9,624 matches
-
necesită mai multe subvenții publice. Inerentă în acest raționament defectuos, infirmat de Garry Brecker, care a demonstrat că, în condiții de piață imperfectă, pot fi și suprainvestiții în educație, este ipoteza că întregul capital uman este alocat doar în activități productive. Realitatea economică oferă un contra-argument. De exemplu, mulți absolvenți de studii universitare lucrează în domeniul public. Dacă activitățile lor sunt necesare, nu înseamnă că și produc venituri suplimentare. Experiența istorică demonstrează următorul „paradox” al capitalului uman: cu cât a crescut
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Probabil, dacă ar fi luate în considerare asemenea diferențe, măsurarea impactului capitalului uman ar ajunge la o tautologie; țările și/sau regiunile mai dezvoltate au o educație de calitate mai bună. Educația de calitate mai bună produce capital uman mai productiv. Capitalul uman mai productiv are un impact mai mare asupra nivelului output-ului pe termen lung și ratei de creștere economică. Prin urmare, nivelul de dezvoltare mai ridicat produce mai multă dezvoltare. Modelul capitalului uman nu a fost exonerat de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
luate în considerare asemenea diferențe, măsurarea impactului capitalului uman ar ajunge la o tautologie; țările și/sau regiunile mai dezvoltate au o educație de calitate mai bună. Educația de calitate mai bună produce capital uman mai productiv. Capitalul uman mai productiv are un impact mai mare asupra nivelului output-ului pe termen lung și ratei de creștere economică. Prin urmare, nivelul de dezvoltare mai ridicat produce mai multă dezvoltare. Modelul capitalului uman nu a fost exonerat de critici. Cele mai semnificative
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
indiferent care ar fi fost ponderea importantă în realizarea creșterii , intervenționismul statal a fost evident. Însă, nu a fost un intervenționism bazat pe redistribuire a veniturilor și protecție socială, ci unul stimulativ al creșterii economice, creator de stimulente pentru activitățile productive, cum ar spune instituționaliștii. Dacă sociologizarea asupra „miracolului economic” al Asiei de Sud-Est poate continua oricât, propunând concepții pe cât de provocative, pe atât de ambigue, analiza surselor de creștere economică face lucrurile ceva mai clare. Aici vechea „contabilitate a creșterii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
învățământ și chiar au transformat sistemul educațional într-un potențial instrument de dezvoltare. -----------------------------------------------------------* Notă: Semnificația expresiei rent seeking este aceea de căutare a rentelor. Intervenționismul creează oportunitatea pentru agenții economici de a-și însuși venituri care nu rezultă din activități productive, desfășurate pe piața liberă, ci din diferite privilegii și intitulări guvernamentale. * Notă: DUP - directly unproductive profit-seeking activities - are semnificația de activități de căutare a profiturilor neproductive, rezultate din intervenționismul guvernamental.
