188,041 matches
-
fond, unul util și interesant. Dincolo de faptul că aduce în atenție una dintre numeroasele "restanțe ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se menține în proximitatea textelor, propunând o analiză foarte aplicată și ferindu-se să emită elogii acolo unde nu
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
ferindu-se să emită elogii acolo unde nu este cazul. Sunt trecute, pe rând, în revistă operele unor scriitoare din perioada interbelică (Hortensia Papadat-Bengescu, desigur, dar și Ticu Archip, Henriette Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Martha Bibescu ș.a.m.d.), producțiile unor autoare care s-au grăbit să se alinieze dogmelor impuse de conducerea partidului comunist (Primăvara pe Târnave a Luciei Demetrius, S-a dumirit și moș Ilie a Cellei Serghi, Împărăția lui Machidon, piesa "pe linie" a Ioanei Postelnicu etc.
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
în 1935 de Mărgărita Miller-Verghi și Ecaterina Săndulescu), capitolul aruncă o lumină crudă asupra statutului femeii în condițiile perpetuării unei mentalități patriarhale. Așadar nu atât din punct de vedere estetic ni se poate părea astăzi interesantă această culegere de curiozități (producții inegale, unele naive, altele desuete, multe bune de pus la muzeu); pentru un studiu al mentalităților însă, nu este lipsit de interes detaliul că multe dintre numele scriitoarelor antologate capătă rezonanță prin asocierea (ca fiice, soții, amante) cu personalitatea unor
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
prea mândră ca să aibă raporturi cu o societate utilitară" (p. 55). Iată două fraze care pot fi puse fără nici o modificare și pe frontispiciul unei dezbateri în 2005! Caragiale trage din această situație și concluzia cea mai dureroasă: "rezultă că producția literară nu mai poate fi considerată ca o marfă de oarecare valoare cât de mică, și prin urmare munca literatului nu mai poate fi o profesiune. A face literatură ajunge a fi sinonim cu a tăia câinilor frunză" (p. 58
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
oțioasă dacă exasperarea etică a poetului care a ales exilul se transpune într-una de poetică ori, dimpotrivă, revolta poeziei în propria-i fibră o declanșează pe cea de ordin civic. Cert este că patetismul refrigerat, însă formal exuberant, al producției de care ne ocupăm se conjugă cu atitudinea moral-socială într-o estetică a disconfortului, girînd o indirectă mărturie sado-masochistă. Pe acest traseu leal "angajat", Liviu Georgescu descinde pînă la notificarea telegrafică a deplorabilului prezent românesc: "Gavroche simbolul libertății la școala
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
mai vând idei ci obiecte, își pierd puterea de "a chestiona critic realitatea", acea extrateritorialitate unde publicul înlocuia societatea în procesul de administrare a unui discurs nonconformist și "scufundă arta în culisele realității". Cultura s-a preschimbat în mijloc de producție și a căpătat o valoare socială în timp ce producerea socială a identității a revenit consumului de masă. Esteticul, devenit catalizator al existenței, "design social", scoate arta din modelul ei de prezentare și o lasă pradă instituțiilor: Conflictele sociale vor fi tot
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
speculativă. Justă în câteva dintre premise (cum se întâmplă, de obicei, la criticii de stânga), teoria scârțâie din încheieturi pe măsură ce demonstrația se dezvoltă în virtutea inerției ideologice. Critica artei contemporane pierdută în meandrele sistemului, lipsită de discurs politic, devenită "mijloc de producție", este cvasireformularea criticii din 1936 a lui Walter Benjamin a cărui previziune asupra distrugerii originalității artei prin reproducerea în masă însă nu s-a adeverit. Ok, originalitatea nu a dispărut, dar se vinde la toată lumea: a devenit lifestyle, spune Babias
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
definit. Modul său de a lumina o scenă e la fel de subtil ca și mesajul său. Totodată, mișcarea camerei e fluidă, dar temperată, datorită măiestriei cu care directorul de imagine John Thomas utilizează lentilele. De lăudat e și Ginger Tougas, designerul producției, ale cărei decoruri imită perfect (și aluziv) anumite cluburi populare printre new-yorkezii anilor '80.
