4,641 matches
-
la securitatea națională, bunăstarea cetățenilor, identitatea și afirmarea țării pe plan internațional. În strategia de securitate a României, interesul național este definit ca acele stări și procese bazate pe valorile asumate și promovate de societatea românească, prin care se asigură prosperitatea, protecția și securitatea membrilor ei, stabilitatea și continuitatea statului<footnote Guvernul României (2011), Hotărârea nr. 68-18 decembrie 2011 privind strategia de securitate națională a României, în Monitorul Oficial nr. 822/20 decembrie 2011. footnote>. În termeni de management, interesul național
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
în istoria țării. Lipsa definirii interesului național a condus la proliferarea unei tipologii variate de interese: personale, de partid, de grup, străine (inclusiv ale corporațiilor transnaționale), sindicale, clientelare diverse etc., care au făcut dificil procesul de evoluție economică spre dezvoltare, prosperitate. Formal, Constituția din 2003, la art. 135 (caseta 23), a descris elemente care să definească interesul național, inclusiv al procesului de valorificare a resurselor naturale. Caseta 23. Prevederi constituționale care privesc definirea interesului național Economia României este economie de piață
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
un proiect mai vast, acela al reconsiderării activității economice desfășurate în micile gospodării rurale din România, situate în zonele de deal și munte, în scopul depășirii stadiului de subzistență, ca nivel de trai, și orientarea agriculturii din această zonă către prosperitate, către dezvoltare, în limite impuse de mărimea gospodăriei (circa un hectar de teren arabil) și de capacitatea gospodăriilor de a-și organiza, într-o paradigmă nouă, activitatea economică<footnote Leu, C., Manea, G. (2009), „Cine hrănește România”, în Albina românească
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de ani prevăzuți în proiect pentru valorificarea minereurilor de metale prețioase din zonă. Să presupunem, de asemenea, că decidenții care au sprijinit investiția din partea statului român, autoritățile locale etc. au slujit interesului național și au adus bani la buget și prosperitate în zona Munților Apuseni. Trecut-au anii, și a venit momentul închiderii investiției: firma pleacă, politicienii care au promovat investiția au fost de mult uitați (personaje efemere în spațiul politic românesc) și, la acest moment, încercăm să facem un bilanț
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
se facă potrivit competențelor fiecărui elev. Totodată, determinarea rețelelor de comunicare din interiorul clasei de elevi sunt elemente dependente de organizare. Funcția comunicării devine, astfel, una de unificare a activității clasei pentru atingerea scopului propus. Prin intermediul comunicării se poate asigura prosperitatea clasei, în timp ce rețelele de comunicare sunt sisteme structurate de transmitere a informațiilor, organizate de către managerul clasei de elevi. Iată principalele configurații ale rețelelor de comunicare în clasa de elevi: a) Roată: fiecare membru comunică cu persoana din centru, caracterizând un
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
următoarele: 1) Proprietatea asupra producției trebuie să fie publică (fie naționalizată, fie cooperatistă); 2) Membrii societății aflați în nevoie trebuie asistați printr-un sistem al bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale" (o redistribuire a banilor publici, astfel încât să beneficieze și persoanele defavorizate); 3) Prosperitatea, egalitatea, distribuirea echitabilă vor elibera oamenii de nevoile materiale de bază. Originile ideatice ale socialismului se găsesc în lucrările lui Rousseau, care, chiar dacă nu poate fi socotit un gânditor socialist, joacă un rol important în așezarea principiilor teoretice ale unei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
francez 6, că nu poate fi încredințată „soarta popoarelor pe mâna unor ființe a căror capacitate craniană este cu 10% mai mică” (femeile - n. M.M.). „Abia ajung creierii cei mai dezvoltați pentru a conduce o națiune pe calea progresului și prosperității materiale”, prin urmare ideea emanicipării femeilor „e cam precipitată și... nerealizabilă”. Evident, Ateneul Român nu a mai găzduit și conferințele în replică ale feministelor românce în general, ale Sofiei Nădejdexe "„Nădejde,Sofia" în particular. Pe scurt, ea demonstrează utilizând argumentele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
reflexivității noastre o corelație între bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă... Doar știam că Max Weber e de altă naționalitate... Mă grăbesc să concluzionez: la noi e o prăpastie imensă între vis (unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
