2,509 matches
-
vieții legionare pe unde a poposit în primii ani de luptă ca apoi, în Banat, unde s-a așezat pentru mai mult timp, să creeze în numele și spiritul Căpitanului o mândră și autentică viață legionară. în 1938 a părăsit cadrul provincial, pe care îl depășise de mult și a venit la București să conducă luptele întregii Mișcări. N-a făcut aceasta mânat de vreo pornire personală, ci numai din dragostea de a servi Garda de Fier. A simțit în el chemarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cosma, Nicolae Filimon, critic muzical și folclorist, București, 1966; Ist. lit., II, 644-664; Ivașcu, Ist. lit., I, 493-503; Vârgolici, Retrospective, 171-201; Zaciu, Viaticum, 83-93; Aurel Martin, Introducere în opera lui N. Filimon, București, 1973; Zalis, Scriitori, 115-127; Ștefan Bănulescu, Scrisori Provinciale, București, 1976, 62-68; Muthu, Lit. rom., 154-162, passim; George Ivașcu, Nicolae Filimon, București, 1977; Tudor Olteanu, Morfologia romanului european în secolul al XIX-lea, București, 1977, 366-376; Pillat, Itinerarii, 81-87; Dicț. lit. 1900, 351-354; Nicolae Filimon interpretat de..., îngr. și
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Chelariu, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Sașa Pană, Vintilă Horia, Al. Călinescu, E. Ar. Zaharia, Ion Sofia Manolescu ș.a. În multe articole revine cu insistență ideea recunoașterii valorii provinciei, ba chiar a primatului, în peisajul literar contemporan, a literaturii așa-zis provinciale, considerată capabilă să revigoreze și să consolideze cultura română. O altă rubrică permanentă, intitulată „Note”, cuprinde informații privind apariții de cărți și reviste, activitatea unor edituri, scurte prezentări critice, știri din viața literară, „bârfe de cafenea” etc. Interesul față de literatura
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
cu Melior (1981), se observă o distilare mai accentuată a lirismului, în versuri a căror expresivitate capătă tonuri sentențioase. E o poezie de autocunoaștere, în care sentimentul morții și al deznădejdii va fi caligrafiat cu o discreție străbătută de melancolii provinciale. Ea dobândește intensități neașteptate în Puntea de hârtie (1986), considerată cartea sa cea mai reușită, prin concentrare dramatică și definirea unui univers interior utopic, care este ființa însăși a poeziei. Dimineața noului venit (I, 1974), gândit ca volum inaugural al
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
suferințele sale nu interesează pe nimeni și nu complică în nici un fel viața familiei. Este ipostaza banală a fiului cuminte și înțelept, respectuos față de părinți, solidar cu frații săi. El își asumă rolul de a fi cronicarul onest al familiei provinciale și de a nota, în niște memorii lipsite de ambiții literare, evenimentele prin care trec în timpul războiului o Medee de la Dunăre și cei patru fii ai săi. E de reținut însă și cel mai tânăr dintre acești adolescenți, Cristian, băiatul
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
metafora livrescă deseori căutată, artificioasă. Atitudinea constantă pare a fi aceea a unei încrederi totale în forța verbului de a face din orice imagine a lumii o celebrare patetică a ei, încât în poeme își găsesc loc expresia „frustă familiară, provincială sau argotică, și citatul prețios, enunțul grav, melancolic, desperat și chiuitura folclorică” (Cezar Ivănescu). D. cultivă, în consecință, ipostaze histrionice echivalând o criză a interiorității, configurată într-un exces retoric, dar care sublimează adesea într-un cântec ardent, patetic până la
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
bolșevici în România prilejuiește autorului și o superficială evocare a societății rusești înainte și după revoluție (Zvetlana, 1930). Animat de vagi intenții etice, romancierul imaginează întâmplări care să dezvăluie realități sociale și morale susceptibile de critică. Dar drama unei tinere provinciale, prinsă în vârtejul desfrâului din marele oraș, este relatată plat, cu amănunte banale și vulgare, în București, orașul prăbușirilor (1931). Oricât de justificate ar fi aspirațiile unei soții neglijate (de un soț cu preocupări superioare, de larg interes social), autorul
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
fizic (protagoniștii se cunosc numai din scris), dar este la fel de puternică, mobilizând resurse psihice capabile să salveze de la moarte pe erou și să conducă la o unire fericită. În larga ambianță a unui Iași macerat de nostalgii și de banalități provinciale, se nasc iubiri purificate de zgura fiziologică, între personaje de o factură deosebită, care evoluează cu oarecare grație în epicul celor trei volume ale romanului Iubim (1942- 1943). Aici, dragostea ca trăire spirituală, ca lege a combinării armonioase a elementelor
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
europeană, decadentă (Baudelaire, Verlaine). Înger condeier e spovedania unei generații cu destin vitreg, iar autorul ciclurilor Mlaștina cu nuferi, Antares, Paznicul florilor, Alcool și Edgar Allan Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe strada Griviței, /poetul renegat de intelectuali / colindă toate străzile și se salută / cu hingheri, căruțași și hamali”. Mediul surprins de el e cârciuma sordidă, unde „Toți bețivanii sunt murdari
