîndu-le întrebări. 47. Toți care-L auzeau rămîneau uimiți de priceperea și răspunsurile Lui. 48. Cînd L-au văzut părinții Lui, au rămas înmărmuriți; și mama Lui I-a zis: "Fiule, pentru ce Te-ai purtat așa cu noi? Iată că tatăl Tău și eu Te-am căutat cu îngrijorare." 49
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Iată, v-am învățat legi și porunci, cum mi-a poruncit Domnul, Dumnezeul meu, ca să le împliniți în țara pe care o veți lua în stăpînire. 6. Să le păziți și să le împliniți; căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi și vor zice: "Acest neam mare este un popor cu totul înțelept și priceput!" 7. Care este, în adevăr, neamul acela așa de mare încît să fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
necredincioși. 21. Mi-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M-au mîniat prin idolii lor deșerți; și Eu îi voi întărîta la gelozie printr-un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr-un neam fără pricepere. 22. Căci focul mîniei Mele s-a aprins și va arde pînă în fundul locuinței morților, va nimici pămîntul și roadele lui, va arde temeliile munților. 23. Voi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgețile împotriva lor. 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
vrăjmașului, Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească, și să zică: "Mîna noastră cea puternică și nu Domnul a făcut toate aceste lucruri." 28. Ei sunt un neam care și-a pierdut bunul simț, și nu-i pricepere în ei. 29. Dacă ar fi fost înțelepți, ar înțelege, și s-ar gîndi la ce li se va întîmpla. 30. Cum ar urmări unul singur o mie din ei, și cum ar pune doi pe fugă zece mii, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
în mână cu cea instaurată de fascism. Ce se dorește din partea autorului prin publicarea acestor documente - este ca ele să fie cunoscute și generațiile care intră acum în viața civică, care își aleg un alt drum, al inițiativei private, al priceperii, al hărniciei, al stăruinței pentru înflorirea personalității umane și apărarea ei de forțele răului - să apere libertatea și să ferească omul de petele negre ale istoriei. 22 octombrie, 2006 Publicat în Prefață la lucrarea Securitatea - o organizație teroristă și criminală
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93036]
-
uitat ce condiții ar trebui să îndeplinească un asemenea om: să mănânce, să doarmă, trișîndu-i și pe Dumnezeu și pe femeia cu care se culcă? Și, pe urmă, nu e meritul meu că am uitat. Adevărul e că-mi lipsea priceperea de a ținti numai spre ceea ce poate fi vânat; ținteam nu neapărat mai sus, ci alături, adică acolo unde nu exista decât ceea ce îmi imaginam eu. Am avut prin urmare timp să aflu că nu orice joc e pueril la
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
așa de mare la număr!" 10. Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului. 11. Și Dumnezeu a zis: Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor tăi, ci ceri pricepere ca să faci dreptate, 12. voi face după cuvîntul tău. Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută, așa cum n-a fost nimeni înaintea ta și nu se va scula nimeni niciodată ca tine. 13. Mai mult, îți voi da și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
luna lui; și nu lăsau să fie vreo lipsă. 28. Aduceau și orz și paie pentru armăsari și fugari, în locul unde se afla împăratul, fiecare după poruncile pe care le primise. 29. Dumnezeu a dat lui Solomon înțelepciune, foarte mare pricepere, și cunoștințe multe ca nisipul de pe țărmul mării. 30. Înțelepciunea lui Solomon întrecea înțelepciunea tuturor fiilor Răsăritului și toată înțelepciunea Egiptenilor. 31. El era mai înțelept decît orice om, mai mult decît Etan Ezrahitul, mai mult decît Heman, Calcol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
ca și pridvorul casei. 13. Împăratul Solomon a trimis și a adus din Tir pe Hiram, 14. fiul unei văduve din seminția lui Neftali, și al unui tată din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de știință în săvîrșirea oricărei lucrări de aramă. El a venit la împăratul Solomon și i-a făcut toate lucrările. 15. A turnat cei doi stîlpi de aramă. Cel dintîi avea optsprezece coți în înălțime, și un fir de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