Modalitatea indirectă prin care poți obține ceea ce vrei a fost uneori denumită "a doua față a puterii". O țară poate atinge obiectivele urmărite în politica mondială atunci când alte țări admirându-i valorile, urmându-i exemplul, aspirând la nivelul ei de prosperitate și deschidere doresc să o urmeze. În acest sens este la fel de important să stabilești agenda, să-i atragi pe ceilalți, nu doar să-i obligi să se schimbe, prin forța militară amenințătoare sau prin sancțiuni economice. Această putere blândă prin
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
influență la nivel mondial, după Statele Unite, Marea Britanie și China.81 Ideea că un război este acum de neimaginat între țări care s-au luptat crâncen secole de-a rândul și că Europa a devenit o insulă a păcii și a prosperității creează pretutindeni în lume o imagine pozitivă. La sfârșitul anilor '80, când est-europenii au fost întrebați ce țări ar servi drept model pentru viitorul lor în privința dezvoltării economice, a egalității, a democrației și a libertăților individuale, Europa de Vest a devansat Statele Unite
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
noastre. După cum remarca în timpul războiului din Irak un observator britanic solidar, "anumite contradicții supărătoare la culme au stat în ultimele luni la baza distrugerii deliberate a sistemului internațional de securitate. Căutarea întâietății nelimitate de către Statele Unite este sortită eșecului. Securitatea și prosperitatea Americii depind în egală măsură de influența politică a acesteia și de forța ei militară. Statele Unite au fost puternice câtă vreme au fost admirate."100 Cu alte cuvinte, măsura în care creșterea puterii blânde europene reprezintă un avantaj sau o
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
experiența Vestului."104 Venitul personal al Japoniei a crescut de la 20 de procente din cel al Statelor Unite în 1950 până la valoarea de 75% înregistrată la sfârșitul secolului, o performanță de-a dreptul remarcabilă, care nu numai că a dus la prosperitatea Japoniei, dar a și intensificat puterea blândă a țării. Miracolul economic a dus la întărirea unei ideologii a valorilor asiatice, care adesea a constituit un pretext convenabil pentru ca liderii autoritari să mențină stabilitatea politică. De pildă, Malaezia, Singapore și Indonezia
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
că strânsa colaborare între guvern și industrie îi va conferi Japoniei un avantaj în privința puterii blânde în era informației. Japonia poate dezvolta abilitatea de a manipula instantaneu percepții la nivel mondial și "de a le distruge pe acelea care stânjenesc prosperitatea economică a Japoniei și acceptarea ei culturală."118 Când Matsushita a achiziționat compania americană de film MCA, președintele a declarat că nu se vor produce filme ce aduc critici Japoniei.119 Mass-media japoneză a încercat să pătrundă pe piețele mondiale
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
clienților față de ofertele de ajutor ale celorlalți. În calitatea lor de agenți ai controlului social, asistenții sociali trebuie să asigure o îngrijire specifică indivizilor defavorizați atât direct, cât și prin menținerea stabilității, a unui climat comunitar favorabil dezvoltării normale și prosperității fiecărui cetățean sau grup uman. Conform lui Martin Davies, un program de instruire, de cercetare și profesionalizare experimentală poate fi elaborat sub presiunea problemelor din următoarele arii sociale: * Grupul și mediul familial; * Copii problemă (creșterea și îngrijirea lor); * Problematica bătrânilor
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
a acestora se înscrie într-o epuizare a formelor puterii delegitimate de evoluția economică, deopotrivă internă și globalizată. Statul-partid vietnamez a pornit să cucerească integrarea pe piața mondială, convocând naționalismul într-o nouă retorică marțială. În schimb, în Coasta-de-Fildeș, unde prosperitatea sistemului economic era altădată constituită ca semnul unei superiorități hrănind disprețul față de țările vecine, guvernele care se succedă din 1993, proclamând valoarea intrinsecă a identității naționale, încearcă să opereze o disjuncție între aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actorilor, al spectatorilor din mulțime, părând ca posedați cu hainele strălucind de podoabe aurite, conotează astfel ceremoniile observate în 1993-94, care sunt la apogeul lor și pun în scenă o supralicitare și un exces ritual, reflectând credința împărtășită în întoarcerea prosperității și a unei relative acalmii 83. Repercusiunile importante ale crizei asiatice asupra Laosului (care se traduc prin trecerea dolarului de la 700 la 7 500 kipi cu un vârf de 10 000 kipi și prin ridicarea taxei de uzură la 20
