2,819 matches
-
la Început” de „viitor”, de viitor În ce mă privește, și fiind mai ales „atent” la orice semnal, oricât de mărunt sau difuz, pe care mi-l putea semnala, mi-am dat, destul de târziu, cont că „adevărata”, prețioasa cu adevărat profeție este aceea care Îți dezvăluie „adevărul” despre propria-ți fire. Oare nu se află „Închis el, viitorul”, În carcasa firii, a caracterului tău? Unde s-ar afla „el” altundeva, dacă, e drept, ai, posezi, un asemenea „caracter”, conform maximei nietzscheniene
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
revine mereu” ce trimite, bineînțeles, la una dintre „cheile” Învățăturii sale, a sistemului său, acea „veșnică revenire a aceluiași”, die ewige Wiederkehrung des Gleichende. Și, așa cum o spune un romantic german de elită, că „orice amintire e o formă a profeției”, sarcina noastră de „profeți diletanți” este, deci, tocmai aceea de a „ne aminti bine”, așa cum facem cu visele, Încercând, ca niște copii nătângi, să dăm la nesfârșit la o parte perdelele colorate ale atâtor „fapte, istorii și personaje” care ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
aflăm, cât și cum vrem să mințim, cu acea mitomanie instinctivă, care ar trebui să ne ajute să mai trăim un anotimp, un an sau... un ceas, măcar pentru cei ce simt că viața se scurge din ei. Fără pricină. Profeția, nevoia de profeție de care vorbesc cu atâta insistență, poate fi și o boală, se’nțelege. Dar, dacă există și boli nobile, romantice, cum era ftizia În literatura și În secolul al XIX-lea, profeția poate fi una dintre ele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cum vrem să mințim, cu acea mitomanie instinctivă, care ar trebui să ne ajute să mai trăim un anotimp, un an sau... un ceas, măcar pentru cei ce simt că viața se scurge din ei. Fără pricină. Profeția, nevoia de profeție de care vorbesc cu atâta insistență, poate fi și o boală, se’nțelege. Dar, dacă există și boli nobile, romantice, cum era ftizia În literatura și În secolul al XIX-lea, profeția poate fi una dintre ele. Nevoia de „ea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
scurge din ei. Fără pricină. Profeția, nevoia de profeție de care vorbesc cu atâta insistență, poate fi și o boală, se’nțelege. Dar, dacă există și boli nobile, romantice, cum era ftizia În literatura și În secolul al XIX-lea, profeția poate fi una dintre ele. Nevoia de „ea”, așa cum nu puțini În zilele noastre - ziarele de mare tiraj se vând bine și din acest motiv! - vor să treacă, nerăbdători și prinși de o curiozitate aparent morbidă, de granițele „realității”, așa cum
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la fel de bună ca oricare alta. Deoarece „nici fericirea și nici perfecțiunea nu sunt din lumea aceasta”, spune psalmistul sau scepticul de profesie. Dar, după cum se poate bănui, având o fire complicată și artificioasă, am ocolit totdeauna cu un dispreț afișat profețiile „pe bandă rulantă” precum ghicitul În palmă, În cărți, În bobi, În cafea, În zodii, ghicitul robotizat, În bule de cristal etc., părându-mi-se excesiv de simple, de „mecanizate”, dar mai ales deoarece Între „mine” și „misterul existenței mele” - care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o ai, cine, ce capricioasă Parcă distrată, zăpăcită, ți-a aruncat-o În leagăn, Clotho sau Ananke, cu vocea ei metalică, spunând: Iată, să-i dăm ceva „sunător”, „pipăibil”, copilului, domnișorului popii, singurul nostru dar, mai puțin decât o adevărată profeție, dar mai consistent decât orice materie, deoarece nu se va uza, nu-și va pierde luciul „moneda” aceasta, prin oricâte buzunare ale puberului, ale adolescentului, alefalsului și realului matur, adult - el care, adult fiind, va visa crâncen „să devină adult
