3,972 matches
-
apăra o societate a statelor suverane care respectau principiul nonintervenției. Din acest motiv, "kantianism" pare un termen impropriu pentru a descrie un grup de perspective vizionare pe care Bull și Wight le respinseseră în final. Ideea revoluționarismului este și ea problematică, întrucât pune laolaltă gânditori diferiți precum Kant, Lenin (care susține răsturnarea violentă a ordinii internaționale burgheze) și Gandhi (care credea în rezistența nonviolentă). Oricum, ceea ce-i tulbura cel mai mult pe autorii Școlii Engleze era crezul "revoluționarist" că pacea nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
brute". (1999:97) Cu toate acestea, evenimentele recente aruncă o îndoială asupra acestei ipoteze. Statele Unite se bucură acum de un grad mai mare de preponderență materială poate decât orice alt stat din istorie, și totuși, într-un spectru larg de problematici, se zbat să transfere acel avantaj material în influență politică susținută sau consecințe politice intenționate (ca opus la ideea de non-intenție). Puterea, se pare, este constituită și de factori non-materiali, mai ales de legitimitate, iar aceasta este condiționată la rândul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai pronunțat structurale, de violență. Feminismul normativ recunoaște că nu există un "punct înalt" feminist din care să fie teoretizate Relațiile Internaționale. Spre exemplu, Christine Sylvester (1994a: 12) susține că "toate locurile în care vorbești și acționezi ca femeie sunt problematice", pentru că sunt construite social și istoric și exclud alte identități. Practic, Sylvester renunță la poziția feministă potrivit căreia experiența femeilor poate constitui baza unei teorii mai critice și universale în Relațiile Internaționale, în favoarea perspectivelor feministe multiple, care pun la îndoială
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
269). Feminismul din Relațiile Internaționale demonstrează că este posibil să faci cercetare și să emiți judecăți normative, în ciuda faptului că nu există puncte de plecare ontologice date pentru teoriile din Relațiile Internaționale (Sylvester 1994b: 317). Identitatea și solidaritatea feministă sunt problematice deoarece atingerea scopului normativ al feminismului, de înlăturare a genizării în relațiile sociale și politice, depinde, în mod paradoxal, de organizarea lor politică pe bază de gen, "ca femei". Contrar celor susținute de feminismul radical din anii '70, nu există
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
the Anarchy Problematique", Millenium, 17(2). (1989a) "Living on Border Lines: Man, Poststructuralism and War", în J. Der Derian and M. J. Shapiro (ed.), International / Intertextual Relations: Postmodern Readings of World Politics (Massachusetts). (1989b) "Imposing International Purpose: Notes on a Problematic of Governance", în E.-O. Czempiel and J. Rosenau (ed.), Global Changes and Theoretical Challenges: Approaches to World Politics for the 1990s (Massachusetts). Ashley, R. K. și Walker, R. B. J. (1990) "Speaking the Language of Exile: Dissidence in International
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
funcției actului publicistic etc. De aceea credem că putem adânci perspectiva contiguității discursiv-polemice, situând gazetăria argheziană în proximitatea spirituală și chiar afectivă a celei caragialiene, pentru a releva palierul cel mai spectaculos al întâlnirii celor două condeie: comicul. Asupra acestei problematici, viziunea eminesciană dobândește un sens paradigmatic, de aceea o reamintim: "Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sunt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează râsul și ironia cititorului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
promenadă, uneori barocă. Mediologia imaginii are toată ambiguitatea unui demers situat la intersecția mai multor căi pe care niciun titlu nu mă îndreptățește să apuc: istoria artei, istoria tehnicilor și cea a religiilor. Fatalitatea în care este prinsă nașterea oricărei problematici inedite este că nu se poate opera decât în interiorul acelorași discipline stabilite și al categoriilor străvechi care îi pun obstacole și ale căror insuficiențe ea tocmai intenționează să le demonstreze. Dar e de ajuns câteodată o ușoară decentrare a perspectivelor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și a sunetului conferă țărilor supradezvoltate monopolul reprezentărilor culturale ale umanității, astfel încât Nordul a recâștigat cu o mână exclusivitatea pe care a pierdut-o cu cealaltă. Noua ecologie a privirii deschide, fără îndoială, câmpul vizual al fiecăruia, dar face mai problematic "dialogul culturilor", lărgind mai mult ca niciodată prăpastia dintre bogați și săraci. O țară săracă poate să aibă poeți buni, romancieri buni și chiar un ziar bun; nu poate să aibă o televiziune bună. Și cu atât mai puțin un