în mijlocul mărilor, măcar că nu ești decît om și nu ești Dumnezeu, măcar că îți dai ifose ca și cînd ai fi Dumnezeu. 3. Iată că ești mai înțelept decît Daniel, nici o taină nu este ascunsă de tine; 4. prin înțelepciunea și priceperea ta ți-ai făcut avere, și ți-ai grămădit aur și argint în vistieriile tale; 5. prin marea ta înțelepciune și prin negoțul tău ți-ai mărit bogățiile, și prin bogățiile tale inima ți s-a îngîmfat foarte mult. 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Vă rog să mă credeți: dacă injectezi cu calm și bună-credință euritmiile, nu le rezistă nimeni, oricât de groase ar fi carapacea cinismului, rezistența blazării, sarcas mul provocator, nesimțirea și ignoranța auditoriului. E de ajuns să le citești liceenilor, cu pricepere și dăruire, din Levantul lui Cărtărescu, recent reeditat la Humanitas. De acord cu Lidia Bodea: mi-e groază să mă întreb câtă lume mai știe ce, cum și cât va fi fost surfilat, inter textuat, pastișat și parodiat la MC
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
poalele muntelui unde era înlănțuit Prometeu, Ulise ar fi râs, probabil, discret de "nebunia" titanului care n-a știut să fie mai șiret în relațiile cu zeii. El pare convins că inteligența se măsoară după capacitatea de a păcăli. Dar priceperea de a ieși teafăr din orice situație e prea puțin într-o cultură în care Orfeu cântă mai frumos decât sirenele. Cândva, încercînd să reconstitui ultimele zile ale unor sinucigași celebri, am fost izbit de o anumită preocupare pentru regie
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
impune o "ținută obligatorie" a reacțiilor. Și e greu să desparți emoția reală de emoția simulată; simulată fiindcă "așa se cuvine"... cum să treci pe lângă Parthenon fără să te arăți capabil să-l admiri? ar însemna că n-ai gustul, priceperea, rafinamentul, cultura cerute de o asemenea fericită ocazie, și de ce să lași această impresie sau, și mai rău, să crezi tu însuți așa ceva? când e atât de ușor să exclami, pios, "ah, ce minune" ori, în cazul cel mai rău
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fi și indiferent cum și-au obținut victoriile. Iar "învinșii", faliții, nu mai interesează pe nimeni. Poate că forța Americii stă într-o sinteză ciudată, Americanul, am notat undeva, e un barbar supercivilizat. Are vitalitatea barbarului neobosit de istorie și priceperea de a nu se pierde în subtilități. El rezolvă simplu încurcăturile filosofiei în care se complace Europa. Ceea ce e util e bun! Ceea ce eprofitabil e și mai bun! Într-o asemenea lume, dacă nu te-ai născut în ea și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
sale. Dacă nu va fi atentă, va sucomba înaintea acestei "noi Rome", civilizate și inculte, care reprezintă, probabil, forma cea mai civilizată a inculturii și tocmai de aceea e primejdioasă. Mai ales că "noua Romă" are și cultul reușitei și priceperea de a da la o parte ceea ce e inutil. "Homo americanus" e educat de mic să fie eficient, pragmatic, să câștige bani. Apoi, e învățat că orice repaos implică un risc. Prieteni? Dragoste? Evident, evident. Dar, înainte de toate, "afacerile". Ele
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
măsură onorate. De aici încolo, era treaba directorului executiv. A lui Garçon, adică. Iar acesta a priceput din capul locului, chiar mai bine decât oamenii puși în situația lui, că o sarcină de serviciu trebuie dusă la bun sfârșit cu pricepere și cu pasiune. Dacă vrei să fii apreciat corespunzător și să nu se spună că faci degeaba umbră pământului. Numai că mersul evenimentelor nu este de fiecare dată în concordanță cu voința omului. Decât rar și întâmplător. Sau a câinelui
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92333]
-
vorbe înrădăcinată la Junimea, felul de a discuta, îndeajuns de stufos, cu care onorata societate întîmpină de la o vreme orice lucrare. Pe de altă parte trebuie să ținem totuși seama că această societate este într-adevăr singura care arată oarecare pricepere în ce privește producțiile literare. De la un timp încoace această pricepere a devenit însă foarte filistină, iar judecata critică a căpătat un caracter care nu operează ca un stimulent în nici una din cele trei forme ale sale. Prima formă, puțin cam mic-burgheză
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de stufos, cu care onorata societate întîmpină de la o vreme orice lucrare. Pe de altă parte trebuie să ținem totuși seama că această societate este într-adevăr singura care arată oarecare pricepere în ce privește producțiile literare. De la un timp încoace această pricepere a devenit însă foarte filistină, iar judecata critică a căpătat un caracter care nu operează ca un stimulent în nici una din cele trei forme ale sale. Prima formă, puțin cam mic-burgheză, a lui Jacques, Gane și alții este paralizantă; a
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]