2,398 matches
-
discuție tristă cu ea. Astăzi era deosebit de frumoasă, dar vai cât mi-ar fi plăcut să o văd intrând altfel în viață!"” Pe data de 27 februarie 1921, în biserica de pe dealul Mitropoliei din București, se oficiază cununia religioasă a principesei Elisabeta a României cu prințul moștenitor George al Greciei, la care participă mai mulți membri ai caselor regale din Europa. După nuntă, tinerii petrec două zile la Scroviște, la cabana de vânătoare a Regelui Ferdinand, iar pe 7 martie părăsesc
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
cabana de vânătoare a Regelui Ferdinand, iar pe 7 martie părăsesc țara, Elisabeta îndreptându-se spre noul ei cămin. La 10 martie 1921 are loc la Atena cea de-a doua căsătorie aranjată de Regina Maria, dintre prințul Carol și principesa Elena a Greciei. În primăvara anului 1921, când Elisabeta pășea pe teritoriul Greciei pentru prima dată în calitate de soție a prințului moștenitor, statutul familiei regale elene nu era unul de invidiat. Cu doar câteva luni în urmă, Regele Constantin își recăpătase
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
oricăror cunoștințe de limba greacă o împiedică să aibă o activitate susținută în calitatea ei de prințesă moștenitoare. În continuare ea nu va arăta nici interes și nici dragoste pentru Grecia. Perechea nu va avea niciodată copii. În ianuarie 1922, principesa Elisabeta împreună cu soțul său revin în România pentru prima oară de la căsătorie. În primăvara aceluiași an ea se îmbolnăvește grav de febră tifoidă. I se fac mai multe intervenții chirurgicale, Regina Maria deplasându-se de două ori la Atena pentru
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
aceluiași an ea se îmbolnăvește grav de febră tifoidă. I se fac mai multe intervenții chirurgicale, Regina Maria deplasându-se de două ori la Atena pentru a avea grijă de bolnavă. Perioada lungă de suferință o va marca pe tânăra principesă, aceasta izolându-se treptat de persoanele din jurul său. La sfârșitul verii, Elisabeta, slăbită de boală, revine în țara sa natală pentru a asista la încoronarea părinților săi ca regi ai României Mari. Pe timpul șederii sale în Regatul român, situația în
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
coroana Greciei cu un sentiment de ușurare. Cuplul trăiește în exil mai întâi la București și apoi la Londra. Relațiile dintre cei doi se răcesc rapid, începând să trăiască separat. Vor divorța oficial abia în 1935, fosta regină Elisabeta redevenind principesă. Întorcându-se în România cu mult înaintea divorțului, ea va stârni uimirea și neînțelegerea tuturor, căci pentru posteritate acest episod din viața prințesei avea să rămână o enigmă. Regina Maria își povestește dezamăgirea față de atitudinea fiicei sale, adăugând: „"Înaintea divorțului
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
cu pereții! Elisabeta îi răspundea cu citate în versuri, fie din Petrarca, direct în italiană, fie din Ronsard, în franceză... I se părea că soția lui joacă teatru sau a devenit lunatică. Cine s-o mai înțeleagă?" După întoarcerea acasă, principesa se va stabili, timp de câțiva ani, la Peleș, ocolind Cotroceniul și capitala. Constantin Argetoianu își amintește unele zvonuri ce circulau pe seama ei în acea perioadă: „"Se spune că umbla prin saloane îmbrăcată în halat de casă și fredona lieduri
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
II-lea, face un gest surprinzător, care a dovedit că nutrea un sentiment particular de afecțiune față de sora sa capricioasă. Regele ordonă construirea unui palat mic și cochet, pe malul lacului Herăstrău, din veniturile Domeniilor Coroanei, pe care îl dăruiește principesei. Acesta va rămâne cunoscut în istorie drept Palatul Elisabeta și va fi locul în care, mai târziu, Regele Mihai I va fi forțat de Petru Groza și Gheorghiu-Dej să semneze abdicarea, fiind de asemenea și actuala reședință a familiei regale
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
va rămâne cunoscut în istorie drept Palatul Elisabeta și va fi locul în care, mai târziu, Regele Mihai I va fi forțat de Petru Groza și Gheorghiu-Dej să semneze abdicarea, fiind de asemenea și actuala reședință a familiei regale române. Principesa Elisabeta va locui o vreme aici, dar va continua să ducă o viață la fel de izolată. Singurele ieșiri mondene erau la „Country-Club”-ul din apropiere, unde lua lecții de golf. Deranjată de prezența Elenei Lupescu la Curtea Regală și nedorind să
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