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ar fi certat niciodată ca să răspundă la întrebarea dacă 2000 sau 2001 este primul an al secolului douăzeci și unu. Însă nu ei au creat calendarul nostru, ci egiptenii și, mai târziu, romanii. Din acest motiv, suntem obligați să acceptăm un calendar problematic, fără zero. Lipsa lui zero din civilizația egipteană a dăunat calendarului și viitorului matematicii apusene. De fapt, civilizația egipteană a dăunat matematicii din mai multe cauze; nu numai absența lui zero a creat dificultăți. Egiptenii aveau o metodă extrem de greoaie
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
seamănă mult cu cea a lui zero. De fapt, 2 x 0 asta și este. Scădeți-l din ambii termeni ai ecuației și rezultă 0 = 2 x 0. Astfel, indiferent ce faceți, un număr înmulțit cu zero dă zero. Acest problematic zero reprezintă o întrerupere în continuitatea șirului numeric. Dar, pe cât de enervant este comportamentul prezentat acum, adevărata lui putere se vede la împărțire, nu la înmulțire. Așa cum înmulțirea cu un număr alungește banda de cauciuc a șirului numeric, împărțirea o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
număr împărțit la zero - poate distruge logica. Zero ar fi provocat o breșă în frumoasa ordine pitagoreică a universului și, de aceea, era de neacceptat. Este adevărat că pitagoricienii au încercat să distrugă din fașă și un alt concept matematic problematic - cel de irațional. Acest concept a reprezentat prima provocare pentru punctele de vedere pitagoreice, iar confreria a încercat să îl păstreze secret. Când secretul a fost dezvăluit, cultul a recurs la violență. Conceptul de irațional a fost ascuns ca o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
pentru a putea, în sfârșit, clarifica marele secret al lui zero. Zero și infinitul sunt ca și cele două fețe ale aceleiași monede - egale și opuse, yin și yang, adversari la fel de puternici, aflați la capetele opuse ale tărâmului numerelor. Natura problematică a lui zero emană din capacitățile bizare ale infinitului, iar infinitul poate fi înțeles numai prin studierea lui zero. Pentru a afla acest lucru, matematicienii au fost nevoiți să se aventureze în lumea imaginarului, o lume ciudată, în care cercurile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Ea ajunge la infinit, deoarece spațiul ocupat de gaura neagră este nul; steaua a străpuns spațiul-timp, creând un orificiu (Figura 52). Zeroul unei găuri negre reprezintă un punct singular, o rană deschisă în țesătura universului. Acesta este un concept foarte problematic. țesătura netedă și continuă a spațiului-timp poate avea goluri în ea și nimeni nu știe ce se întâmplă cu adevărat în zona acelor goluri. Einstein a fost atât de incomodat de ideea punctelor singulare, încât a negat existența găurilor negre
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
matematicii și întreaga logică - amenințând să afecteze temelia științei. Pe vremea lui Pitagora, înainte de epoca lui zero, domnea logica pură. Universul era previzibil și ordonat. Întreaga construcție ideologică a sa se baza pe numerele raționale și implica existența lui Dumnezeu. Problematicul paradox al lui Zenon fusese eliminat din discuție prin surghiunirea infinitului și a lui zero de pe tărâmul numerelor. Odată cu revoluția științifică, lumea logicii pure a făcut loc celei empirice, care se baza mai mult pe observație decât pe filozofie. Pentru ca să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
parte a structurii conștiinței umane». Totuși, Eliade nu a dezvoltat niciodată mult în sensul unei teorii a conștiinței (a theory of consciousness).“ Utilizarea conceptuală a termenului „sacru“ în filozofia religiei, istoria ideilor religioase sau în religie comparată rămâne imprecisă și problematică, așa cum imprecisă și proble matică este, în general, orice încercare de conceptualizare a religiei. „Sacrul, în calitate de concept scolastic în studiul religiei, ar trebui reevaluat în conformitate cu ultimele descoperiri privind rolul categoriilor în limbaj și cunoaștere.“ Decupările conceptuale ale treptelor și registrelor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
le-o poruncisem Eu; și-au făcut un vițel turnat, s-au închinat până la pământ înaintea lui, i-au adus jertfe și au zis: Israele, iată dumnezeul tău [ele eloheikha], care te-a scos din țara Egiptului!“ Fragmentulaleseste, nu întâmplător, problematic prin ambiguitatea întâmplării. De regulă, interpretările teologizante (mai ales pe linia textului Septuagintei) etichetează prompt și necritic atitudinea poporului, considerată, în această situație anume, idolatră. Dacă urmăm cu atenție textul ebraic, vom vedea însă că lucrurile nu sunt atât de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
