5,783 matches
-
dreptul lor la rezistență. Ca urmare, este evident că Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate nu au fost doar un "congres al suveranului"103: prin intermediul acestora se exprima repartizarea contractuală a suveranității și echilibrul cu monarhia. Dreptul la rezistență al stărilor privilegiate (ius resistendi) a fost fixat numai în mod excepțional în scris. El apare, în germene, în "Jurămintele de la Strasbourg" din anul 843 și în pactul încheiat la 856 de Carol Pleșuvul cu "cei mari"104. Din secolele al XIII-lea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
XI-XIII, caracterizată prin politica de reconstituire a domeniului regal, condiție prealabilă, nu și necesară; faza a doua, numită "a statului întemeiat pe stări sau ordine" (der Ständestaat), corespunde secolelor XIII-XIV, caracterizându-se prin echilibrul vremelnic al puterilor monarhului și stărilor privilegiate, refractare politicii de centralizare; faza a treia, decisivă, este marcată de perioada secolului al XV-lea, în care procesul de centralizare s-a radicalizat. Aceste faze nu conțin limite cronologice absolute. Menținerea echilibrului celor două forțe de drept public are
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Landtag)115. Este evident că în țările unde autoritatea monarhiei s-a consolidat (Anglia, Franța, Spania), Adunările de stări au decăzut. În altele, în special din centrul și răsăritul Europei (Imperiul german, Polonia, Ungaria), echilibrul s-a rupt în favoarea stărilor privilegiate și procesul de centralizare s-a oprit. Situația a fost favorizată de încheierea și reînnoirea succesivă a cunoscutelor pactis conventis. Efectul tragic al acestui dezechilibru a condus la anarhie cvasipermanentă în Polonia și împărțirea ei între Imperiile și regatele vecine
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunărilor de stări din statele europene. 2. Principiile reprezentării și convocării Adunărilor de stări În condițiile unei autorități centrale insuficient consolidate, începând cu secolul al XII-lea și, frecvent, din perioada secolelor XIV-XV, monarhia a apelat la colaborarea reprezentanților stărilor privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. Principiul reprezentării s-a instituționalizat, rezultând din necesitatea de a delega oameni care cunoșteau obiceiul țării și puteau oferi soluții în rezolvarea problemelor de interes public și privat. Reprezentarea era condiționată de apartenența în sens corporativ
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Principiul reprezentării s-a instituționalizat, rezultând din necesitatea de a delega oameni care cunoșteau obiceiul țării și puteau oferi soluții în rezolvarea problemelor de interes public și privat. Reprezentarea era condiționată de apartenența în sens corporativ la una din stările privilegiate. Principiul reprezentării se va impune sub presiunea noii nobilimi și a orașelor, pe măsură ce acestea s-au constituit într-o stare politică. Ca urmare instituția își modifică nu doar structural elementele (Stände Struktur), ci și dimensiunea reprezentării. Din punct de vedere
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
că valoarea principiului "Quod omnes tangit ab omnibus tractari et aprobari debet"117 (Q.o.t.), nu s-a concretizat niciodată în planul realității politice, în reprezentare. Valențele acestui principiu, considerat principiu politic al consimțământului sau "democrației" în spațiul stărilor privilegiate. Valoarea sa trebuie recunoscută însă nu doar ca principiu politic, ci și ca principiu juridic de drept privat, de drept procesual și drept canonic. Autoritatea principiului se va impune: trebuie supus deliberării și consimțământului totalității numai ceea ce atinge totalitatea persoanelor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
drept uman și pozitiv. De aceea era considerat un principiu de drept natural, de drept divin, întrucât înscrie regula alegerii suveranului de către membri colectivității. Aici pot fi aduse în discuție alte două aspecte, care privesc funcțiile Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate și teoria contractului social (mult mai târzie decât afirmarea acestor principii). Regele guvernează și hotărăște în problemele care interesează colectivitatea doar cu consimțământul și colaborarea poporului. De aceea principiul reprezentării interzice suveranilor să decidă singuri, fără "sfat", în problemele cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
alături de comandantul și suveranul lor greutățile războiului. 2.2. Reprezentare și mandat imperativ Principiul reprezentării va triumfa în majoritatea imperiilor și regatelor creștine. Conceptul a fost dezvoltat în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Diferența reală între ordinele privilegiate și majoritatea populației unei țări se reflectă tocmai în funcționarea principiului reprezentării. El impune o distincție clară între cetățenii activi (Aktivburger), grupați organic în corpuri și ordine și cetățenii pasivi (Passivburger), adică restul populației 121. Elemente politice active sunt numai
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