picta câteva frumoase uleiuri pe pânză, ce vor fi reproduse în volumul memorialistic al mamei sale, "The Country That I Love" („Țara pe care o iubesc”) - tipărit în mai multe ediții, dar niciodată tradus în românește. În primăvara anului 1947, principesa primea o telegramă prin care era anunțată de moartea fostului soț, Regele George al II-lea. În cartea sa de memorii de mai târziu, prințul Nicolae își amintea că Elisabeta îi povestise, în exil, cât de mult plânsese la aflarea
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
Regele Mihai I este nevoit să abdice la 30 decembrie 1947, toți membrii familiei fiind siliți să părăsească cât mai repede țara. Pe data de 4 ianuarie 1948, trenul regal în care se aflau Regele Mihai, Regina Mamă Elena și Principesa Ileana oprea în halta Banloc. Pe peronul de scânduri se aflau trei femei: fosta Regină a Greciei, principesa Elisabeta, împreună cu cele două servitoare, toate trei cu câte o valiză în mână. După urcarea lor, trenul a pornit spre exil, care
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
cât mai repede țara. Pe data de 4 ianuarie 1948, trenul regal în care se aflau Regele Mihai, Regina Mamă Elena și Principesa Ileana oprea în halta Banloc. Pe peronul de scânduri se aflau trei femei: fosta Regină a Greciei, principesa Elisabeta, împreună cu cele două servitoare, toate trei cu câte o valiză în mână. După urcarea lor, trenul a pornit spre exil, care pentru Elisabeta avea să fie fără întoarcere. După ce a petrecut o scurtă perioadă în castelul rudelor sale germane
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
fie fără întoarcere. După ce a petrecut o scurtă perioadă în castelul rudelor sale germane de la Sigmaringen, prințesa s-a stabilit la Cannes, pe Coasta de Azur, unde a închiriat un apartament. Mai târziu a început să dea lecții de pian. Principesa Elisabeta a murit la 15 noiembrie 1956, în vârstă de 62 de ani, și a fost înmormântată pe Riviera franceză. La începutul anului 2006, domeniul de la Banloc, aflat in paragină, a fost revendicat de Prințul Paul Lambrino, în calitatea sa
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
solicitat de asemenea într-o cerere adresată Judecătoriei Sectorului 1 București restituirea întregului inventar de monede, medalii, bijuterii, obiecte din aur, platină, argint și alte metale prețioase care au fost preluate abuziv în perioada regimului comunist și care au aparținut principesei Elisabeta, regelui Carol al II-lea și prințului Nicolae. În 1948 guvernul comunist a confiscat din castelul de la Banloc bijuterii, un număr de 708 medalii jubiliare și monede de aur cu valoare numismatică. Actualmente, primăria Banloc a concesionat castelul pe
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
născută Marie de Hohenzollern-Sigmaringen; n. 6 ianuarie 1900, Gotha - d. 22 iunie 1961, Londra) cunoscută și ca Regina Marija a fost soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei. S-a născut în familia regală a României, dobândind prin naștere titlurile de "principesă a României" și "principesă de Hohenzollern-Sigmaringen". Mama sa era Maria de Edinburgh, fiică a prințului Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, fiul Reginei Victoria, iar tatăl Mariei era principele moștenitor Ferdinand al României. În familie era numită "Mignon", spre a
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
n. 6 ianuarie 1900, Gotha - d. 22 iunie 1961, Londra) cunoscută și ca Regina Marija a fost soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei. S-a născut în familia regală a României, dobândind prin naștere titlurile de "principesă a României" și "principesă de Hohenzollern-Sigmaringen". Mama sa era Maria de Edinburgh, fiică a prințului Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, fiul Reginei Victoria, iar tatăl Mariei era principele moștenitor Ferdinand al României. În familie era numită "Mignon", spre a fi deosebită de mama
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
a născut la Castelul Friedenstein, iar, întâmplător, în perioada nașterii Mărioarei, la opera din Gotha se prezenta creația compozitorului francez Ambroise Thomas, "Mignon", o operă comică în trei acte bazată pe o povestire a lui Goethe. Reginei Maria, pe atunci principesă de coroană, care avea un deosebit simț artistic îi plăcuse compoziția lui Thomas și va asocia întotdeauna nașterea celui de-al treilea copil cu titlul operei audiate la Gotha în aceeași perioadă. De aici diminutivul de alin al prințesei Mărioara
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
regală română, dar după moda engleză, având bonă și guvernante din Marea Britanie. Încă din copilărie era nepretențioasă, iar frații sau surorile sale erau adesea auziți spunând despre ea: "este suficient de bun pentru Mignon" sau "iată pe mica noastră Cenușăreasă". Principesa Mărioara a trăit cea mai cruntă dramă care a lovit familia regală alături de mama sa, Regina Maria: moartea micului prinț Mircea. Pe fondul intrării României în Primul Război Mondial, și al primelor înfrângeri, decesul celui mai mic dintre copii regali