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
personaje e pestriță și pitorească (inclusiv onomastic: Mardirosian, avocatul Zadic, generalul Macoviță, inginerul Riksakievici, domnul Goilav și doamna Repsimé, cizmarul de lux Botezatu, sărmanul Naftuli Blecher, lucrător la fabrica Filderman ș.a.). „Semnele epocii” nu lipsesc din micul univers al străzii provinciale, iar unele dintre ele sunt grave, zguduitoare chiar pentru percepția copilului, cu toate că, în principiu, aceasta e oarecum ocrotită de impactul prea dur al realului printr-un dublu filtru, al inocenței vârstei și al ostenelii adulților. Farmecul prozelor memorialistice ale lui
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
masochism cu explozie Întîrziată, celebrarea contemplării În detrimentul intervenției, chiar și amănunte precum Îmbrîncirea În Întuneric a profilului generos al femeii-soție și reciclarea cu mai puțin reflex lucid a unor șabloane literare notorii de pe diverse paliere iubirea imposibilă, misterul aparentului vid provincial, abisalitatea ființelor dezechilibrate, finețea și pudibonderia scripturală pe scurt, o cultură a frumosului de rit vechi. Acum, se știe totuși că unii poeți francezi de top și foarte intrepizi În urmă cu douăzeci de ani sînt mult mai interesați și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
rece ca țeava unei arme cenușii” -, precumpănitor devine un lirism al poeziei despre poezie și despre harul revelator al poetului. Cartea de maturitate a lui C., Tablou cotidian, aduce în prim-plan lirica blând-sarcastică a „estetismului ratării” în mica lume provincială. Placheta de „versuri alese” Alter ego rezumă un itinerar printre direcții și obsesii poetice, printre toate câte „au fost scrise”, dând curs, într-o secțiune intitulată Epilog, jocului intertextual de sincronizare, peste timp, cu pulsul poetic local și de pretutindeni
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note și notițe”, „Sub cortină”, „Politică externă”, „Pagini vechi”, „Din concretul săptămânii”, „Însemnări și impresii”, „Studii provinciale”, „Medalion”, „Cronica literară” (susținută de Ion Vinea), „Cronica plastică” (semnată de B. Brănișteanu). Se disting articolele lui Emil Isac (Cloșca ardeleană, 65/1916, medalioanele C. A. Rosetti, Emil Faguet, 70/1916), recenziile lui Ion Vinea la volume de poezii ale
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
Ion Sofia Manolescu, Lucreția Karr (Karnabatt), Ion Șiugariu, Vasile Spiridonică, D. Hinoveanu, George Meniuc, Gh. Crișan, C. Pârlea, iar la capitolul recenzii se analizează volume de Virgil Carianopol, George Petcu, Matei Alexandrescu ș.a. Strădania publicației de a ieși din spațiul provincial a reușit parțial. Uneori calitatea semnăturilor o limitează la un interes local. V.T.
CRONICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
Colaborările târzii, din anii ‘ 70, sunt sporadice, la „Ateneu”, „Cronica”, „România literară” ș.a., dar și la publicația „Interferențe” a cenaclului bucureștean „Relief românesc”. Între numeroasele tipărituri ale lui C. se află plachetele de versuri Trec păsări în amurg (1929), Nopți provinciale (1931), Anotimpuri (1934), Zodiac și Întoarcerea la sat (1935), cărora li se adaugă, peste mai bine de trei decenii, volumul retrospectiv Versuri (1969), Iubiri și nunți (1973) Vânător în amurg (1975) și Ieșirea din basm (1981). Cărțile de versuri sunt
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
nostalgic-evocativă, elegiacă, iar stanța, cizelată cum se cuvine atunci când forma aleasă e sonetul, rondelul ori gazelul. SCRIERI: Trec păsări în amurg, Râmnicu Sărat, 1929; Aspecte din poezia noastră națională și socială, Râmnicu Sărat, 1930; N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1930; Nopți provinciale, Râmnicu Sărat, 1931; Ion Creangă ca pedagog, Râmnicu Sărat, 1931; Humorul lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Basmele lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Copilul în „Amintirile” lui Creangă, Râmnicu Sărat, 1931; Privire fugară asupra operei literare a domnului Const. Kirițescu, Râmnicu
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
atunci înființat la Piatra Neamț; fără voie mutat la Tecuci (1878-1880) și Iași (1880-1881), revine la Piatra Neamț, unde îl vizita I. L. Caragiale, revizor școlar pentru județul Neamț în 1881-1882. După un debut nesemnificativ cu poezia Legenda lăcrămioarei în gazeta locală „Corespondența provincială” (5/1874), primele proze, Amintiri din o călătorie, îi sunt găzduite în șapte numere ale revistei nemțene „Asachi”, publicație „științifică și literară” apărută între 1881 și 1885, unde va semna versuri și articole de critică literară. Tot la Piatra Neamț, în
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
cu fluturii, TR, 1978, 7; Lucian Raicu, Un pumn de verbe, RL, 1981, 49; Gheorghe Suciu, „Ținuturile mentei”, ST, 1987, 2; Gheorghe Grigurcu, Lucrurile ca atare, VR, 1987, 4; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 281-283; Eugen Simion, Romanțe provinciale și ironice, RL, 1988, 41; Ion Cristofor, Un solitar: George Iarin, TR, 1993, 7; Ulici, Lit. rom., I, 200-202; Dicț. scriit. rom., II, 560-561; Popa, Ist. lit., II, 470. M.I.