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
atât dorințele poporului lor cât și ale lor proprii și rugând să li se încuviințeze. Primirea românilor în armata romeică (romană-răsăriteană) și răsplătirea fraților Petru si Asan pentru silințele lor de-a împăca lucrurile prin dăruirea unei moșii, nu tocmai productivă, lângă Em: aceste erau cele două puncte de căpetenie ale cererii lor, care se poate numi moderată, cuminte și lesne a se primi. Dar în cartea soartei sta scris altfel, căci, fără nici o dibăcie politică, li se dete scurt si
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de însămnătatea artei lor. Să cercăm a întemeia și mai adânc cele notate mai sus. E de natura cea mai denăuntru a omului d-a nu esperia sau d-a nu gusta nimica fără de-a deveni în același timp productiv. Mai precis însă decât oriunde aceasta trebuie sa aibă curs într-o activitate a cărei început e condiționat prin instinctul (înclinarea, înclinul) imitațiunei. Dacă între acest instinct simțit de om și a (iritațiunei) agitațiune[i] (Erregtlieit) sale subiective pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce-i lipsește în mijloacele proprii ale talentului său. ARTISTUL REPREZINTATOR ÎN RAPORT CU CRITICA Esercițiului fiecărei arte îi urmează activitatea critică, care compară cele produse cu ideea și ține cele date lângă pretențiunea absolută. În epoce de o mare activitate artistică productivă și de o unitate în cuget și ființă, în reflecțiune și simțire nerupte încă, se-nțelege că activitatea critică se retrage; ea se ridică abia atuncea când viața artei, ce se dezvoltă organice ca o operă a naturei, și-a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuget și ființă, în reflecțiune și simțire nerupte încă, se-nțelege că activitatea critică se retrage; ea se ridică abia atuncea când viața artei, ce se dezvoltă organice ca o operă a naturei, și-a pierdut cea mai naltă putere productivă a sa. Critica învia în Grecia pe când disflorise deja frumoasa viață greacă în nemijlocita sa productivitate. Cele ce se produsese în regiunea poeziei, mai mult dintr-un instinct creator și dintr-o intuițiune poetică înrădăcinată în spiritul poporului, le supuse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după primele mișcări, pentru că aceasta atârnă de la acea conlucrare miraculoasă, de [la] acea economie misterioasă a tuturor puterilor încă o dispozițiune specifică a spiritului). Talentul pentru arte se manifestă așadar printr-aceea că fantazia individului se pronunță de activă și productivă tocmai într-acel mod specific în care se arată dispozițiunea în artea specială. n Intocmai ca mine în pictură, astfel încît tablourile ce mi le închipuiesc le văd în colori cu față cu tot înaintea ochilor, pe când vorbele nu sunt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sânt mulți actori cari, într-o rolă sau într-alta, ajutați de-un fizic sau de-o mască fericite, produc niște efecte mai ca artiștii; dar când îi pui cartea-n mână și-l avizezi la puterea propriei lor imaginațiuni productive, la înțelegerea poetică a autorului și la formularea tonului, atunci într-adevăr că ni se par niște busilori (Stumper), pentru că aicea fiecare călcătură falsă a vocei și fiecare rău sau defel pricepută [intenție] a poetului iese pregnant pe suprafață și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apriori necesară, cea din urmă trebuie să fie o sinteză apriorică. Deci unitatea transcendentală a apercepției se referă la sinteza pură a puterei de imaginație, ca o condiție apriorică a posibilității compunerii celor diverse într-o cunoștință. Dar numai sinteza productivă a imaginației are loc apriori; căci cea reproductivă presupune condițiile experienței. Deci principiul unității necesare a sintezei pure (productive) a imaginației este, înaintea apercepției, baza posibilității cunoștinței toate, mai ales a experienței. Sinteza varietății din imaginație o numim transcendentală când
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sinteza pură a puterei de imaginație, ca o condiție apriorică a posibilității compunerii celor diverse într-o cunoștință. Dar numai sinteza productivă a imaginației are loc apriori; căci cea reproductivă presupune condițiile experienței. Deci principiul unității necesare a sintezei pure (productive) a imaginației este, înaintea apercepției, baza posibilității cunoștinței toate, mai ales a experienței. Sinteza varietății din imaginație o numim transcendentală când ea, fără distingere de intuițiuni, se ocupă numai apriori de împreunarea celor varie; și unitatea acestei sinteze se numește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