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
lângă aceasta se găsea Mărioara în uniforma ei albă de soră de caritate sau soră medicală. După război, în 1919 a studiat pentru un an la școala de fete Heathfield din Ascot, acolo unde mai târziu avea să învețe și Principesa Ileana. În Marea Britanie a resimțit efectele educației neglijate în perioada războiului, când țara era aproape în totalitate ocupată de inamic, iar familia și guvernul plecaseră în partea de nord-est a țării rămasă neocupată. Într-o evaluare școlară din vara lui
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
în perioada războiului, când țara era aproape în totalitate ocupată de inamic, iar familia și guvernul plecaseră în partea de nord-est a țării rămasă neocupată. Într-o evaluare școlară din vara lui 1919 la Heathfield, profesorii au întocmit scurte caracterizări, Principesa Maria fiind interesată în mod special de studiul istoriei, muzicii, desenului sau al limbii franceze. Pe Alexandru al Serbiei, Regina Maria a României îl cunoscuse la Paris atunci când se dusese să pledeze cauza României, iar Alexandru promova la rândul lui
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
câteva alianțe matrimoniale, în 1921 cu Grecia, iar în 1922 cu Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Astfel, în ziua de Crăciun a anului 1921, la Castelul Peleș, se oficiază în mod solemn logodna dintre Alexandru, noul rege al Iugoslaviei, și principesa Mărioara. Ceremonia religioasă a logodnei a avut loc pe 20 februarie 1922, la ora 17, la Palatul Cotroceni, iar pe 21 februarie seara s-a organizat dineul de gală. S-a căsătorit cu regele Alexandru I al Iugoslaviei pe 8
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
Maria este cea care îi va spune micului Petru, în vârstă de doar 11 ani, primul fiu al cuplului iugoslav, care urma școala la Sandroyd, în Anglia, că tatăl lui a murit și că el este noul rege al Iugoslaviei. Principesa Ileana, sora mai mică a lui Mignon își amintea: „Draga noastră Mignon a arătat un incredibil curaj și atâta putere... dar greul abia începe, va trebui să învețe să trăiască singură, fără sfatul și prezența lui”. Petru devenise rege, iar
Regina Maria a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/304384_a_305713]
-
Radu al României (născut Radu Duda, n. 7 iunie 1960, Iași, România) este un fost actor român, care din 1996 este soțul principesei Margareta a României, fiica fostului suveran Mihai al României. Conform statutului Casei Regale a României din 30 decembrie 2007, el purta titlurile de „Principe al României” și „Principe de Hohenzollern-Veringen”, cu calificativul „Alteță Regală”. Titlul din urmă i-a fost
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
când Marco Houston, redactorul revistei, a făcut o Declarație Publică în Înalta Curte de la Londra, admițând că toate aceste acuzații sunt complet neadevărate, și nu ar fi trebuit publicate niciodată. Compania BAE Systems, unul din sponsorii fundației de caritate a principesei Margareta, precum și reprezentanții companiei, au fost implicați într-un scandal de corupție în legătură cu achiziția de către Guvernul României a două fregate britanice decomisionate de către Royal Navy și recondiționate de către BAE, pentru care se spune că s-ar fi plătit o mită
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
administrații succesive, atât cea a guvernului de coaliție al PSD, cât și cea a alianței de centru-dreapta "Dreptate și Adevăr", ulterior a alianței PNL-UDMR. Între timp, principalul partid monarhist PNȚCD, în prezent extraparlamentar, a respins orice rol pentru el sau principesa Margareta într-o monarhie restaurată. În 2003, însă, filiala Cluj a PNȚCD a invitat-o în mod oficial pe principesa Margareta să-i fie candidat la Senat în următoarele alegeri. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, nu îl apreciază pe
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
ulterior a alianței PNL-UDMR. Între timp, principalul partid monarhist PNȚCD, în prezent extraparlamentar, a respins orice rol pentru el sau principesa Margareta într-o monarhie restaurată. În 2003, însă, filiala Cluj a PNȚCD a invitat-o în mod oficial pe principesa Margareta să-i fie candidat la Senat în următoarele alegeri. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, nu îl apreciază pe Radu și crede că acesta dăunează percepției publice a românilor asupra ideii de monarhie. Istoricul și monarhistul declarat Neagu Djuvara
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]