așezare în discurs nu ar fi altfel posibilă. Aș aminti aici studiul exemplar (și încă actual) al lui Aubrey R. Johnson, The One and the Many in the Israelite Conception of God, relevant pentru dezbaterea cu privire la monoteismul iudaic și relația problematică dintre Unu și Multiplu. Johnson subliniază corespondența dintre viziunea biblică a omului înțeles ca totalitate și viziunea, în oglindă, a Dumnezeului-Unu prezent și manifest în multiple forme identificate drept „extensii“ ale Personalității divine. Restaurarea pluralității sub forma multiplului privit ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în sine. Ele pot aduce schimbări în conținutul și forma educației, pot contribui la ameliorarea performanțelor educatorilor și elevilor. Actori educaționali O dată cu schimbările din școală, din societate, din cunoaștere, sarcinile educatorului se modifică, se multiplică și se complexifică până devine problematică îndeplinirea lor. După douăzeci și doi de ani de democrație românească, reformele în domeniu nu s-au încheiat, iar unii spun că nici nu au început... Lipsa banilor, a spațiilor, a mijloacelor etc. rămân obstacole persistente. Schimbările impuse "de sus
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pornim la aflarea adevărului din natură, prin metode, pornim de la îndoială; c) ne îndoim mereu dacă metodele ce le am folosit au fost cele mai bune pentru aflarea adevărului; d) ne îndoim mereu dacă nu cumva adevărul neaflat nu face problematic adevărul fragmentar aflat. (n.s. 375, p. 321) footnote>. Iar credința cere un cuget curat și simplu, care e străin de orice meșteșugire și de căutare prin metode. Vezi cum se împotrivesc una alteia? Casa credinței este o înțelegere de prunc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fiind împărtășit atât de către viziunile marxiste și neo-marxiste, cât și de cele pe care le putem numi, în sens larg, "liberale". E ușor de intuit, așadar, că ceea ce am perceput aici ca fiind provocator s-a transformat, pe parcursul cercetării acestei problematici, într-o încercare de "pozitivare" a ideologiei. În diferite etape ale scriiturii, un astfel de obiectiv a părut a fi, realmente, de neatins. Nu în puține rânduri, presupozițiile luate drept certitudini s-au dovedit a fi veritabile "drumuri fără ieșire
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fixează interconexiunile (cauzale și morale) dintre politică și celelalte sfere de activitate"37. Un sistem de credințe care include: (1) o serie largă de opinii; (2) o consistență ridicată a atitudinii; și (3) conceptualizări abstracte"38. "Hărți ale realității sociale problematice și matrice pentru crearea conștiinței colective"39. Reflecția procesului și structurii în conștiința celor implicați produsul acțiunii"40. "O abordare tipic dogmatică a politicii, i.e. rigidă și impermeabilă"41. "Un sistem logic coerent de simboluri care, în interiorul unei concepții asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Regăsim, totodată, și o serie întreagă de noțiuni cu care operează teoria socio-politică, fie aceasta normativă sau empirică: atitudini și valori; existența în societate; ordine politică; conducători; guvernare; interese de grup; exercițiu al puterii; bine și rău politic; realitatea socială problematică; condiție socială; acțiune colectivă; ordine socială; legitimitate și autoritate; mobilizare a maselor; manipulare și control. Prezența tuturor acestora în definițiile acordate ideologiei permite, dintru început, semnalarea ambivalenței originare a conceptului, născut în cadrul teoriei filosofice a cunoașterii și regândit ulterior la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
conceptul ca atare, rezultă că există un punct de plecare comun în abordarea analizei acestuia (cu atât mai mult cu cât aceste elemente au fost extrase dintr-o serie de definiții ce pot fi considerate veritabile repere pentru studiul acestei problematici). 1.2. Perspectiva teoriei politice asupra ideologiei În cadrul delimitat astăzi de teoria politică, termenul de ideologie a fost relaționat, pe de o parte, cu noțiuni precum cele de "dominație" și "interes", iar pe de altă parte a fost utilizat pentru
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de gândire marxistă își găsește și astăzi resursele în maniera negativă de înțelegere a ideologiei. Astfel, se susține că examinarea critică extinsă a textelor celor pe care Marx îi numește "ideologi" indică, la modul evident, ceea ce autorul consideră a fi problematic în metodele lor de gândire, concepând ideologia ca pe o practică definită de raționare și aflată într-o clară opoziție cu știința 87. Pe de o parte, ideologia se insinuează în societate pentru a servi intereselor de dominație ale clasei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sa, cât faptul că a fost depășită de dezvoltările istorice: "După prăbușirea pe care am descris-o [aceea a unei ordini unitare a lumii], concepția asupra ordinii într-o lume a obiectelor care a fost garantată de dominația Bisericii devine problematică, astfel că nu ne rămâne o altă alternativă în afară de aceea de a ne orienta pe calea opusă și, având subiectul ca punct de plecare, de a determina natura și valoarea actului cognitiv uman, urmărind astfel să găsim un punct de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]