populației unei țări se reflectă tocmai în funcționarea principiului reprezentării. El impune o distincție clară între cetățenii activi (Aktivburger), grupați organic în corpuri și ordine și cetățenii pasivi (Passivburger), adică restul populației 121. Elemente politice active sunt numai reprezentanții stărilor privilegiate. Esența principiului se regăsește în doctrina creștină, conform căreia datoria omului medieval era aceea de a rămâne "acolo unde l-a pus Dumnezeu"122. Cu alte cuvinte, trebuia respectată organizarea societății dorită de Dumnezeu, organizare ce corespunde principiului iearhic. Stările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Esența principiului se regăsește în doctrina creștină, conform căreia datoria omului medieval era aceea de a rămâne "acolo unde l-a pus Dumnezeu"122. Cu alte cuvinte, trebuia respectată organizarea societății dorită de Dumnezeu, organizare ce corespunde principiului iearhic. Stările privilegiate participă în persoană (viritim) sau prin delegați aleși, îndeplinind funcția unei duble reprezentări: în numele ordinului sau stării cărora le aparțin și care, în întregul lor, se manifestă ca element politic activ; în al doilea rând, ei reprezintă și populația rurală
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și definește această reprezentare a "țării": Landtag, Les Journées du pays, Dieta (dies). În Ungaria, Decretul II din anul 1453 statua că deputații nobilimii în Dietă reprezintă "întregul corp al țării" (ország). Față de "țară" adunarea caută să susțină drepturile stărilor privilegiate, elementul politic pasiv rămânân în sfera unei accepțiuni iluzorii a reprezentării. Niciodată Evul Mediu nu a legat ideea de reprezentare de cea a unei delegări populare. Concepția antiindividualistă sau corporatistă a societății interzicea subordonarea reprezentării unei desemnări de către totalitatea populației
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe care dezvoltarea particulară a regimului de stări, cu Adunările reprezentative, le dezvăluie în lumea medievală, au ridicat problema reprezentării pe criterii etnice și religioase, menținând ca suport al acestora criteriul social. Cele două criterii permit diferențieri în cadrul acelorași stări privilegiate, organizate ierarhic și corporativ. Fractura produsă în interiorul stărilor va determina atât separarea pe "curii", cât și constituirea unor Diete separate. Reforma și războaiele religioase din Europa secolului al XVI-lea126 au creat premisele instituționalizării modului de reprezentare pe criteriu confesional. Promovând
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unele părți ale Europei, cum de altfel este și cazul Transilvaniei 127. În unele țări criteriul religios a apărut asociat fundamental celui etnic. Acest din urmă criteriu a impus o reprezentare selectivă, întrucât structura stărilor se regăsește în expresia "etnie-stare privilegiată". Este urmarea faptului că unele grupuri și-au conservat particularitățile etnice astfel cum au pătruns în organizația corporativă a stărilor. În legătură cu aceste criterii și cu cadrul particular de dezvoltare a Congregațiilor generale din Transilvania voievodală, Gh. I. Brătianu scria că
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cu cadrul particular de dezvoltare a Congregațiilor generale din Transilvania voievodală, Gh. I. Brătianu scria că aici adunările reprezintă o "curioasă suprapunere a două noțiuni socială și etnică"128. Regula de drept stabilea că inițiativa convocării Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate revenea suveranului (principe teritorial, voievod, ban etc.). Sunt însă situații în care convocarea a fost făcută de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mijloc de rezolvare a conflictelor, consideră voința majorității ca voință a tuturor. Pentru vot se impunea prezența a 2/3 din numărul total al membrilor adunării. În același fel se va recunoaște regimul majorității și în Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Canoniștii au recunoscut în acest principiu o particularitate caracteristică dreptului corporativ. Deși la început ei considerau că revelația maorității nu servește decât pentru a crea unanimitatea, ulterior au adoptat principiul roman al ficțiunii: Per plures melius veritas inquiritur (un număr
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Languedoc. Când regele prevedea o posibilă opoziție a stărilor în adunarea Statelor Generale, le fracționa pe provincii (États fractionés) sau acorda Statelor provinciale dreptul de a hotărî în privința participării și reprezentării 143. Regii Franței au înțeles că alegerea delegaților stărilor privilegiate trebuia făcută din cadrul unor circumscripții delimitate arbitrar, pentru a echilibra poziția monarhiei față de acestea. Deputatul nu trebuia să apară ca reprezentant al unui corp autonom, după modelul Dietinele poloneze, el trebuia ales din cadrul circumscripțiilor regale, balivate și seneșalate și nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În Catalonia și Valencia, prin excluderea marii nobilimi din Cortès, vor fi reprezentate în adunări doar trei "brațe". Funcția principală a Cortèsului consta în votarea impozitelor și