posibilă, și afinitatea tuturor fenomenelor (depărtată ori apropiată) este consecvența necesară a unei sinteze în imaginație care e apriori fondată pe reguli. Deci și imaginația este o facultate a unei sinteze apriorice, din care cauză-i dăm numele de imaginație productivă și, întru cât nu intenționează altceva în privirea {EminescuOpXIV 414} diversității fenomenelor decât unitatea necesară a sintezei lor, se poate numi și funcțiunea transcendentală a imaginației. Sună deci straniu, totuși din cele de pîn-acum [e] evident că numai prin mijlocu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o artă ascunsă în adâncimile sufletului omenesc, ale cărei apucături adevărate greu gândesc că le vom putea ghici de la natură și a le expune descoperite în vederea ochilor. Atâta putem spune numai, icoana este un product al facultății empirice a imaginației productive; schema noțiunilor sensibile (ca figuri în spațiu) un product și oarecum un monogram a imaginației pure apriorice, prin care și după care icoanele devin abia cu putință, dar cari trebuie să se împreune cu noțiunile numai prin mijlocul schemei pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
judecă numai atâta cât i-a fost dat. Dacă o definiție (e contrazisă) i se contestă, el nu mai știe de unde să ieie alta. El s-a format după rațiune străină; dar facultatea imitativă (formătoare după, nachbildend) nu este cea productivă, adică cunoștința la el nu s-a născut din rațiune, deși obiectiv a fost într-adevăr o cunoștință a rațiunei; la el, subiectiv, ea este numai istorică. El a priceput-o bine și a ținut-o minte, adică a învățat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
subiectiv în producenții și autorii ei; din contra, fiecare care e activ or pe partea teoretică, or pe cea empirică să cunoască și să priceapă și cealaltă lature, unul să fie capabil și pregătit de-a recepe principiile, cellalt materialul, productivi însă nu pot fi oamenii de-o capacitate de termin mediu decât numai într-o direcțiune. De-aceea atât izolarea în privința receptivității cât [și] apucarea pe altă direcțiune în privința productivității va produce numai neclaritate și necomplecțiune a științei. Știința cere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ntrebuințasem de la-nceput pentru a-ncerca lucrul și că material ar deveni imposibil de-a le reface. Deci nu mai e îndoială că-n economia politică ceea ce se numește producțiune, singurul soi de operațiune susceptibil de-a fi calificat de productiv, nu ar fi decât acela care, în rezultat și după încheierea socotelei, dă o sumă de valori superioară sau cel puțin egală cu aceea a cărei jertfă au exigat-o; și această evaluați riguroasă a rezultatului, această prețuire severă a consecințelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
producțiune. J. D. Say o definește astfel: "Acțiunea stăruitoare la care cineva se supune pentru a executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă" [... ] 938 {EminescuOpXIV 939} {EminescuOpXIV 940} [... ] N. B.: Dar dacă într-un mod artificial se monopolizează căile de comunicație? Toate operațiunile producțiunii cer, mai mult ori mai puțin, concursul muncii. E dar important a cerceta natura acestui agent indispensabil, în ce condiții
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
iar suma rentei atârnă de diferența între aceste două calități de pământ. Când începe a se cultiva pământ de calitatea a treia începe renta funciară pentru cel de calitatea a doua și se calculează din nou după diferența între puterile productive a celor două pământuri. În acelaș timp se urcă renta pământului de calitatea întîia, căci aceasta trebuie [să fie] mai mare cu atât cu cât e al calității a doua peste a treia și cât face diferența venitului pe care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu seamă pe resursele țării, fără a compensa aceste foloase prin lucrare intelectuală, prin înțelegerea marilor interese cari atârnă de organizarea muncii. Proiectul de reformă a legii tocmelelor agricole, atingând tocmai organizarea muncii în ramura de căpetenie și cea mai productivă a activității noastre naționale, ar fi fost de așteptat ca espunerea de motive a proiectului să coprindă un studiu al cestiunii în amănuntele ei locale, după diversitatea economiei rurale din țară. Se pretinde în adevăr că fostul ministru de interne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
legătură atât cu economia politică cât și cu știința administrațiunii generale a statului, pentru ca oricine - un nimenea politic - să poată fi erijat în financiar, în om care judecă asupra gingașei materii a contribuțiunilor pe de-o parte, a cheltuirii lor productive pe de alta? Așadar, înc-odată... ce caută, ce însemnează d. G. Leca la Finanțe? Iată ceea ce am dori să ne spuie ziarele oficioase. Un mare punct de întrebare după o mare nulă, iată figura noului ministru. [29 ianuarie 1882] ["D.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]