2,009 matches
-
întregii personalități a copilului logopat. Latura psihică în terapia dislaliei În orice atitudine umană se manifestă o componentă psihică; aceasta se observă și în timpul articulației. Psihologul german Kainz dă ca exemplu grăitor cuvântul „liniște” („Ruhe”) care se articulează diferit, în funcție de pronunția sa liniștită sau, dimpotrivă, dacă cuvântul are o tonalitate severă, imperativă. La dislalicii noștri avem de a face, adesea, cu atitudini psihice neadecvate, ca sentimente de inferioritate, lipsă de încredere în sine, nesiguranță, timiditate, sfială sau cu strădanii compensatorii, ambiție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru acasă; colectarea unor texte scurte dictate întregii clase, corectate și apreciate de colectivul de specialiști. S-au pus astfel în evidență tulburările de limbaj și s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice ce se explică de fapt printr-o dezabilitate neuromotorie sau o diminuare a forței musculare a organelor periferice de tip paretic, astenic. Dislalia centrală explică tulburările pronunției prin tulburări neurologice și psihice evidente, iar dislalia audiogenă nu poate fi redusă la cea prin hipoacuzie, transmisie sau de percepție, ci include și dislalia prin deficit cortical. Referindu-ne la tulburările limbajului citit și scris diagnosticul a scos în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Plasticitatea scăzută ce caracterizează sistemul nervos al deficientului mental influențează negativ autocontrolul auditiv, simplificându l. Drept urmare, nu se realizează o sincronizare între autocontrolul auditiv și cel de la nivelul aparatului fono-articulator. Această ruptură favorizează apariția unor dificultăți și a tulburărilor în pronunția cuvintelor. Datorita deficiențelor de analiză conștientă a elementelor fonetice ale vorbirii și a incapacității de a-și reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reprezenta fonemele ce compun cuvântul în ordinea lor firească, deficientul mental întâmpină dificultăți în înțelegerea sensului acestora. Cu cât cuvintele noi îi sunt mai puțin familiare și au o structură fonematică mai complexă cu atât cresc dificultățile de analiză, de pronunție și înțelegere corectă a sensului acestora. Capacitățile scăzute de analiză a atenției auditive, de memorare auditivă, de diferențiere și identificare corectă a sunetelor influențează negativ atât recepția cât și emiterea mesajelor verbale ce devin mai lacunale. Capacitățile scăzute de analiză
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul corectării tulburărilor de pronunție cauzate de deficiențe ale auzului fonematic chiar și la deficientul mental; dislaliile se corectează într-un timp mult mai scurt comparativ cu tulburările limbajului scris citit care apar și după terminarea clasei a VIII-a; exercițiile sub formă de joc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
scopul sesizării unor particularități ale evoluției limbajului acestor copii și al identificării abaterilor de la evoluția normală a limbajului, au fost examinați un nr. de 60 copii, între 3-7 ani. Au fost identificați un număr de 15 copii cu tulburări de pronunție și un număr de 30 copii cu întârziere în dezvoltarea limbajului dar asupra cărora nu ne-am putut pronunța în ce măsură intră sub incidența patologicului, date fiind condițiile în care aceștia s-au dezvoltat. Studiul mai amănunțit s-a efectuat asupra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ani de viață, limbajul copiilor, sub influența părinților în primul rând, înregistrează progrese rapide, sub diferite aspecte (fonetic, lexical, gramatical) apărând și dezvoltându-se funcții noi ale limbajului, acesta devenind mai coerent, mai închegat, copilul însușindu-și în linii mari pronunția fonemelor limbii, copilul de trei ani venit de la leagăn, are un limbaj aproape inexistent, folosind mijloace de comunicare neverbale pentru a se face înțeles. La aceștia se observă o foarte slabă atenție (în special auditivă, pentru cuvânt) și niște deprinderi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
organizarea și percepția temporală a relațiilor spațiale. La acestea se mai adaugă vocabularul extrem de redus, care depășește adesea nivelul limbajul rudimentar și tulburări de comportament. Decalajele semnalate la intrarea copiilor în etapa învățământului preșcolar explică, în parte, defectele ulterioare de pronunție, tulburări de vorbire în forme variabile dar cu o etiologie complexă și cu urmări uneori foarte grave dacă nu se asigură un program de recuperare încă din primul an al preșcolarității, ajungând în prag de an școlar imaturi școlari, atât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție ca simptom de prim plan, se aflau diverse sindroame și anume. * Sindrom al afectării limbajului exprimat prin întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului manifestat prin sărăcia vocabularului, aceștia posedând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție ca simptom de prim plan, se aflau diverse sindroame și anume. * Sindrom al afectării limbajului exprimat prin întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului manifestat prin sărăcia vocabularului, aceștia posedând un număr redus de cuvinte, pronunțate defectuos, nu pot formula propoziții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sindrom dismaturativ (puerilism, negativism, enureză), a unui sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri) a unui sindrom de excitație (eretism comportamental, crize coleroase) sau a unui sindrom de inhibiție (timiditate, mutism electiv, inapetență). Sub aspectul întârzierilor în dezvoltarea limbajului, a tulburărilor de pronunție, procentajul copiilor din casele de copii este mult mai mare comparativ cu numărul celor crescuți în familie (80% crescuți în casa de copii 6-7% crescuți în familie). În privința copiilor cu tulburări de limbaj, ne-a mai interesat, având în vedere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
învățării în anii de școală. Paralel cu formarea vorbirii și a vocabularului, prin memorarea unei cantități de cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este învelișul concret al gândirii. Exprimarea copilului prin cuvinte, propoziții și fraze bine construite, presupune o pronunție corectă, fără omisiuni sau intervertiri de sunete, fără deformări articulatorii, fără accent bine plasat și fără ritm bine coordonat prin suflu respirator. Toate aceste cerințe sunt necesare de implementat în comunicarea copilului. Fără dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii, fără îmbogățirea și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârstă. Terapie și evoluție Limbajul este ultima funcție achiziționată în dezvoltarea filogenetică a omului, cea mai complexă, dar și cea mai fragilă. Tulburările de limbaj, de tipul nedezvoltării limbajului, întârzierilor în apariția și dezvoltarea vorbirii (simplă sau gravă), tulburările de pronunție și recepție etc. apar și pe fondul normalității, datorită unor cauze multiple, printre care și carențele educative din familie. Cu atât mai frecvente vor fi acestea la cei cu deficiență mintală, unde reacțiile de orientare-investigare, starea motivațională și nivelul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
recepționa corect ceea ce e necesar din vorbirea altora. Personalitatea educatoarei și a părintelui, relațiile armonioase, exigența principală stabilită cu copilul bâlbâit, au o valoare dublă față de procedeele adoptate, pentru cursivitatea vorbirii lui. Jocul, cântul, povestirea după diafilm, gimnastica asociată cu pronunția, antrenarea în verbalizarea impresiilor trebuie să-l pună pe copilul bâlbâit, în stare de a vorbi fără ezitare. Chiar și adolescentul care este solicitat a vorbi rar, a inspira aerul nazal, a-și doza ritmul mijlociu în orice moment al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de integrare a elementelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de integrare a elementelor simbolice din structura cuvintelor, ceea ce duce la neînțelegerea sensului lecturii pe sintagme sau cuvinte. Dislexicul nu este capabil să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de adjectivul rar, respectiv de conjuncția iar etc.8). Diferențele dintre cele două unități sunet și fonem sunt nete9: sunetul este un fenomen individual (subsumat planului locutorului), fonemul este un fenomen social (subsumat codului, sistemului limbii); sunetul este variabil (vezi pronunția aceluiași cuvânt în graiuri diferite), fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în care corespondența pronunție scriere nu mai este relevantă: "de cele mai multe ori scriem cum pronunțăm în limba literară modernă (ceea ce justifică sintagma terminologică ortografie fonetică), dar scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scriem uneori și diferit de pronunția din limba literară modernă (ceea ce arată că sintagma ortografie fonetică 24 nu acoperă anumite aspecte ale ortografiei românești actuale)" (Dimitriu, 2004, p. 18). Acestui principiu i se subsumează reguli 25 care explică: * păstrarea, în pronunție și în scriere, a lui -u final în cuvinte de tipul: salariu, serviciu, onorariu etc.; * păstrarea consoanei duble în cuvintele derivate cu prefixe care se termină cu o consoană identică celei de la începutul radicalului înnorat, interregn, interregional, transsiberian etc. (vs.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scrierea, ca în limba de origine, a unor neologisme precum: loess, jeep, bluff, lied, challenger, confetti etc. (excepții: bodyguard bodigard, bos boss, derby derbi etc., pentru care se acceptă, ca variante, atât forma adaptată, cât și cea neadaptată); * scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar în varianta oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde în cuvinte precum: subtil, obține etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]