subsidiilor cerute de rege. Treptat, ele au dobândit și facultăți legislative. Reprezentanții stărilor privilegiate se reuneau în același timp, dar își păstrau caracterul particular și adunările distincte. Ei se întâlneau în plen doar la încheierea solemnă a dezbaterilor, în prezența regelui. Spre deosebire de alte state, în care deputații au avut o perioadă mai îndelungată de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dată numai de votul lor. Acest principiu a fost legiferat în timpul lui Carol al IV-lea (1347-1378) prin Bula de Aur promulgată în Dietele imperiale de la Nürnberg și Metz (ianuarie și decembrie 1356)155. Bula de Aur a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Bazele suveranității principatelor teritoriale au fost puse din perioada domniei lui Frederich al II-lea. Stările acestora (Landstände) se
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țării"), fie "cele patru partide". Participarea stărilor la adoptarea deciziilor de interes teritorial în Landuri avea însă tradiție (fiind vorba de Landtaing, formă străveche Landtagului). În Boemia au funcționat, cum vom vedea în detaliu, trei tipuri de Adunări ale stărilor privilegiate: Dietele generale, provinciale (sjezdi) și adunări locale ale nobilimii 158. Un caz particular îl reprezintă Silezia în secolele XIII-XIV, ca parte a coroanei Boemiei. În această perioadă s-a constituit, și numai pentru acel timp, Dieta princiară (Fürstentag)159. Bula
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și numai pentru acel timp, Dieta princiară (Fürstentag)159. Bula de Aur din anul 1356 stabilea autonomia deplină a Boemiei în Imperiu, stăpânirea ei depinzând de propriul drept la succesiune (cum a fost stabilit din 1355) și de voința stărilor privilegiate. Când Carol al IV-lea a hotărât să realizeze o codificare a dreptului scris Majestas Carolina 160 în care să înscrie și drepturile nobilimii, opoziția stărilor s-a manifestat cu putere și au impus anularea acestora (definitio et limitatio). Limitarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cele ale lui Vladislav Jagello (1490-1516), supranumit și "regele dobže" (nu obiecta la nicio propunere)162 și Ludovic al II-lea (1516-1526), regatul era condus de stări și Dietă. Pentru înțelegerea raporturilor cu Ungaria, este semnificativ răspunsul pe care stările privilegiate ale Moraviei l-au dat în perioada apropiatelor lupte cu turcii regelui și Dietei: "cât timp nu știm ce pregătiri fac ungurii (...), nu socotim de trebuință să dăm ajutor Majestății Sale"163. În Provinciile Țărilor de Jos au funcționat Parlamente
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Adunărilor de stări, având în vedere nu tradiția bogată a vechilor adunări, ci desele schimbări ale stăpânirii, în special în insule și sudul continental. Polonia stabilește cazul tipic al regatelor în care au funcționat trei categorii de Adunări ale stărilor privilegiate. Seim Walny Marea Dietă națională s-a constituit târziu, fiind convocată pentru prima oară în anul 1493 (Model Parliament). Ea a înlocuit Dietinele provinciale (seimiki generalne), organizate în urma sancționării Privilegiilor de la Nieszawa (1454). Rolul principal revenea Dietinelor locale (seimiki ziemskie
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
deputaților. Seimul era bicameral. Senatul, dezvoltat din vechiul Consiliu regal, reunea marii seniori laici și ecleziastici. Dezbaterile erau conduse de rege. Camera inferioară, a deputaților, reunea reprezentanții șleahtei și deputații provinciilor. Principale mutații în planul raporturilor dintre regalitate și stările privilegiate, care au influențat decisiv organizarea și activitatea dietelor poloneze, s-au produs în secolul al XIV-lea. După moartea lui Cazimir al III-lea (1333-1370) a fost sancționat Privilegiul de la Kosice (1374): baza juridică a privilegiilor stărilor și îngrădirea puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
europene de pe direcția lor de contact (Seim, Rada, Parlamentum, Congregatio), au fost convocate începând cu secolele al XIV-lea și al XV-lea. În Transilvania voievodală 174, unde influențele occidentale prin intermediul Ungariei sunt evident subliniate în organizare și funționare, stările privilegiate erau convocate în Congregații generale (congregatio generalis), adunări în care după anul 1437 au fost reprezentați numai nobilii, eterogeni sub aspect etnic (unguri, români, secui și sași), patriciatul urban și fruntașii secuilor. Din anul 1506 adunările sunt frecvent denumite Congregatio
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
capețiană nu era reprezentativă. Regele convoca la "sfat" pe cine dorea, în principal baronii și episcopii. Adunarea avea doar atribuții judecătorești, nu legifera și nici nu vota subsidii 178. Din această perioadă în regat se vor constitui ordinele sau stările privilegiate: cler, nobilime și, mai târziu, "starea a treia" (tiers état). Regele Franței nu va putea menține permanent cele trei stări în echilibru 179, stări care, treptat, vor limita puterea monarhică. Tradiția adunărilor are caracter de continuitate între secolele al VIII
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]