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Îngâmfat iconoclast, ce vor ei să ne transmită prin mesajele lor cifrate mai mult sau mai puțin, văzând că nu suntem capabili să ne descifrăm visele, cât de cât, observând cu tristețe, cu uimire, că ne-am ucis sau marginalizat profeții! Că nu-i mai recunoaștem, că vocea lor - a Poeților, de exemplu, sau a „nebunilor” din științe și artă! - se Îneacă În hărmălaia „bunului-simț” a atotputernicei mass-media?! De ce ne prezintă această oglindă „neagră”, teribilă, a „feței noastre”? La ce ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și „viața noastră este un vis, povestit cu zgomot și furie, fără nici un Înțeles”, atunci, măcar de dragul curiozității, să zicem, s-o tratăm ca atare. Or, visul, visurile, În molozurile lor informe, colorate, absurde, baroce, nu rareori repetitive, ascund uneori profeții extrem de interesante și chiar vitale, alteori, Învățăminte prețioase pe care nu le poți afla niciunde, la nici o școală din lume. (Din vise, Jung, se știe, și-a ridicat Întreaga arhitectură a inconștientului colectiv și a descoperit arhetipul, forme ale unei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cu cinci colțuri. Aici el află ce-l așteaptă în viitor va fi pus la stâlpul infamiei, se va arunca în el cu pietre, va fi considerat nebun, se va îmbolnăvi grav și va pleca din Varvara... Și, într-adevăr, profețiile ce se refereau la viitorul său, prind a se înfăptui. După câteva încercări neizbutite de a obține ceaiul de crospec și de a pătrunde prin oglinda neagră (din casa lui Rebega) în Labirint, necazurile năboiesc asupra lui Dimitrie Cristea fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Noica pentru publicarea Caietelor lui Eminescu urcarea poetului nostru național pe scara valorică meritată. Cezar Ivănescu își are și-și joacă rolul lui benefic în această campanie de recuperare a înaintașului său nepereche. Și a făcut-o direct, "sub spectrul profeției maioresciene, identificându-se el însuși în profet al Poetului: "Eminescu-i Dumnezău/ iar eu mi-s Profetul său!"" (p. 95). Cezar Ivănescu se oprește la Doina eminesciană, precum Emil Cioran la Rugăciunea unui dac, și-i exploatează toate sensurile profunde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fost validată de timp. Paradoxul constă în faptul că adevărații novatori în artă sunt marii "întârziați". Theodor Codreanu îl ia ca martor, absolut credibil, pe Baudelaire, care într-un eseu despre Doamna Bovary împarte pe scriitori în două categorii: profeții, promotori ai noului, ai modelor, și întârziații (sintetizatorii). Primii, în radicalitatea lor prevestitoare, se consumă repede, ies, de regulă, din uz, pe când scriitorii "întârziați" sunt mai liberi, pentru că singuri fiind, rămași în urmă, au puterea de a consolida noile structuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care definește caragializarea societății noastre, momentul Dilema ar marca intrarea în Galaxia Grama (ca să preluam un titlu, mai vechi, al lui D.R. Popescu). Cu alte cuvinte, Eminescu, beneficiind de o popularitate "folclorică" și înrâurind decisiv dezvoltarea cugetării românești cum sună profeția maioresciană -, devenit "erou eponim" (cf. Ilie Bădescu) este azi un obstacol, țintuindu-ne "la porțile Europei". De unde și tăcerea, întinsă pe lungimea măcar a unui deceniu, pe care o recomandă profesoral E. Negrici, supunându-l pe poet și gazetar (îndeosebi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
numirii. Dar până atunci, pentru a crea referința, se folosește de transmodernism. L-am mai bănuit pe scriitorul moldovean de rigiditate "metrologică" (cu riscul de a cădea în incapacitatea heisenbergiană de determinare). "Se cuvine să fim reticenți, notează autorul, în fața profețiilor iluministe. Dar încercările de a contura o nouă scară de valori transmoderniste poate fi salutată. Mai tânărul meu coleg Ion Popescu-Brădiceni s-a gândit la sintetizarea unei table de "legi ale transmodernismului", între care el a găsit 25. Și transmoderniștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Mircea Eliade sunt, astăzi, mai valabile ca oricând, doar că trebuie să schimbăm numele centrului de putere. "Axa": I, nr. 9, 18 aprilie 2008; II, nr. 10, 1 mai 2008; III, nr. 11, 16 mai 2008 Ion MURGEANU O profeție transmodernă: A fi român azi sau a nu fi? Am citit, cum se zice, pe nerăsuflate, cele două cărți ale Dlui Theodor Codreanu, Transmodernismul și A doua schimbare la față, și am rămas pe gânduri. Un "critic literar total" în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unei înalte dignități intelectuale și etice. Cu cine și cu ce polemizează, concret, Theodor Codreanu, pe cine îl ia drept arbitru și ce îi servește ca argument de sprijin și criteriu al adevărului? Ținta polemicilor sale este, parafrazând o binecunoscută "profeție" a "Manifestului comunist", noua stafie care bântuie deja nu numai Europa, ci întreaga planetă. E vorba de ideologia "corectitudinii politice", un avatar cultural al marxismului, venind din America, dar având profunde rădăcini europene, care face ravagii în cele mai diverse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