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
astea pot fi privite ca o pedeapsă. Dar pentru ce anume? Dacă Atotputernicul ar fi liberal, atunci - pentru batjocorirea înseși naturii poeziei. Maiakovski și-a siluit literalmente talentul, livrându-l cauzei construcției comuniste cu o rară voluptate. Nouă zecimi din producțiile lui poetice constituie într-adevăr alfabetul în rime al secției de agitație și propagandă, pe care a slujit-o până în ultima zi a vieții. în versurile lui sovietice a fost un necruțător vampir-conformist: a glorificat violența împotriva dușmanului de clasă
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
pornirile afective de teama căderii în penibil sau ridicol, nu fiindcă nu le-ar avea... Mai ales că telespectatorul zilelor noastre, omul în general, acționează în funcție de cât s-a îmbogățit spiritual, biologic și muscular cu învățături de la thrillere și alte producții cinematografice televizate în care, până începe filmul propriu-zis, se ucid câteva zeci de inși sau, în cazul cel mai fericit, personajele se dedau la niște păruieli de parcă ar fi români la împroprietărirea din '90. Și în continuare. În acest context
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
gravă luare de conștiință. "în noile condiții - spune Paul Cornea în admirabila sa prefață la Pasteluri (Albatros, 1972, colecția Texte comentate, Lyceum) - în care însăși emulația talentelor și competiția scrierilor făcea posibilă o determinare estetică și nu doar civică a producției literare, canțonetele comice și micile gingășii lirice în vers fluid nu mai puteau satisface spiritele, cu atât mai puțin justifica o situație artistică privilegiată". Cât de bine definește prefațatorul veritabilul seism literar al acelor ani: trecerea necesară de la determinarea civică
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
numit „Cuscrele”. La data aprobării proiectului acestuia Nae Cosmescu împlinea șaizeci și cinci de ani. Era 26 iulie 2005. Serialul s-a bucurat de succes. În rolurile principale au jucat Draga Olteanu Matei și Tamara Buciuceanu-Botez, pentru întâia oară împreună într-o producție tv. La vârsta când pomul roditor are fructe rumene și e pregătit să umple coșurile culegătorilor, regizorul Nae Cosmescu, întâlnit azi în dese și de succes spectacole, la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, are un potențial maxim de a se
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
48 de ore înainte de spectacol - și de la casa de bilete a Operei Comice pentru Copii (Calea Giulești nr. 16), cu o oră înaintea începerii spectacolului, în limita locurilor disponibile. Pentru anul 2015 Opera Comică pentru Copii pregătește alte trei noi producții: „Flautul fermecat” (operă, premiera: 24 aprilie), „Fetița cu chibrituri” (balet, premiera: 5 iunie) și „Aventurile Baronului Münchhausen” (operă, premiera va avea loc în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”). „Toate celelalte 15 spectacole au fost vândute deja, fapt pentru care vom programa
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
pentru Copii a pregătit spectatorilor de toate vârstele una dintre cele mai așteptate întâlniri cu personajele unei povești nemuritoare, „Peter Pan”. Un musical semnat de compozitorul Laurențiu Profeta, pe text de Eugen Rotaru, adaptarea orchestrației aparținând tânărului compozitor Andrei Kerestely. Producția poartă semnătura echipei alcătuite din Antoaneta Cojocaru (regizor), Francesca Cioancă (scenograf) și Cătălin Caracaș (coregraf). După fiecare spectacol personajele au dat și vor da autografe spectatorilor mari și mici. PROGRAMUL reprezentațiilor cu musicalul „PETER PAN”, în luna martie 2015 Luni
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
Mc Donald, Coca Cola, Madona și Lady Gaga (care au concertat la București) și filmele americane. Descătușarea „libidoului consumist“ a măturat constrângerile impuse de vechiul sistem. Perioadei euforice postcomuniste i-a luat locul perioada de sărăcie generalizată, cauzată de prăbușirea producției interne, de corupția și de măsurile de austeritate impuse României de instituțiile externe care „i-au dat cu împrumut“. Paradoxal, sărăcirea populației a intensificat febra consumistă. Românii s-au lansat într-o căutare frenetică de satisfacții materiale, iar îmbogățirea rapidă
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
cu împrumut“. Paradoxal, sărăcirea populației a intensificat febra consumistă. Românii s-au lansat într-o căutare frenetică de satisfacții materiale, iar îmbogățirea rapidă prin orice mijloace a devenit o obsesie națională. Ecuația clasică a consumismului este următoarea: creșterea consumului stimulează producția, mărindu-se producția, veniturile cresc. Întrucât producția internă nu a crescut, avântul comunist a stimulat practici antisociale: delapidarea, corupția, „tunul“, „mita“, „țeapa“, „ingineria financiară“ ș.a. Societatea de consum a reușit să asimileze toate pulsiunile și dorințele, adică neînfrânarea, hedonismul, desfrânarea