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
o anume lipsă de consistență, pe care n-o compensează efortul de analiză psihologică. Domeniul în care C. are mai multă personalitate va fi cel al criticii, distingându-se și aici o perioadă de maturizare, în virtutea căreia el cenzurează literatura provincială, cu excesul ei de entuziasm și patos tineresc; se situează, astfel, pe o poziție contrară celei susținute cu ani în urmă, schimbare datorată, probabil, experienței literare acumulate. Câștigând în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește rigoare și
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
în care enumerarea, lipsa punctuației și fracturarea sintaxei iau locul metaforismului intens de până acum. De asemenea, se observă și o ușoară deplasare de perspectivă: nostalgia începe să se amestece cu ironia și autoironia în poeme în care imaginea poetului provincial, patronată de „preafericitul Bacovia”, este creionată fără încrâncenare sau resentiment, în tonuri jovial-negative: „vino în provincie mi-au zis vino / profesore la căsuța ta albă în micul orășel / vei umbla ca Iisus peste ape vei fi / întâmpinat cu ave doctorii
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
o conferă concurența. Zeci de vecinătăți geografice, lingvistice, sociale, mai mult sau mai puțin fantaste, se aglomerează în conștiința colectivă: românii se compară cu italienii prin vechime; cu elvețienii prin stratificarea socială; cu danezii prin demografie; cu germanii prin dispersia provincială. Există de altfel o gamă vastă de strategii menite să creeze "vecinătăți". De pildă, complexul metaforic al "familiei" lingvistice sau etnice generează un număr aproape nelimitat de culturi "fraterne". Cu unii suntem frați, cu alții numai ne asemănăm; cu unii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literatura română de azi: Bulevardul Eroilor, de Andrei Bodiu, Teză de doctorat, de Caius Dobrescu, (parțial) Derapaj, de Ion Manolescu și cine știe câte mai urmează. Nu e vorba, din fericire, de acele mici scrieri otrăvite care au izbucnit în almae matres provinciale imediat după 1990, încercând să „facă dreptate“ postcomunistă, dar realizând, de obicei, niște simple, ordinare delațiuni la adresa colegilor de catedră. Lucrurile s-au mai liniștit, semn că, probabil, populația augmentată a numeroaselor universități din țară s-a lăsat pătrunsă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Italia, a fost sfințit preot în 1892; în anul următor, a venit misionar în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și superior provincial al preoților franciscani. Începând cu anul 1913, a devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicației reprezentative pentru comunitatea catolică nu a fost întâmplător; optându-se pentru București, s-a demonstrat pe de o parte importanța acordată fenomenului în sine și a necesității transmiterii mesajului dorit la nivel național (dorindu-se practic ieșirea din zona provincială, locală sau regională), iar pe de altă parte s-a evidențiat dorința de "comunicare" cu statul român și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
critic. Deși marcate de o malițio zitate explicabilă prin rivalități ideologice, intuițiile lui G. Ibrăileanu sunt fundamentale - ceea ce aduce Junimea nu este invenția spiritului critic ca fapt cultural definind Moldova. Nouă la junimiști este relația care se stabilește între temperamentul provincial înclinat spre critică și moderație, pe de o parte, și rigoarea formației intelectuale obținute în spațiile german și francez, pe de altă parte. Ereditatea se întâlnește, în cazul a patru dintre fondatori, cu această „aculturație“ europeană. Prin Negruzzi, Pogor, Rosetti
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]