CERCETARE TRANSDISCIPLINARĂ A CIVILIZAȚIEI ROMÂNE MODERNE), IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2008, COLECȚIA "ESEU"; EDIȚIA A II-A REVĂZUTĂ ȘI ADĂUGITĂ: EDITURA SCARA, BUCUREȘTI, 2013 Petru URSACHE "Paideuma" 313 George MIHALCEA "A doua schimbare la față" Theodor Codreanu 317 Ion MURGEANU O profeție transmodernă: A fi român azi sau a nu fi? 320 Adrian Dinu RACHIERU Drama insignifiației 323 Adrian JICU Theodor Codreanu și "a doua schimbare la față" a României 325 Gh. NAZARE "A doua schimbare la față", de Theodor Codreanu 327
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în tren, simulez pentru băieți, pentru tine potrivesc expert biletul în îmbucătura cleștelui, răsucește-l o clipă, la destinație nu mă uit, mîna nu-mi tremură, semafor pe Strada Careiului, cum se întîmplă în fața prezentului, culturii lipsindu-i seriosul din Profețiile lui Nostrabérus San-Antonio, elementul distinctiv stătea pe șina CFR, topită asfalt, ieșim pe vibrații rutiere, tinerii coboară, stație suburbană, recîștigată literatura de banchetă din spate, hanul "Valea Crasnei", rîul, mănăstirea Țeghea 21 km, furnal 12-15 km Carei, trecerea la nivel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu o mare capitală, ce se va chemà Roma, dacă vrei, cu piețe mari numite: Piața poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan, a lui Mihai, a Moldovei, a Banatului, a Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ardealului; apoi tărie, fericire, măreție, slavă!" (Constantinescu, 1928, p. 306). "Profeția s-a împlinit tocmai după 70 de ani, la 1918", își încheie triumfal manualul de istorie N.A. Constantinescu, care trăia și scria istoria utopiei românești devenită între timp realitate. Profeția națională s-a împlinit întocmai, cu o singură excepție însă: în locul fundației latiniste, năzuită de Russo, România Mare s-a întemeiat mai curând pe elementul autohton, teluric, dacic, și pe cel spiritual răsăritean. În total acord cu soteriologia românismului și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu și-a încheiat rolul în istorie. Dimpotrivă, viața atestă cu putere că națiunea, statul național, sînt chemate să aibă în continuare, pentru o lungă perioadă de timp, un rol de mare însemnătate în societate" (Programul PCR, 1975, p. 143). Profeția lui Marx trebuie să mai aștepte. Națiunii încă nu i-a bătut ceasul din urmă, o arăta chiar infailibila analiză materialist-dialectică. Chiar și în faza comunismului deplin imaginat de marxismul utopic va mai fi loc pentru națiune. Vor dispărea treptat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o evoluție plauzibilă a modului de gestionare a trecutului comunist s-ar putea înscris pe următorul traseu: odată cu consolidarea democrației autohtone, pe fondul unei creșteri economice care să producă modificări semnificative în calitatea vieții, nu ar fi deloc surprinzător
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi "groparul burgheziei" - al cărei pandant stalinist este la fel de funebra sentință potrivit căreia "țarismul seamănă cu cocoșatul pe care nu-l mai poate îndrepta decât mormântul" (Cursul scurt de istorie a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
K. (2013). Marea transformare: originile politice și economice ale epocii noastre. Cluj-Napoca: Tact. Popper, K.R. (1981). Logica cercetării. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popper, K.R. (2005). Societatea deschisă și dușmanii ei. Vol I: Vraja lui Platon, Vol. II: Epoca marilor profeții - Hegel și Marx. București: Humanitas. Price, V. (1992). Communication Concepts 4: Public Opinion. Newbury Park, CA: Sage. Prodan, D. (1984). Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ramirez, F.O. și Boli, J. (1987
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care vrea să scrie ceva. Să scriu? Doctor? Nu credeți că-i riscant? Răspunde băiatul. Atunci bătrânul începe să râdă și-i spune că nu are motive să creadă și că în tot cazul va scrie doctor ca o profeție”.”. Cu ocazia jubileului de 80 de ani (1914), s-a pregătit un volum, la care au fost aduse 123 de contribuții, între care și un articol al lui Leon: „În acest volum jubiliar, am contribuit și eu cu un modest
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]