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
sărăcirea populației a intensificat febra consumistă. Românii s-au lansat într-o căutare frenetică de satisfacții materiale, iar îmbogățirea rapidă prin orice mijloace a devenit o obsesie națională. Ecuația clasică a consumismului este următoarea: creșterea consumului stimulează producția, mărindu-se producția, veniturile cresc. Întrucât producția internă nu a crescut, avântul comunist a stimulat practici antisociale: delapidarea, corupția, „tunul“, „mita“, „țeapa“, „ingineria financiară“ ș.a. Societatea de consum a reușit să asimileze toate pulsiunile și dorințele, adică neînfrânarea, hedonismul, desfrânarea, experimentul ludic, și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
febra consumistă. Românii s-au lansat într-o căutare frenetică de satisfacții materiale, iar îmbogățirea rapidă prin orice mijloace a devenit o obsesie națională. Ecuația clasică a consumismului este următoarea: creșterea consumului stimulează producția, mărindu-se producția, veniturile cresc. Întrucât producția internă nu a crescut, avântul comunist a stimulat practici antisociale: delapidarea, corupția, „tunul“, „mita“, „țeapa“, „ingineria financiară“ ș.a. Societatea de consum a reușit să asimileze toate pulsiunile și dorințele, adică neînfrânarea, hedonismul, desfrânarea, experimentul ludic, și să le transforme în
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
către facultate. El o simpatiza și fata îl considera un aliat în susținerea cererii sale, în adunarea consiliului. Era om în vârstă, însă de omenie. Adunarea nu se putea ține decât la începutul lunii următoare, când se analizau rezultatele în producție ale lunii precedente și măsurile ce se impuneau de luat. Propunerea de a crea acest post trebuia discutată în ședința de partid mai întâi, așa era democratic: ca hotărârile să se ia colectiv și cum membrii de partid din C.
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
muncă de inginer ca și ea. - Știu și vă mulțumesc. Până la adunarea generală nu va fi nici o problemă. Eu cât am fost acasă la părinți recunosc că mi-am găsit post, mai ales că am specificat că am experiență în producție, de un an. Dacă nu mi se aprobă postul aici, sper să-mi eliberați un document prin care să se dovedească că am lucrat în fermă și ce am lucrat. Săndica nu putea să nu remarce cu plăcere că președintele
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382698_a_384027]
-
supranumite afaceri. Dar știu că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
întortocheate, pesemne că aceștia-i servesc (a se citi îi îmbogățesc) și pe puternicii zilei, marii democrați care se spetesc pentru popor, fapt pentru care legea o lasă mai moale când ajunge în anticamera lor... Un alt redutabil factor de producție: România încă mai are forță de muncă inteligentă, harnică și bine pregătită! Aprecierea de care se bucură în străinătate specialiștii români plecați din țară din diverse motive este cea mai concludentă dovadă în acest sens. Există la noi o formidabilă
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
Indiferent de gustul nostru și împotriva avizului modernist care ne sugera să citim poezia secolului XIX ca pe aceea a secolului XX, Alecsandri nu trebuie desprins de epoca sa. Este o eroare să-i căutăm exclusiv sîmburii lirici într-o producție care acoperă toate speciile de poezie sau să-i accentuăm sensibilitatea, cîtă este, absolut personală, în vreme ce el încerca, tocmai dimpotrivă, să se așeze pe aceeași lungime de undă cu tovarășii săi de acțiune politică și de literatură. De la Ion Pillat
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
de debut al lui Cristi Puiu, a avut - are - un destin ciudat. Născut chinuit ("nici măcar într-o singură zi de filmare n-am avut la cadru tot ce ne trebuia", "din buget ni s-au furat pe traseu două treimi", "producția a fost un coșmar"), terminat cu bani incredibil de puțini (circa 200.000 $), primit cu circumspecție de propriii producători, apoi - miracol! - selectat la Cannes în Quinzaine, unde face figură mai mult decît onorabilă (după care, o parte a presei se
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
pe care l-am văzut într-o proiecție "de uz intern", și care va avea premiera abia la toamnă. Filmul a fost făcut într-un timp record, cu un buget record (1 milion de dolari, ceea ce e puțin față de dificultatea producției și față de tarifele pieței internaționale); 45% din buget e de proveniență franceză; 55% sînt fonduri românești; producătorul român dominant e Cristian Comeagă (Domino Film). S-ar putea ca, bine distribuit, Filantropica să fie un mare succes de public: nici un moment
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]