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă pentru partener, asertiv); • timp dăruit/oferit partenerului. Prin problemele și căutările ei, cartea de față și-a propus să aducă în prim-plan: a. importanța relațiilor interpersonale pentru prosperitatea și împlinirea/fericirea vieții noastre personale; b. prioritara preocupare pentru menținerea sănătății și frumuseții acestora, atât cât ne stă nouă în putință; c. dorința de a crea contextul social, cognitiv și afectiv favorabil amplificării relațiilor (constructive) dintre oameni, al deschiderii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din vedere nici comunicarea realizată prin mijloace nonverbale 23. 2. Relațiile de cooperare/colaborare Pare că a intrat puternic în mentalul colectiv ideea că trăim într-o societate concurențială, ca și cum ar fi ceva de care necesarmente am avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale. Cu toate acestea, chiar dacă se vorbește mai puțin (și par a fi mai puțin cultivate în mentalul colectiv), nu am
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reprezintă dorința de a urca și de a cumula (fără limite), pentru că fiecare poate ajunge (tot) mai sus și poate acumula (mereu tot) mai mult, întotdeauna (tot) mai mult...Ideologia ei ne induce între altele cu subtilitate și rafinament idealul prosperității și al bunăstării materiale, pe de o parte, și pe cel al perfecțiunii personale, pe de altă parte; ambele aflate la îndemâna noastră, doar la discreția voinței și a ambiției proprii 59. În actualele circumstanțe, idealul de perfecțiune restrânsă (pietate, caritate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
că America are nevoie să-și redobândească simțul perspectivei în politica externă din lumea post-Război Rece. Dacă reușește acest lucru, atunci s-ar putea să își dea seama că ar fi capabilă să realizeze mai mult pentru promovarea stabilității și prosperității globale, dacă s-ar "implica" mai puțin la nivel global. Alianțele și structurile cooperării multilaterale dintre SUA și alte puteri importante ar fi mult mai sănătoase dacă s-ar baza pe o mai mare egalitate de statut, în loc să fie organizate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
care să nu fi cunoscut o înviere. Voi oferi doar un exemplu. La o relatare a binecunoscutei fabule economice a lui Bastiat, Petiția Lumânărarilor împotriva Concurenței Soarelui, în care se cere ca ferestrele să fie interzise datorită beneficiilor pe care prosperitatea lumânărarilor ar conferi-o tuturor, un binecunoscut text francez de istorie a ideilor economice adaugă în ultima sa ediție următoarea notă: "A se remarca că, potrivit lui Keynes presupunând forță de muncă subutilizată și în acord cu teoria multiplicatorului acest argument
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și că lucrătorul, oricare ar fi fost el, care i-ar fi procurat-o va fi privat de salariu în aceeași măsură. Să nu ne facem deci această puerilă iluzie de a crede că votul din 16 mai adaugă ceva prosperității și muncii naționale. Acesta deplasează satisfacțiile, deplasează salariile, asta e tot. Se va spune că se înlocuiește un tip de satisfacție sau un tip de activitate cu munci mai urgente, mai morale, mai responsabile? Aș putea să mă lupt pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au fost distruse; munca unui terasier, unui tâmplar, unui fierar, unui croitor, unui diriginte de școală din satul său pe care l-ar fi încurajat și care a fost nimicită este tot ceea ce nu se vede. Se contează mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu produsul impozitului, voi arăta întotdeauna un comerț egal nimicit în restul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
școală din satul său pe care l-ar fi încurajat și care a fost nimicită este tot ceea ce nu se vede. Se contează mult pe prosperitatea viitoare a Algeriei; fie. Dar să contăm întrucâtva și pe marasmul care, așteptând această prosperitate, lovește inevitabil Franța. Mi se arată comerțul marseiez, dar dacă acesta se face cu produsul impozitului, voi arăta întotdeauna un comerț egal nimicit în restul țării. Se zice: "Iată un colon transportat în Barbaria; este o ușurare pentru populația care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nenumăratele sisteme cărora acest fals principiu le dă naștere, un mare număr, cel mai mare număr chiar, pleacă de la intenții binevoitoare și generoase. Dar ceea ce suscită teamă este principiul însuși. Scopul manifest al fiecărei combinații particulare este de a egaliza prosperitatea. Dar efectul cel mai evident al principiului pe care se întemeiază aceste combinații este de a egaliza sărăcia; nu zic destul; presupune a coborî la rangul mizerabililor familiile înstărite, și a decima prin boli și inaniție familiile sărace. Mărturisesc că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]